2,977 matches
-
anatomică, adică științific corectă, se înscrie într-un pătrat geometric, coincizând profilurile sale cu liniile geometrice. Este ceea ce ne învață cocotologia (cuvânt nu mai puțin hibrid decât cel de sociologie, compus din francezul cocotte, păsărică de hârtie, și logia, din logos) pentru a nu o numi papyrornithologia, cum ar fi corect. E clar că nicio păsărică făcută de mână și în condiții precare, pe care viața noastră modernă le impune, nu ajunge să fie perfect inscriptibilă într-un pătrat geometric, pentru că
by Miguel de Unamuno; [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 , tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12, tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
by Miguel de Unamuno; [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
al unor scrieri istorice, numite cronici, în care erau înșiruite domniile și erau descrise faptele domnitorilor. Cei mai cunoscuți cronicari sunt: Grigore Ureche (vezi Grigore Ureche), Miron Costin (vezi Miron Costin), Ioan Neculce. cronologie - știința care măsoară timpul (cronos = timp, logos = știință). Timpul poate fi împărțit în epoci istorice: Epoca Străveche (epoca pietrei, epoca metalelor), Evul Mediu, epoca modernă, epoca contemporană, în ere: înainte de Hristos (prescurtat: î. Hr.) și după Hristos (prescurtat: d. Hr.), în milenii, secole, decenii, ani. ctitor - întemeietorul unui
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
vrea eliberat de tirania vieții acestuia și acesta nu e decât un pas în drumul spre exilarea voită și necesară în afara timpului. Atracția contrariilor este sesizabilă și într-un astfel de discurs, ca și repetițiile. Cuvântul reluat tinde să devină logos și, în tendința declamativă, este ceva din amprenta spiritului romantic. Poemul devine o mixtură de ideal, de spiritual și de concret, material ("să vorbesc litere otrăvite cu stele/ pentru unii - altora nămol jos", Nemoarte). Succesul creatorului constă tocmai în a
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nostru vin câinii de ling -/ ne biruie iarba, ne mistuie somnul" (Partitură). Viața însăși este doar descompunere și atunci nici rememorarea trecutului nu mai poate fi cale de recuperare a forței vitale, ci alunecare spre neant, iar uitarea cuvântului, a logosului echivalează cu pierderea capacității de a crea, absența acestei puteri demiurgice reduce omul la praf, materie moartă, de aceea omul nici nu mai apare aici în calitate de actant, ci de "obiect" asupra căruia se exercită acțiuni devastatoare ("Mă fură trecutu-ndărăt
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pasărea Phoenix) asociate unor concepții morale, filosofice sau religioase. Motive și semnificații mito-simbolice în cultura tradițională românească (1989) pornește de la motive mito-folclorice autohtone pentru a defini un model de gândire arhetipală, centrat pe înfruntarea dintre Cosmos și Haos. În Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală (1997) precizia informațiilor și reticența în fața speculațiilor hazardate se aliază cu o reală mobilitate a spiritului. Volumul include studii de istoria religiilor de factură diferită, de la cele de antropologie culturală referitoare la practici magico-religioase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
ariditate livrescă, dar și ușurința asociativă și familiaritatea cu simbolul, proprii specialistului în mitologie comparată. SCRIERI: Grădina de dincolo. Zoosophia. Comentarii mitologice, Cluj-Napoca, 1980; Motive și semnificații mito-simbolice în cultura tradițională românească, București, 1989; Cutia cu bătrâni, București, 1995; Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, București, 1997; Cosmos vs. Chaos. Myth and Magic in Romanian Traditional Culture. A Comparative Approach, București, 1999; Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european, București, 2001. Traduceri: Ioan Petru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
1990, 30; Paul H. Stahl, Motives et significations mytho-symboliques, „Études et documents balcaniques et méditerranéens”, 1993, 17; Ioana Pârvulescu, Un obiect straniu, RL, 1995, 24, 25; Barbu Cioculescu, Andrei Oișteanu și cutia cu bătrâni, JL, 1995, 37-40; Ioan Stanomir, „Mythos & Logos”, LCF, 1997, 29; Victor Neumann, Studii de antropologie culturală, RL, 1997, 35; Andrei Cornea, Asemănarea prin diferențe, „22”, 1998, 5; Alexandru Paleologu, O carte de antropologie culturală și politică, „Sfera politicii”, 1998, 62; Datcu, Dicț. etnolog., II, 124-125; Z. Ornea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
stabilității și mobilității, ale simetriei, asimetriei precum și ale independenței funției stato-kinetic finalizându-se cu mersul independent și alergare. Se evidențiază fazele controlului motor (prefiguarea, descoperirea, specializarea). Astfel strategia kinetoterapeutică privind folosirea strategiei axului central (Pásztai 2004 Kinetoterapie in neuropediatrie Ed. Logos pg 130) va fi simțită prin controlul motor si in final cel muscular, (cranio-caudal, caudo-cranial, proximo-distal, disto proximal): Mișcarea voluntară se desfășoară pe baza unui program preexistent a unei engrame întipărite. Contribuția volițională are rol de inițiere eventual de susținere
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
Kupiec Cayton, Mary, Peter W. Williams (ed.), Encyclopedia of American Cultural & Intellectual History, vol.2, Charles Scribner's Sons, New York, 2001. Lauter, Paul (ed.), A Companion to American Literature and Culture, Blackwell, Malden, MA & Oxford, 2010. Lury, Celia, Brands: The Logos of the Global Economy, Routledge, Londra și New York, 2004. Macdonald, Dwight, "A Theory of Mass Culture", în Cultural Theory and Popular Culture, John Storey (ed.), Harvester Wheatsheaf, New York și Londra, 1994, pp. 29-44. Marks, III, Frederick W., Velvet on Iron
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
astfel o schimbare sub mai multe aspecte a lumii europene, în primul rînd o nouă viziune asupra cosmosului și o nouă ierarhizare a valorilor etice. Din punct de vedere doctrinar, creștinismul se bazează pe concepția iudaică monoteistă și pe preluarea logosului din filozofia grecească care se întruchipează în Fiul lui Dumnezeu, care înfruntă oprimarea și nedreptatea și are rolul de mijlocitor între Divinitate și lume. Iudeul Philon din Alexandria, ajuns în contact cu filozofia grecească, a încercat pentru prima dată să
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
O, Mamă!” („Cuvântul Mama”) Poetul ajunge să sintetizeze respectul și prețuirea față de principiul matern deosebit de sugestiv: „Mamă,/ Tu ești patria mea!” (în poezia „Mamă, tu ești...”) Mama apare ca un simbol al adăpostului, al credinței, al hranei, al dragostei, înseamnă logos, libertate, demnitate națională, zeitate protectoare, jertfă a zidirii, dor. Mama îi insuflă copilului, încă din leagăn, valorile spirituale și naționale, iubirea de neam, de țară: „Că mama te-a legăna, Pe obraji, pe geana sa; Pe un spic frumos de
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
și grația spirituală de a nu expulza vîrsta noastră tîrzie din teritoriul unde divinul își imprimă semnele și ordinea. Pentru el, spectacolul mutațiilor modernității nu e lipsit de expresivitate metafizică, nu are doar o funcție negativă, nu iese din sfera Logosului și a proiectului divin. Dimpotrivă. Modernitatea tîrzie e, poate, faza în care divinul se manifestă în modul cel mai imprevizibil, mai nefamiliar, mai provocator, revărsîndu-și prezența dincolo de formele comun acceptate, explicite, gestionate sedentar. Vîrsta noastră tîrzie împinge spre o lectură
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ci una mai confortabilă pentru rațiune. Nominalismul și Reforma au exaltat distanța dintre cele două sfere, neasemănarea lor, pe care spiritul omenesc era incapabil să o îmblînzească. Pentru gîndirea de tip nominalist, spectacolul cosmic și social nu mai reflectă atît logosul divin, cît mai degrabă o transcendență care poate transgresa orice ordine și lege, devenind astfel de neînțeles, refuzîndu-se oricărei abordări prin înaintarea continuă a raționamentelor. Omul, ca ființă gînditoare, și Dumnezeu ajung doi parteneri care încep să nu se mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nu cuprinde adevărul, ci amenajază doar o hartă a căutării lui. își folosește talentul literar pentru a crea un limbaj de depășire care, marcîndu-și în diferite chipuri propria insuficiență, se construiește ca demers mobilizator spre întîlnirea personală, transformatoare cu un logos viu. A deveni cetățean al universului, după modelul stoic, înseamnă, potrivit lui Philon Alexandrinul, nu numai a asuma cu egală disponibilitate a sufletului întregul univers sensibil, ci și a te expatria din el pentru a te stabili în domeniul universalului, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
stabili în domeniul universalului, în lumea inteligibilă și a dobîndi participarea la Unu, prietenia lui Dumnezeu. Pentru Origen, există o lungă, rafinată pedagogie divină a imaginii : eidos este imagine, veșmînt, reverberație a misterului, precum în evenimentul Schimbării la Față, unde Logosul își lasă văzută dumnezeirea prin umanitatea sa și îi face pe cei care au urcat Muntele să urce mai departe, să vadă lumina increată care radiază în forma corporală a lui Christos, dar o depășește infinit. A-ți universaliza ființa
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cei care au urcat Muntele să urce mai departe, să vadă lumina increată care radiază în forma corporală a lui Christos, dar o depășește infinit. A-ți universaliza ființa înseamnă să ai o atitudine epectatică, să devii drum pe urmele Logosului viu. Ne putem totuși întreba ce rost are pentru noi, oameni tîrziu moderni, frecventarea acestei tematici propriu-zis universale. Dincolo de incontestabilul ei beneficiu cultural, ce influență mai poate exercita asupra noastră? E puțin verosimil ca tematica universalului să ne mai poată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
găsește sălaș, loc de operare, focar de iradiere. E ceea ce a tematizat Cusanus, concepînd destinul spiritual al omului ca o suită de stări interioare care tind spre Limita infinită. Transpunînd datele creștine în limbaj matematic, Cusanus marchează tocmai faptul că Logosul divin e cel care operează decisiv în realizarea libertății umane. Fundament și totodată Limită zenitală a umanului, Christos lucrează asupra persoanei din adîncul ei și totodată din polul divin. Potrivit expresiei lui M. de Gandillac, modelul antropologic cusan se bazează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
totalizant al realului și ca transcendere Andrei Pleșu menționează abundența temei la platonicienii musulmani (mundus imaginalis) și la Părinții creștini orientali (citate din Grigore Sinaitul, Isaac Sirul). Acestea sînt calitățile pe care prologul Evangheliei după Ioan le proclamă solemn în ce privește Logosul divin. înainte de a se spune că este agentul întregii creații toate prin El s-au făcut și fără El nimic nu s-a făcut , Christos e raportat dinamic la Tatăl, e caracterizat prin tensiunea unitivă cu Tatăl. Cuvîntul era la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
între fața interioară a divinului configurată de dualitățile sefirotice și Infinitul lui (Ein Sof), atît de incomprehensibil încît, din afară, apare drept Nimic (Ain). Evanghelia după Ioan începe prin proclamarea tensiunii unitive din inima divinului : în principiu, în unitatea treimică, Logosul e în distanță unitivă față de Dumnezeu, e către El în mod dinamic, pros ton theon. Gîndirea dualist paradoxală, care accentuează, cîteodată pînă la exasperare, separarea și opoziția contrariilor pentru a înainta spre Inaccesibil e la ea acasă în demersurile, mistice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
condiția Textului sacru ca cugetător credincios, introducere la Nikolai Berdiaev. Sens care o poartă, o străbate, o depășește. Pasajul din crezul creștin care proclamă că Christos a înviat a treia zi după Scripturi ne dă spre meditație spune André Scrima Logosul ieșind, înviind din Carte, atrăgîndu-ne spre Sursa de nenumit a limbajului. Logosul însuși critică formularea în măsura în care aceasta e tentată să-și aroge calitatea de adevăr ultim, să emită pretenția de a-l poseda. Perspectiva obiectivantă e înclinată să cazeze adevărul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o poartă, o străbate, o depășește. Pasajul din crezul creștin care proclamă că Christos a înviat a treia zi după Scripturi ne dă spre meditație spune André Scrima Logosul ieșind, înviind din Carte, atrăgîndu-ne spre Sursa de nenumit a limbajului. Logosul însuși critică formularea în măsura în care aceasta e tentată să-și aroge calitatea de adevăr ultim, să emită pretenția de a-l poseda. Perspectiva obiectivantă e înclinată să cazeze adevărul în formulările propriei tradiții și, eventual, să interpreteze alte doctrine ca acceptări
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
au limitativ. Atentă la caracterul paradoxal, propriu dogmelor de căpătîi din orice religie autentică, ea se lasă călăuzită și purtată de aceste antinomii mobilizatoare. Privește formulările adevărului în lumina lui de pe Tabor : radiate și absorbite de strălucirea trans formală a Logosului. Textul nostru a încercat să arate că există trăsături specifice modernității tîrzii care pot fi utilizate ca suport pentru descifrarea și chiar pentru exersarea unor mari teme spirituale. Pe urmele unor gînditori contemporani, m-am străduit să argumentez că Occidentul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
creat un precedent, o modă a deconstruirii dogmelor filosofice, a „intoxicărilor” spiritului. De altfel, ultimul secol a continuat revolta autorilor damnați sa fie doar „note de subsol la Platon”, a însemnat cel mai radical, fermecător și durabil proces intentat „Tatălui Logosului”. Sunt extrem de multe „capetele de acuzare”, aduse direct sau indirect filosofiei / filosofemelor platoniciene: primul ar fi evidențiat de maieutica socratică, de metoda descoperirii adevărului prin dezbatere (poate fi numită „filosofema dialogului” - filosofia este / ca dialog); al doilea rezidă în reliefarea
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2274]
-
elemente afectiv-emoționale/subiective, cognitive, comportamentale și psihofiziologice/biologice interrelate; în unele situații, boala poate să nu aibă un tablou clinic identificabil sau ușor identificabil. Tabloul clinic - numit și simptomatologia pacientului - conține semne și simptome. Semiologia (gr. semeion - semn, marcă distinctivă; logos - discurs, știință) este știința care se ocupă cu studiul acestora. Semnele (lat. signum - însemnare, marcă) sunt forme de manifestare a bolii care pot fi identificate de clinician sau de altă persoană, inclusiv de către pacient, pe baza simțurilor proprii (extinse cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]