1,871 matches
-
la o viață cât de cât normală. În acest context izbucnesc la Timișoara evenimente cu caracter revoluționar, care se extind rapid în tot restul țării. În felul acesta după mai bine de 45 de ani de realizări în sensul textelor lozincilor scandate la început de etapă: «Cu partidu nostru-n frunte, Vom avea victorii multe!», o orânduire socială ce-și trâmbițase tot timpul ireversibilitatea, sfârșește lamentabil. Cei mai proeminenți exponenți ai ei sunt executați la modul în care de regulă sunt
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din acest punct de vedere este unul dintre cele mai bune sloga nuri de după ’89. Până la momentul ProTV, românii fuseseră învățați că trebuie să muncești pentru a câștiga ceva. „Nici pâine fără mun că, nici muncă fără pâine“ - asta fusese lozinca vremurilor comuniste. Apoi, când furia folosirii imaginii muncitorului asudat sa mai domolit, au apărut și alte posibilități de câștig, ca de exemplu loteria sau concursurile de cultură generală. La Loto dădeai bani, iar la concursuri erai ademenit cu sloganul „Cine
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
notițe, asta e ceva ce vă privește pe dumneavoastră“. Credeam că activitatea mea care începuse luni fusese cântecul de lebădă, dar nu, era doar un frumos început. Mâine, 8-1 cursuri, 1-2½ mitingul UAER „Uniunea Antifascistă a Elevilor din România“. Apoi lozinci: adevăruri aforistice sau Îndemnuri. Eu am găsit două: „Tineret! Suntem sufletul nou al Țării“ și „La drum nou, suflet nou“; am ales echipa de „muncă voluntară“ și ele au mai rămas ca să scrie cu litere de foc pe un carton
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
sau Îndemnuri. Eu am găsit două: „Tineret! Suntem sufletul nou al Țării“ și „La drum nou, suflet nou“; am ales echipa de „muncă voluntară“ și ele au mai rămas ca să scrie cu litere de foc pe un carton crem aceste lozinci și altele. Deci, mâine-dimineață mitingul, la 3½ sărbătoarea democratică în cinstea femeilor internaționale (sic!), la 6 plenară la liceul Mihai Viteazul, sâmbătă după-masă la sector, duminică chetă pentru dragii noștri prieteni greci, eu conducând echi pa de 25 de eleve
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
M. 43/1948 I Dimineața de 28 martie [1948], duminică Vin de la vot; o bucurie fără piedici. Dimineață de pri măvară românească, cu statornice urme de iarnă. Totul a mers foarte bine, foarte ordonat, cu programe distractive: cântece, dansuri și lozinci cântate - „Soarele noi vom vota, Trăiască Republica“, „Profesori și profesoare, să votăm pe mândrul Soare!“, „Din inimă să muncim, Republica s’o întărim“. II Sabine mi-a telefonat o dată, în cursul săptămânii, ca să mă întrebe dacă ți-am trimis scrisoarea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
președintele comunității din Dorohoi, H.Moscovici președintele organizației Carmel, reprezentanți tuturor organizațiilor evreiești din oraș și 600 de evrei. Mulțimea striga trăiască Palestina, Balfour. Nu erau relații bune între Fischer și Moscovici. Apelul Executivei Organizației Mondiale Sioniste din 1926, sub lozinca cucerirea spiritelor, cerea evreilor ca simțămintele să se manifeste în fapte. Se spunea că „organizația sionistă este purtătoarea mișcării de recunoaștere evreiască și, în calitate de Jewish Agency reprezentanță recunoscută în drept public a căminului național evreiesc are datoria să câștige încrederea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
erau speriați, au închis prăvăliile și s-au ascuns în locuințele lor. Conducerea comunității evreilor din Dorohoi a cerut sprijinul autorităților locale, dar acestea s-au dovedit neputincioase și au fost dominate numeric de legionarii care umpleau străzile și scandau lozinci împotriva evreilor. Prin întrunirea legionarilor în orașul Dorohoi în 18 mai 1933, legionarii au vrut să atragă atenția populației asupra lor, de aceea au impresionat prin organizare, uniforme, marșuri pe străzile orașului, cântece legionare. Cu toate aceste, observația noastră este
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
legionarii au vrut să atragă atenția populației asupra lor, de aceea au impresionat prin organizare, uniforme, marșuri pe străzile orașului, cântece legionare. Cu toate aceste, observația noastră este că, agenții de poliție raportează despre ținuta legionarilor, marșuri în formație, cântece, lozinci, dar nu consemnează nici un act de violență asupra evreilor, nici o acțiune de distrugere a bunurilor aparținând evreilor. Mai mult, nici un legionar, participant la marșul din 18 mai 1933 în Dorohoi, nu a fost arestat sau cercetat și nici un evreu nu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Țării, prin decretul lege din 15 decembrie 1938, astfel că, toți băieții între 7 și 18 ani și toate fetele între 7 și 21 de ani erau, în mod obligatoriu, încadrați în această organizație. Comandantul suprem era regele „marele străjer”, lozinca era „credință și muncă pentru țară și rege”. Întreaga activitate a organizației a fost axată pe proslăvirea instituției monarhice și a lui Carol al II-lea. Pentru a organiza națiunea” și a o mobiliza alături de regim, Armand Călinescu a propus
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mare și funcțiile pe care le dețineau cereau cunoștințe profesionale, coordonare și control de specialitate. Legionarii au început prin boicot economic: lipirea unor afișe cu prăvălie evreiască”, plasarea unor gărzi și împiedicarea clienților români de a intra în prăvăliile evreilor, lozinci cu „nu cumpărați de la jidani, cine cumpără de la jidan va fi socotit trădător, fotografia lui va fi publicată. Preluarea averilor evreiești însemna recuperarea „drepturilor naturale ale națiunii”. Asemenea acțiuni au fost în toată țara, însă în orașul Dorohoi, afectate au
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și invalizii rămași depe urma masacrelor din 1941, prin Încadrarea lor În legea IOVR (invalizi, orfani și văduve de război, n.n.)”. Din câte știm, datorită neparticipării efective a evreilor la operațiunile de război, acest deziderat a rămas doar ca o lozincă vânturată destul de des de către activiștii comuniști ai CDE-ului, Întru mărirea capitalului politic cam șubred și totodată anemic la acea vreme. E bine de observat faptul că nu fusese vorba despre un oareșce măcel la Huși ci de acțiunile iresponsabile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aprigii dansatori n-or fi tulit-o În Israel. b.g. „Sioniștii de folosesc de alienați mintali!” Foarte gravă afirmație În „Raportul de activitate a CDE Fălciu pe luna februarie 1949”! De aici se poate deduce că evreimea comunistă adoptase lozinca bolșevică emanată din sfertul de creier al lui Lenin care, „na ruskom iazîke” (pe limba rusă), spusese năprasnic: „Kto ne s nami, tot protiv nas!” Cine nu este cu noi, este Împotriva noastră!). Adică, mai pe șleau: la tăierea capetelor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tovarășii ruși la revoluția din 1917, s-au urcat și au gavarit tov. Iancu Nusem, tov. Hibovschi și tov. Cazan Ștefan, secretar adjunct al județenei PMR Fălciu. „La acest meeting - informase raportorul - am avut echipe de lozincari care au strigat lozinci adecvate conferințelor”. Mai lipsiseră doar aplaudacii profesioniști, dar se pare că atunci erau cu toții la școala specială deschisă de PMR În acest scop, așa cum vor deschide și școli de „oratori sătești”. Saia Apfelbaum și Iancu Gutman, semnatarii documentului, notaseră cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a interesat Întreaga evreime” și avea și de ce deoarece Leon Blum (1872-1950) a fost unul dintre puținii evrei ajunși În vârful politicii europene În perioada interbelică, atunci când antisemitismul era, În multe țări, politică de stat. Raportul se termina cu două lozinci sacrosante pentru mulți ani, de atunci Încolo: „Trăiască Republica Populară Română” și „Înainte pentru depășirea Planului de Stat”. b.j. Ne-am Împrumutat, vai de capu’ nostru... Scopul a scuzat dintotdeauna mijloacele folosite pentru atingerea lui chiar dacă a fost nevoie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Pentru a rămâne tot În această atmosferă (profund nocivă, de comunizare gregară) mai trebuie adăugat că ostașii au fost aduși În proporție de sută la sută cu japca și, pe deasupra, au mai fost puși să urle din toți bojogii și lozinci ca: „<<Trăiască P.M.R.>>; <<Trăiască R.P.R.>>; <<Trăiască prietenia Între naționalitățile conlocuitoare>>; <<Trăiască artiștii poporului>>; <<Trăiască Marele Stalin>>”. Ca o deficiență (scuzabilă, de altfel) a fost faptul că „Pauzele pentru schimbarea decorurilor au fost prea mari dat fiind că decorurile sunt foarte
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a muncitorilor de pretutindeni, confiscată În mod grosolan de partidul comunist român În beneficiul propagandistic propriu. Iată ce au făcut săritorii membri ai resortului cultural pentru buna desfășurare a festivităților: „De Ziua Internațională a Muncii am ornat exteriorul sediului cu lozinci, un fotomontaj, tablourile celor patru dascăli ai clasei muncitoare și secretariatul PMR”. În treacăt trebuie adăugat faptul că cei patru dascăli (Marx, Engels, Lenin și Stalin) n-au pus mâinile la treabă NICIODATĂ ei dând numai sfaturi și Încurajări zgomotoase
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
spre comunism>>”. Iată reformularea semianalfabetului corector (?!?): „<<Pentru aceasta mă angajez În fața partidului că toată viața o voi Închinao (sic!!, n.n.) celei mai drepte cauze: desăvîrșirea construcției socialismului și Împlinirii celui mai nobil vis - comunismul>>”. Prin urmare, autorul acestei arzătoare lozinci prefabricate, putea să-și exprime dragostea nețărmurită pentru partid, socialism și comunism, dar numai În termenii indicați de tov. Costache, altminteri, adio, vedetism radiofonic! Iată și motivele invocate de cenzor: „Nu se obișnuiește să se dea cuvîntul de onoare În fața
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a primi bun de tipar au fost scoase două fotografii. Prima care redă aspecte dela demonstrația oamenilor muncii din orașul BÎrlad nu a putut fi difuzată Întrucît portretele tovarășilor Ion Gheorghe Maurer și Chivu Stoica sunt parțial acoperite de o lozincă. A doua fotografie a fost executată greșit, ziarul fiind inversat. În locul acesteia din urmă a fost difuzată o altă fotografie: <<Litoral la Prodana BÎrladului>>”. a.Î. Nu „cîștiguri mari” ci „cîștiguri suficiente” Nici măcar bunăstarea nu era la mare preț pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mai bună liniște a poporului, bănuiesc, ce nu trebuia tulburat NICI CU UN CUVÂNT „ANAPODA” din nobila sa muncă de ridicare a societății socialiste multilateral dezvoltate, pe cele mai Înalte culmi de progres și civilizație! Sper că s-a reținut lozinca ceaușistă cea mai uzitată de „inventator” În vesela „iepocă” a sa. Din cele 28 de tabu-uri, am extras doar câteva pentru a ilustra cât se poate de elocvent paranoia sistemului comunist. „2) Constituirea și administrarea stocului tampon de materiale
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la semnătură fiind sub urmărirea directă a organelor Securității statului comunist. Îmi mai rămăsese Întipărit În memorie și cu acel faimos grup de copii pe care l-a condus pe străzile Vasluiului În ziua de 23 decembrie 1989, cu următoarea lozincă rimată: „Ceaușescu și Lenuța/ Ne-au furat mămăliguța!”. Ne-am așezat la una din măsuțele barului și m-a Întrebat: „Nu vrei să citești ceva interesant?”. „Da”, zic eu, gândindu-mă la oareșce scrieri umoristice cu care mapa lui era
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Remarcă de o mie de ori realistă: „Se practică În gradul cel mai Înalt cultul personalității. La marile congrese sau Întruniri de partid deși se adresează critici la adresa participanților de către conducerea partidului și statului nostru, cu toate acestea se strigă lozinci și se manifestă entuziasm și bucurie”. „Cum vine oare treaba aceasta, eu te Înjur și dumneata mă feliciți și Îmi ridic osanale?!”, se Întreba foarte mirat preotul. Păi, iată cum venea treaba asta, părinte, Îi răspundem noi după trecerea a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
devenind socrul lui Valentin Ceaușescu, dar dezagreat se pare, din motivele de mai sus, de Nicolae Ceaușescu . Atât Vasili cât și Alexandru Iliescu aveau legături puternice printre comitagii bulgari din DRO, care militau - cum am menționat - pentru secesiunea Dobrogei, sub lozinca Trăiască Republică Populară Dobrogeana (Arhiva C.C. P.C.R. fond 31, mapă 20 din 1940). De altfel, trebuie precizat că DRO nu era compusă exclusiv din bulgari. Din cadrul organizatei făceau parte și unii Kominternisti Români, care militau și ei pentru Dezmembrarea României
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
mobilizat împotriva ocupației unor regiuni străine, împotriva asupririi popoarelor din Dobrogea, Basarabia, Bucovina, Transilvania." (Arhiva C.C. al P.C.R., fond 1, mapă 333 din 1931, fllele 844-845). Bela Kuhn: "Noi nu trebuie să punem problema autonomiei, noi ne vom călăuzi după lozinca noastră de bază "a autodeterminării." (Loc. cît. filă 862) Rezoluția adoptată la încheierea Congresului al V-lea, redactată de Bela Kuhn - la care a aderat Alexandru Iliescu, ales cu acest prilej membru în noul secretariat C.C. al P.C.d.R. - specifică în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
cel mai potrivit. În anii '60, cănd apăruseră în R.F.G. germemi unei politici de destindere cu țările Estului comunist, cârtitele KGB-ului au fost instruite să organizeze așa-zise mișcări naziste, ai căror membrii pictau zvastici pe ziduri ori scriau lozinci reactonare, oferind astfel Kremlinului posibilitatea să denunțe cercurile revansiste din R.F.G., să refuze reluarea relațiilor diplomatice și să blocheze semnarea oricărui acord dintre cele două. Un exemplu tipic de provocare, tip maskirovka, în România a fost în iunie 1990 regizarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
a morților din Timișoara: expunerea unor cadavre dezgropate, pentru a șocă, cu ajutorul mass media, opinia publică intemationala. 5. AGRESIUNEA VERBALĂ Constă în anunțuri ori afirmații șocante, care pot să paralizeze mental o colectivitate, incitand-o la o reacție pur emoțională. Lozinca "vin moșierii!" (categorie dispărută din viața socială românească după reforma agrara de la sfârșitul primului război mondial) a fost utilizată de Ion Iliescu, cu mare impact în opinia publică, după 1990. Regulă spune că întotdeauna trebuie să minți primul, deoarece dezmintirie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]