3,986 matches
-
Nu riscul bolovanului, al primejdiei fizice este cel ce reprezintă cea mai mare amenințare. Marea încercare o constituie fățărnicia. Ea mimează credință, bunătatea, onestitatea și curajul. Demersul cathartic de curățare prin evocarea ipocriziei se fundamentează pe o conștiință a vinovăției. Luciditatea celui care își asumă fățărnicia în numele tuturor este de domeniul evidentei. Spiritul este apăsat de duplicitate. Cu toate acestea nu vrea să se elibereze de ea decât în urma unui efort de a-i elibera și pe congeneri. El își dorește
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
o pildă despre care Norman Manea consideră că îl exprimă: întrebat de ce tot predică, dacă tot vede că n-are să-i schimbe pe coreligionari, rabinul răspunde: „ca să nu mă schimb” eu însumi. d) Al patrulea element al formulei îl reprezintă luciditatea și autenticitatea lui „eu însumi”. În subsidiarul acestei componente stau „premisa individualității”, lucrul la „mine însumi” și inevitabilitatea de a fi eu însumi („am încercat și eu ani de zile (...) să mă evit pe mine însumi. N-am izbutit”). Există
NORMAN MANEA: Elementele formulei existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339627_a_340956]
-
trăiește cu intensitate totul, Norman Manea se consideră și chiar este „înclinat mai curând spre introspecție”. Pe Norman Manea timpul l-a „rostogolit în toate felurile”, i-a consolidat sentimentul zădărniciei („zădărnicia mă copleșește repede”) și l-a împins spre luciditatea unei conștiințe a efemerității. În plus, istoria s-a dovedit pentru el insidioasă și fluidă. i) Al zecelea factor de formulă existențială îl regăsim, în conexiune cu ceea ce am numit „determinarea demnă”. El constă într-o revoltă controlată ce nu
NORMAN MANEA: Elementele formulei existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339627_a_340956]
-
mare”. Ultra radical, ideii de „literatură superioară” îi este opusă ideea „unei literaturi naționale modeste”. Precum își programa F. Nietzsche, în „Voința de putere”, să facă astfel „ca aparențele să fie văzute”, E. Negrici, pe același drum al năzuinței de luciditate, își propune să dea la o parte perdeaua de iluzii și mituri de peste literatura română. Gestul spiritului critic de a se elibera de iluzii este unul radical. Pe o altă dimensiune, înțelegând că a fi radical înseamnă, precum spunea Nicolae
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
să le constate cauzele și să determine o receptare neapăsată de factori ex-estetici. A fi radical, eretic, subversiv, anarhic și anaplastic însemnă a fi un critic clinic. Incidental în cronica sa „Iluziile pierdute” („Scrisul românesc”, iulie, 2008), G. Coșoveanu intuia luciditatea clinică a profesorului Negrici, vorbind de un „patos rece, de clinician”. Modelul raportului clinic se instutie prin metafora „ființă a literaturii”. Literatura română este o ființă anormală: sistemul său de valori este fixat sub presiuni ideologice, îi lipsesc punctele sigure
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
consideră că romanul este scris „la două mâini” (p. 17). Este, pe de o parte, mâna Rebeccăi ce apare ca „scriitoare de literatură non-ficțională”. Ea relatează cu inteligență speculativă „povești grave și istorii tulburi”. Modalitatea relatării este situată sub „o luciditate rea, sadic-rafinată, nepăsătoare, fără reacții afective și evadări filosofice”. Această tentă este indusă de incapacitatea ei de a se „eschiva de la acea dispoziție exersată a spionilor - versatilitatea, răceala cinică, cinismul”. A doua mână este cea a naratorului care încearcă să
MIREL BRATEŞ: Biografia imaginară ca posibilitate de a medita, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339635_a_340964]
-
ultraradical, ideii de „literatură superioară” îi este opusă ideea „unei literaturi naționale modeste” (p. 172). Precum își programa F. Nietzsche, în „Voința de putere”, să facă astfel „ca aparențele să fie văzute”, Eugen Negrici, pe același drum al năzuinței de luciditate, își propune „să dea la o parte perdeaua de iluzii și mituri de peste literatura română” (p. 270). Sesizând radicalitatea, așa cum o făcea A. Camus, pe o dimensiune simbolică, drept moment la care „toate decorurile se prăbușesc”, putem reține că gestul
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
receptare neapăsată de factori ex-estetici. A fi radical, eretic, subversiv, anarhic și anaplastic însemnă a fi un critic clinic, adică ecologic. De menționat că incidental și pe departe în cronica sa „Iluziile pierdute” (Scrisul românesc, iulie, 2008), Gabriel Coșoveanu intuia luciditatea clinică a profesorului Negrici: „mai multe puncte de vedere ni-l cheamă în minte, de pildă, pe Allan Bloom, cu a sa Criză a spiritului american (The Closing of the American Mind): același patos rece, de clinician (s.n.)”. 11. Anormalitatea
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
existențial-sociale în cadrul cărora se manifestă umilința, demnitatea, orgoliul, refugiul, lașitatea, eșecul, ratarea, înfrângerea, cunoașterea ca „lectură a vieții și a experienței trăite”. Din întâmplări oarecare spiritul creator trebuie să scoată adevăruri general-umane. Modul fundamental de a lucra al spiritului este luciditatea („când luciditatea nu mai ajută devin o construcție fragilă”, p. 11). Al treilea plan al topicii (cel socio-istoric) îl ocupă valorile (adevărul, libertatea, binele, frumosul, datoria). Evenimente semnificative în acest plan sunt sfidarea istoriei, eroismul, intervenția politică. Sentimentul specific acestui
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
cărora se manifestă umilința, demnitatea, orgoliul, refugiul, lașitatea, eșecul, ratarea, înfrângerea, cunoașterea ca „lectură a vieții și a experienței trăite”. Din întâmplări oarecare spiritul creator trebuie să scoată adevăruri general-umane. Modul fundamental de a lucra al spiritului este luciditatea („când luciditatea nu mai ajută devin o construcție fragilă”, p. 11). Al treilea plan al topicii (cel socio-istoric) îl ocupă valorile (adevărul, libertatea, binele, frumosul, datoria). Evenimente semnificative în acest plan sunt sfidarea istoriei, eroismul, intervenția politică. Sentimentul specific acestui plan este
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
o istorie apăsătoare, iar, pe de alta, de gânduri și infrasenzații ce prin natura lor sunt confuze și complicat de pus în cuvinte. De alstfel, în roman această rezistență a materiei la punerea în limbaj este vizibilă și privită cu luciditate: „nu cunosc sau poate nici nu există cuvintele necesare pentru a descrie ceea ce aș vrea să spun” (p. 16). Stilistica evenimentelor psihice este în sine dificilă, formatarea lor limbajuală este un adevărat complicată. În ultimă instanță, unei tematici profunde, esențiale
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
români au pus ștampila cu sete pe PSD, ca să scape țara de Julieni, de Klauși, de Kovesi și de Sorosi, vine tocmai partidul care îndrăznea să creadă în România cu un nume care le împleticește limba: Sevil Shhaideh. Străfulgerat de luciditate după ce în campanie l-a trimis pe Julien în Bruxelu cui l-a făcut, că nu vorbește românește, Liviu Dragnea ne zice acum că „doamna Shhaideh este cetățean român care are toate drepturile”. O, pașă, cât de darnic ești! PSD
Ați salvat țara de Julien și Klaus, luați acum cu Shhaideh! () [Corola-blog/BlogPost/339086_a_340415]
-
penale. Am întâlnit și membri care ne-au primit cu superioritatea celor care știu ei mai bine, dar și oameni care și-au făcut absolut exemplar treaba, cunoscând în detaliu fiecare aspect al procedurii și conducând procesul cu răbdare și luciditate, în ciuda faptului că erau în secție de aproape 20 de ore. M-am întors acasă cu imaginea bătrânilor care veneau să voteze, sprijiniți unul de altul sau doar într-un singur baston de lemn noduros. Acești bătrâni bolnavi, abia mișcându
România, între tablete și toalete. Am fost observator la alegeri și mi-au trecut toate prejudecățile despre „mocirlă” () [Corola-blog/BlogPost/339099_a_340428]
-
RAPORT DE EVENIMENT Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului M-am trezit în puterea nopții cu impresia stranie că s-a petrecut un lucru deosebit. O trezire bruscă dar plină de luciditate. Lumina difuză a stelelor trecea cu greu prin perdeaua nopții catifelând rafturile cu cărți. Am uitat să vă spun că atunci când am mai mult de lucru, rămân să dorm pe canapeua din bibliotecă. Am înregistrat pe subconștient că la blocurile
RAPORT DE EVENIMENT de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340728_a_342057]
-
e doar vis fiindcă și în vis rar ne îndoim că imaginile, filmul proiectat pe cortina panoramică a minții noastre, n-ar fi reale. Când însă ne trezim mare parte din vis se evaporă. Dar și în starea de perfectă luciditate nu este exclus să fie tot o stare de vis. Ne este cunoscută capacitatea și talentul genial al minții noastre de a ne minți pe noi înșine. Nici acel ceva real, existențial, concret, nu este atât de substanțial, nu este
DESPRE REALITATE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340908_a_342237]
-
aflăm și la un prag al adâncirii înțelegerii democratice a demersului politic electoral, cât și a unui prag al pretențiilor exprimate clar de electorat față de politicienii ce-și oferă serviciile de a-l guverna. Prag care-i obligă la această luciditate pragmatică pe cei care vor cu adevărat să depășim starea precară a reajungerii noastre la democrație după vicisitudinile care ne-au înjosit moral și social, așa cum occidentalii nu pot înțelege decât cel mult teoretic. Afirmații de genul „real winner” sau
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340892_a_342221]
-
toate acestea, care va fi mersul și evoluția Bisericii în viitor, deoarece iată, ea se confruntă cu o mulțime de probleme și de crize, tot mai acute pe zi ce trece, multe dintre ele generate din interiorul și în interiorul acesteia!... Luciditatea, spiritul său de echipă, respectul față de ucenicii și colaboratori săi, dreapta lui socoteală precum și înțelepciunea ori diplomația sa ar fi fost de mare folos în continuare, dar am convingerea că felul său de a fi și mai ales, de a
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
infinite... Adevărat, nu este domeniul în care să-mi permit a veni cu susțineri imbatabile, dar am posibilitatea să vă indic alte nume care o pot face. Vă asigur că sunt nume dragi, nume care v-au cucerit deja prin luciditate, maturitate, obiectivitate, și chiar unicitate. În acest sens vă recomand să nu cutreierați spațiul revistei fără un anume plan. Numai în acest fel veți reuși să parcurgeți toate materialele în timpul ce vă aparține, foarte limitat, de altfel. Așadar, începeți cu
DESPRE TIMP ŞI SPAŢIU... ÎN REGAT! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341339_a_342668]
-
Dorințele sunt exusperanțe ascunse pentru a nu „răni”aproapele:Aș vrea să ard,fără s-acopăr/ Pe cei din jurul meu cu zgură/Ca roua care-mprospătează/Cu fiecare picătură. Caracterul acesta ambivalent,de trăire și premoniție,de exprimare metaforică și luciditate,dă versurilor o notă romantică de avertizare față cu realul. Universul liric al acestui volum, întemeiat pe dorinți: Caut în adânca umbră,/ Luminoasa deslușire,/ Ce ne dă înțelepciune/ Făr-a rătigni iubire.( Caut),și simboluri ale purificării și renașterii spirituale dar
POEZIA CU OBRAZUL CELĂLALT AL LUNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341421_a_342750]
-
suprapuse, străjuit de oglinzi paralele, în care, în pofida aparentului ”stufăriș “ de date, informații și creații, povestite, citite sau recitite, de întâmplări, în prezența ... discretă, dar atât de necesară, a soților, lucrurile se văd foarte bine, fiindcă Al.Florin Țene are luciditatea de a privi în urmă “fără mânie “ și un real talent de “ constructor“ al formelor.(... ) Lentilele nu au existat și nici nu ar fi fost importante, scriitorulș vizând fenomenul de reflecție în sine.” Pentru savoarea inimitabilă și pentru profunzimea în
A APĂRUT ROMANUL GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341412_a_342741]
-
pudorii, încearcă, măcar prin scris, să-și depășească firea, din spirit de frondă, evocând unele fapte pentru a se elibera de poverile propriilor erori, într-o vreme când viața se învârtea ca un fluture beat în jurul lămpii. Dezmeticirea are gustul lucidității, dar nu neapărat și al aprobărilor în conștiință. De altfel, cine este total mândru de toate pornirile lui? Romanul debutează cu un episod pseudo-erotic în care Ionel Corban (alter-ego al autorului) trăiește multe frustrări pe lângă o femeie care-l chemase
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
În ziua de azi greu mai găsești oameni cu inima caldă și gândirea rece. Maria Diana Popescu este excepția, poeta care scrie cu vârful inimii într-un stil neo-minimalist, spontan, folosind cu dezinvoltură metafora neforțată, astfel conferind versurilor prospețime, autenticitate, luciditate tăioasă și dulce visare, profunzime de apă limpede. Prima senzație, când te arunci în fluidul poetic, e cea de rece, pentru ca apoi, paradoxal, să te cuprindă o căldură binefăcătoare. „... Restul este legendă”! Cel de al II-lea volum lansat, „Dialoguri
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
duios, dureros, care s-ar numi « dor », mă determină să scriu aceste rânduri.” Deși în mod normal, o astfel de călătorie înapoi în timp, ar trebui să fie sinonimă cu nostalgia, la Vavila Popovici elementul care „șochează” este profunda ei luciditate. „Nu mai poți regăsi copilăria și tinerețea, desigur, dar poți găsi răspunsuri la unele întrebări.” Însă, așa cum afirma Camil Petrescu, „câtă luciditate, tot atâta dramă.” Drama Vavilei Popovici constă în faptul că acceptă ideea că trecutul nu mai poate fi
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
în timp, ar trebui să fie sinonimă cu nostalgia, la Vavila Popovici elementul care „șochează” este profunda ei luciditate. „Nu mai poți regăsi copilăria și tinerețea, desigur, dar poți găsi răspunsuri la unele întrebări.” Însă, așa cum afirma Camil Petrescu, „câtă luciditate, tot atâta dramă.” Drama Vavilei Popovici constă în faptul că acceptă ideea că trecutul nu mai poate fi îndreptat, că rănile, deși cicatrizate, rămân. Dincolo de această acceptare însă, autoarea refuză resemnarea. În „Cartea mamei”, Vavila Popovici ne invită să o
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
comunitate, angajată în sens mistic prin Sfânta Liturghie în taina martiriului, a jertfei și muceniciei, și în mod explicit prin încercările și pătimirile din lumea aceasta, asumate într-un duh de credință, cu toată responsabilitatea, răbdarea și nădejdea creștină, câștigă luciditatea duhovnicească, exprimată în unicul mod eclezial de a fi: "fiți tari în credință și să vă iubiți unii pe alții". Dacă Biserica ignoră această paradigma martirică ori mucenicească și se detașează sau dispensează de ea, riscă să uite propria ei
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]