314,502 matches
-
care inserează secvențe din Enigma Otiliei, articole, luări de poziție critică, declarații din interviuri, privitoare la gestația romanului Cartea nunții, provocările asupra mișcării de idei din jurul romanului Bietul Ioanide, sub forma dezbaterilor, din "Jurnalul literar" și asupra personajelor, din publicația "Lumea". În propria "notă asupra ediției" a volumului I cu care debutează vasta lucrare, Ion Bălu, cunoscând schița proiectului de ediție, trasat de G. Călinescu în perioada gândirii asupra unei eventuale construcții, marcată de apropierea sfârșitului și neliniștea suferinței, nu este
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
de mic în Orientul Mijlociu. Ulterior, acesta, înrolat în armată ca cetățean israelian ne-mozaic, se sustrage rolului de persecutor. Va plăti cu viața pentru convingerile sale pacifiste, ca și femeia lui, fiica unuia din șefii Mossadului, care va rămîne pe lume doar cu copilul tinerei perechi. Este cazul lui don Matteo însuși, salvator al multora din cei aflați în pericol, de o parte sau de alta. În condițiile date, toată suflarea participă la ceea ce se întîmplă, așa cum îi amintește lui don
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
își spionează vecinii, cine mai cumpără de la monsieur le boulanger și ce se vinde azi la monsieur le boucher și cît a plătit madame le chauffage și ce mai face mademoiselle. Mă entuziasmează pentru că sînt cei mai buni vorbitori din lume, pentru că discursul unui fotbalist e coerent și plăcut, ca și replica unui camionagiu sau a fermierului sau a poștașului, pentru că știu să vorbească bine încă din copilărie și nu uită arta conversației nici la bătrînețe. N-am văzut talk-showuri mai
Se caută un poem by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14550_a_15875]
-
Magdalena Boiangiu Oglindă a vieții, teatrul dă seama despre realitățile diferite ale timpului nostru, dar modalitățile lui specifice fac ca segmentele care alcătuiesc unitatea temporală a unei stagiuni sau a unui an teatral să pară venite din lumi cu totul separate, fără nici o legătură între ele. Există, aici, lângă fiecare dintre noi, trebuie doar să fii atent, o lume irațională, a disperării trăind în vecinătatea morții, cu vise de noapte obscene și zile inutile, o lume rece și
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
fac ca segmentele care alcătuiesc unitatea temporală a unei stagiuni sau a unui an teatral să pară venite din lumi cu totul separate, fără nici o legătură între ele. Există, aici, lângă fiecare dintre noi, trebuie doar să fii atent, o lume irațională, a disperării trăind în vecinătatea morții, cu vise de noapte obscene și zile inutile, o lume rece și ostilă pentru om, de unde umanitatea a dispărut în mod dramatic; există, în altă parte, o alcătuire aparent rațională, fără nici o asemănare
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
venite din lumi cu totul separate, fără nici o legătură între ele. Există, aici, lângă fiecare dintre noi, trebuie doar să fii atent, o lume irațională, a disperării trăind în vecinătatea morții, cu vise de noapte obscene și zile inutile, o lume rece și ostilă pentru om, de unde umanitatea a dispărut în mod dramatic; există, în altă parte, o alcătuire aparent rațională, fără nici o asemănare cu realitatea înconjurătoare, deși încearcă să o mimeze, construcții din carton, unde oamenii îmbracă straie ciudate, vorbesc
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
vorbe că ascultă și ei, ca tot omul, București 4. Asta era sarcina lui, nu făcea nimic rău. Mai lipsește nițel și aflăm de la Priboi cu cît patriotism înalt și-a făcut el datoria. Noi nu mai știm în ce lume am trăit, de vine Priboi să ne amenințe și să ne acuze, separat și în solidar, de parcă soarta României ar depinde, brusc, de ce scrie presa despre el? Asta e culmea tupeului: să-ți legi trecutul de securist de intrarea României
România lui Priboi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14559_a_15884]
-
despre conflictele din ex-Iugoslavia (cu deosebire cele din Bosnia și Kosovo). Premiul pentru cel mai bun documentar la secțiunea românească a fost acordat, ex-aequo, filmelor Penitenciarul de Cătălin Ștefănescu și Sălașul de Gheorghe Sfaițer, primul captivând prin incursiunea curajoasă în lumea pușcăriașilor cu condamnări pe viață, criminali irecuperabili, unii în serie, remarcabili totuși prin umorul involuntar ori candid (!) jucat al confesiunilor - Sălașul intrând, pe de altă parte, în clasa documentarelor de observație, ilustrând pe îndelete (și pe tăcute) viața austeră a
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
citită în ritmul alert cu care sînt parcurse, dimineața, coloanele de știri ale ziarelor. în literatura ultimilor ani, cartea lui Bogdan Teodorescu are un corespondent în romanul lui Horia Gârbea, Căderea Bastiliei. Acolo însă în spatele măștilor se ascundeau vedete ale lumii literare. întrebarea care se pune în cazul ambelor cărți este dacă în spatele unui clin d'oeil care face deliciul contemporanilor există elemente care să probeze valabilitatea pe termen lung a romanelor. Ce va rămîne din această carte după ce Brucan, Mungiu
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
Barbu Cioculescu Fantasmele revin în lirica lui Theodor Vasilache, de la Primul milion și alte fantasme, volumul publicat în 2000, la Fantasme din lumea cealaltă, Editura Vinea, 2002, o aură ambiguă nimbând termenul de lumea cealaltă. Este vorba de aceea a exilului, de care poetul a avut parte mai bine de două decenii, dar vizează egal lumea de vis-à-vis, care poate fi, cu schimbul
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
Barbu Cioculescu Fantasmele revin în lirica lui Theodor Vasilache, de la Primul milion și alte fantasme, volumul publicat în 2000, la Fantasme din lumea cealaltă, Editura Vinea, 2002, o aură ambiguă nimbând termenul de lumea cealaltă. Este vorba de aceea a exilului, de care poetul a avut parte mai bine de două decenii, dar vizează egal lumea de vis-à-vis, care poate fi, cu schimbul, cea lăsată în urmă sau peronul unde își depune emigrantul valizele
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
volumul publicat în 2000, la Fantasme din lumea cealaltă, Editura Vinea, 2002, o aură ambiguă nimbând termenul de lumea cealaltă. Este vorba de aceea a exilului, de care poetul a avut parte mai bine de două decenii, dar vizează egal lumea de vis-à-vis, care poate fi, cu schimbul, cea lăsată în urmă sau peronul unde își depune emigrantul valizele. De la bun început trebuie spus că bardul este un hâtru, în termeni culți un spirit hipercritic, un mare nemulțumit, odată ce mediul (moara
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
pe două voci împletite, ale durerii și ricanării, de certă forță lirică, în deplina stăpânire a versului liber. Vers atât de profitabil celor ce-l știu mânui în toate meandrele sale, cu lăuntrice muzici. Poate că însă nici noul-venit în lumea liberă nu este ceea ce se așteaptă de la el - sau aceasta ar fi impresia generală, până, să spunem, foarte sus: "Așa că la întrebarea îndreptățită a bunului Dumnezeu/ "Petre ce mai face exilul românesc?", sfântul răspunde: ""Cel puțin, nou veniții fac curat
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
până acum, a încă două "vieți", publicate sub aceeași emblemă: a suprarealistului sinucigaș René Crevel (1991) și a prozatorului Hervé Guibert (1999), al cărui sfârșit tragic, ca victimă a virusului SIDA, a făcut vâlvă în urmă cu câțiva ani în lumea literară franceză. Noua carte se vrea, cum o mărturisește autorul în primele sale pagini, un act de dreptate față de o personalitate prea multă vreme marginalizată, rămasă într-un fel de "purgatoriu", printre "marii indezirabili", aceasta, în ciuda imensului ecou și a
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
Eram mefient, neîncrezător, posomorât, bănuitor, taciturn", adaugă el, dezgustat de toate, cu porniri nihiliste, și decis să rupă cu trecutul provincial din care tocmai se desprinsese. Se consideră un fel de paria, notează biograful, dar "cultivă și un refuz al lumii care-l plasează în mod firesc alături de dandy". Amestecul de timiditate și cutezanță excesivă (poate tocmai în consecința acestei timidități) îl face interesant pentru camarazii de nonconformism spectaculos ai momentului - și Tzara nu se dă în lături de la cele mai
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
adevărat "ghid", ce impune prin energia angajării iconoclaste. Cineva îl caracterizează în acești termeni: "este un adevărat dada, convins, iluminat, absurd și inconștient"... în capitole în genere scurte, bine ritmate, biograful recompune în continuare mozaicul vieții pariziene a personajului său, lumea artistă a cafenelelor astăzi celebre, La Certa, Cyrano, Le Boeuf sur le Toit, Le Dôme, unde aventura continuă, în societatea unor Brâncuși, Cocteau, Radiguet, Man Ray (O secvență aparte e dedicată relațiilor lui Tzara cu marele sculptor român, vizitat adesea
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
general, fascismul tot mai agresiv în diverse spații europene, care îl face să tranșeze, de pildă, între ideologia franchistă și cea a sovietelor staliniste), el va încerca o poziție de natură să împace spiritul său nesupus cu credința într-o lume proiectată, cel puțin în principiu, ca fiind mai dreaptă. Nu va avea intransigența lui Breton, trezit destul de repede la realitate în privința naturii comunismului sovietic, și cu atât mai puțin luciditatea admirabilă a unui Fundoianu-Fondane, de altfel rarisimă printre intelectualii parizieni
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
El nu se poate angaja decât față de ansamblul vieții, în măsura în care poetul recunoaște în om centrul preocupărilor sale"... Cartea lui François Buot aduce, pe de altă parte, numeroase informații legate de evoluția operei și de receptarea ei, de contextul socio-cultural, de lumea artistică pariziană de care Tzara a fost mereu aproape și, desigur, de viața familială, nescutită nici ea de zigzaguri. Densul tom reușește, prin aportul a numeroase documente valorificate inteligent și expresiv, cu judecăți echilibrate și atente la nuanțe, să readucă
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
epicureică, saturată de senzații și generatoare, la rîndul ei, de nesfîrșite voluptăți, trece dincolo de mirajul suprafețelor și se sprijină pe chipul netrecător al lucrurilor. Pictorul caută esențe, ciocănește coaja pentru a asculta, în străfunduri, ecoul arhetipului. Cu fața întoarsă către lumea rurală, către valorile ei atemporale și stereotipe, el visează ideea de arhaicitate, vîrsta de aur a unei umanități care-și neglijează memoria. Nu pictează obiecte, ci invocă obiectul. El nu reprezintă șure, bîrne, strecurători, daraci și mere; el rememorează, ca
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
sau de arhivar. Asemenea speciilor pe cale de dispariție, reprezentate patetic prin cîteva exemplare, formele lui Dumitru au ele însele patetismul ultimului exemplar. Puse în pagină agresiv și rupte de orice context, ele sugerează, precum relicvele, realități abisale, narații vagi și lumi dispărute. Amprente ale unei umanități arhaice, trecute demult din istorie în mit, imaginile lui Dumitriu recuperează metonimic o imagine mult mai amplă pe care privitorul este îndemnat să o recunoască, să o înțeleagă și să și-o însușească. Ără intenții
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
ce-am zice noi de un anunț publicat în suplimentul literar al ziarului cutare cam în acest stil: în ziua X la ora Y în locul Z cititorii sunt cu onor invitați pentru a asista la arderea mea pe rug... Iar lumea va veni dornică să vadă cacealmaua, gluma trăznită a poetului diliu, cunoscut ca un mare bețivan... când colo individul își dă foc pe bune, - ăsta succes!
Cum devii scriitor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14570_a_15895]
-
după carte de Nicolae Mărgineanu (la premiera căruia a participat soțul autoarei, Sergiu Grossu; Nicole Valéry a murit în 1996). Citind-o, înțelegi de ce, peste ani, Cicerone Ionițoiu avea să o numească pe autoare "un semn al binelui în această lume tulburată de răi și de rele"... Pare incredibil că, după '89, nimeni nu s-a grăbit să lanseze, în România, această carte; după cum pare la fel de incredibil faptul că scenariul acestui film a fost respins de două ori la rînd, la
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
paradoxuri ale acestor ani... La data apariției, importanța primordială a cărții a fost aceea de a reaminti adevărul, unui Occident adeseori orb și surd: "Mulți nu pot crede în spusele celor care au scăpat din infernul roșu, despre torturile îndurate. Lumea liberă închide capitolul cruzimii omenești la înfrîngerea lui Hitler. Mulți occidentali nici nu vor să asculte. Războiul le este de ajuns! Celor care cunosc totuși realitatea și știu că în țările comuniste există mii de închisori, de lagăre de concentrare
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
comunism? Au trecut 13 ani de la prăbușirea Cortinei de Fier, dar ar fi dificil să numim o singură operă de artă majoră în muzică, poezie, roman, arhitectură sau teatru care să prezinte actul istoric de emancipare națională care a schimbat lumea. În Rusia, republicile baltice, Germania de Est, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România și în Balcani a avut loc un progres extraordinar, deși oarecum dezordonat, pe calea unei cârmuiri democratice și a unei economii de piață: o înflorire intelectuală s-a
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
alte sfere, cum ar fi economia sau gândirea politică - fie că suntem de acord sau nu cu ei, George Soros și Vaclav Havel sunt figuri majore pe linia aceasta - dar ce se-ntâmplă cu artele? În apărarea acestei părți a lumii s-ar putea răspunde că asemenea evenimente politice nu sunt direct legate de artă sau că e nevoie de zeci de ani pentru ca o cultură să le absoarbă în asemenea măsură încât reprezentarea lor să nu banalizeze formele artistice. Este
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]