2,384 matches
-
de la noi. Libertatea de credință implică dreptul de a avea temple proprii, protejate și de agresiunile unor investitori, ca acelea asupra Catedralei catolice și ale altor biserici din București și din țară. Dar se mențin și astăzi vechile divizări dintre "lumesc" și "ceresc", dintre filosofii și școlile lor, desființate de către unii magistrați și împărați romani atunci (Vespasian și urmașul său Domițian, iar în secolul al VI-lea bizantinul Iustinian), urmărite de diverse autorități, acum, sub paravanele democrației și drepturilor omului. Sud-Estul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Rădulescu Heliade I. / 109 Ramiz Alia / 130 Râpeanu V. / 161 raționalism / 98, 136, 166, 179, 220, 347 Reagan R. / 131 realist-critic / 103 reformă protestantă / 36 religioasă / 30, 36, 94, 271 Regele Mihai I / 20 regiuni ultraperiferice / 34 religia islamică / 329 lumească / 32 naturală / 107 musulmană / 33 Renaștere / 21, 31, 42, 103, 105, 111, 132, 140, 265, 271, 273, 318 Republica Moldova / 16, 21, 72, 133, 163, 193, 226, 305-307, 311, 314 revoluție sexuală / 117 Ribbentrop / 46 Ricoeur P. / 10, 142, 153-154, 159
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
und in der Agape untereinander. Soziologisch heisst das: eine neue Art Verbindung, eine neue Intimität wird gescha ffen.“ Problema teologiei politice este aceea a relației dintre ordinea divină și cea umană, înțeleasă într-unul dintre chipurile ei paradigmatice ca reprezentare lumească a suveranității divine. C. Schmitt, în varianta din 1922 a Teologiei politice, citește această reprezentare ca legitimare a puterii suveranului, a „monarhului“, având atributul deciziei absolute. Taubes, în replică, descrie scenariul teologiei politice ca formulă a legitimării comunității, nu a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
creștine moderne către legitimarea unei autorități și a unei forme persistente de „kratofanie“ mundană. Într-un alt text, J. Assmann explică, din punct de ve dere istoric, situația teologico politică a iudaismului. Centrul discuției îl constituie separația dintre autoritatea istorică, lumească și cea divină. Două cazuri sunt analizate: Egiptul și Israelul: „Wie Ägypten als das Paradigma eines starken Staates, ja als der erste starke Staate der Weltgeschichte gelten kann, so liegt das Besondere der hebräischen Staatlichkeit in ihrer pro grammatischen Schwäche
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este asumată deplin, cu responsa bilitatea care decurge din ea și cu raportarea acesteia la porunca dată lui Moise. În raport cu neamurile, această acțiune este, în mod esențial, revoluție, ruptură a continuităților false ale lumii și critică radicală a oricărei autorități lumești. Taubes îl amintește aici pe Flavius Josephus, care consideră Israelul ca locul originar al teocrației: Domn este unul singur și, cum am încercat să arăt mai sus, nu cârmuiește prin reprezentanți. Teocrația capătă însă o importantă dimensiune critică și, arată
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
vârste de aur, nu poate fi interpretată ca secularizare a eschatonului tradițional. Diferența radicală pe care Mesia o marchează nu poate fi, altfel spus, suprimată sau „interpretată“ politic sau istoric. Odată cu posibilitatea teocrației cade, pentru Benjamin, și posibilitatea oricărui substitut lumesc al acesteia. Odată ce sursele teologice sunt luate în calcul, marxismul latent al lui Benjamin devine ineficient. În crearea unei fizionomii a flaneurului, corespondentul acestei situații este faptul că acest personaj face parte din categoria, înfierată de Marx, a „revoluționarilor de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Gleichnisse] zur Lehre ähnlich wie die Haggadah zur Halacha stehen.“ Ea este mai degrabă citată, decât înțeleasă. Interesant este modul în care Benjamin vorbește despre parabolă ca relicvă (Relikt) a doctrinei, urmă, dar și vestitor al acesteia: formă a exilului lumesc (Metamorfoza este, pentru Benjamin, o alegorie a exilului vieții) în care se întrevede, fără formă, fără conținut, evenimentul Judecății. Experiența lumii despre care vorbește Kafka în parabolele lui corespunde conceptului de „experiență istorică“ la Ben jamin. Este o experiență a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
reprezentarea poetului național, Mihai Eminescu, a cărui imagine cu mitologia aferentă își are debutul acum în registrul simbolismului și secession-ului, dar și a unui sentimentalism kitschizat precum în ilustratele en vogue ale lui Salmen. Câteva reprezentări naturaliste ilustrează dimensiunea lumească a suferinței poetului. Intrarea acestei figuri culturale prestigioase într-o sferă idealizantă, patrimonială, hagiografică corespunde în termenii lui Petre Popescu-Gogan la edificarea măștii "hiper-eonice" a poetului. Eminescu se află printre acele figuri emblematice pentru o cultură, care constituie subiectul unor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
târziu ca mise en abîme într-una din picturile sale induce mai degrabă un sens spiritualizat al pauperității. Chipul emaciat și corpul consumat al pescarului, ca și atitudinea sa de resemnare și umilitate, contribuie la impresia de decuplare hieratică de lumescul acțiunii, de franciscană simplitate. În fundal se află probabil soția sa, care culege flori și copilul său, barca în care se află pescarul este goală. În ciuda mișcării din fundal, impresia de stagnare a întregului peisaj provine și din verticalele făcute
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Frunzetti, intervenția târzie a medicului legist contribuise la rigidizarea trăsăturilor într-o dezolantă, teribilă mască macabră a figurii poetului mască extrasă unui limb al suferinței. Această mască va fi din ce în ce mai mult ignorată, în ciuda "autenticității" sale, înfățișând dimensiunea mult prea lumească a condiției umane supuse exacțiunilor biologice. Masca mortuară oferă cealaltă față a medaliei, cea decadentă, în care se află încifrată imaginea ideală a poetului, desprinsă mai curând din fotografia de la 19 ani făcută la Viena, cea care apărea reprodusă în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
monumentului Eminescu, același binom tensionat este revendicat într-o cheie psihologist-sociologizantă de către Petru Comarnescu. Sculptura paciuriană nu este tributară actualității, ci se recomandă prin căutarea unor calități atemporale, sugestionând capacitatea poetului de a regăsi calea către lumină prin traversarea bolgiilor lumești, de extragere a sa din contigent. Petru Comarnescu apreciază "interiorizarea" sculpturii paciuriene încercând s-o disocieze de pesimism, și de orice alt negativism, descifrând o atitudine militantă, un acționism social recuperabil la o adică din publicistica eminesciană, adică din zona
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acest topos Cecilia Cuțescu- Storck, raportul simbolic inversat prin care nuditatea corespunde purității, fiind conotată pozitiv, iar vestimentația în iconografia lui Ripa somptuoasă, la Cecilia Cuțescu-Storck convențională alături de pletora de podoabe, coafura sofisticată etc. conotând frivolitatea, vanitatea și alte cedări lumești. În eseul pe care-l consacră lui Georges de la Tour, Melancolia II. Eseu despre poetica și simbolica lui Georges de la Tour467, Victor Ieronim Stoichiță face o analiză a acestui topos luând în considerare și una dintre realizările sale exemplare pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
texte pictural, ci se integrează compoziției ca și titlul aurit, de o grafie rafinată, similară celor ale tablourilor lui Von Stück și Klimt. Actul de cruzime, circumscris unei senzualități morbide, are fie ca fundal, fie ca suport luxura, strălucirea celor lumești, delectabilul pletoric al bogăției, complement industrios al supliciului. Așa cum în tablourile lui Gustave Moreau sau în povestirea lui Flaubert, Salomeea este îmbrăcată în bijuterii, în pietre prețioase, corpul ei, aproape gol, făcând prin strălucirea cărnii concurență strălucirii aurului și a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Grendel (Beowulf: 1758-68). Există în sfatul pe care-l dă regele bătrân războinicului tânăr un minunat exemplu al schimbării de atitudine și de susținere a valorilor creștine, cum ar fi modestia în locul mândriei și căutarea răsplății veșnice în locul celei lumești și efemere: "Tu, floare a războinicilor, să nu cazi în capcană. Alege, dragă Beowulf, partea mai bună, răsplata eternă. Nu da frâu liber mândriei. Căci puterea ta în floare-acu' nu va fi veșnică și curând păli-va; și boală va
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și destul de nevrotic, trăind în permanență într-un univers tulburat de trauma de a-și fi văzut în copilărie părinții împușcați. Asemenea lui Beowulf și Arthur, este bogat, dar nu pare să se bucure de avere. Batman, pe numele său lumesc Bruce Wayne, reprezintă o personalitate dedublată, la fel ca Superman, și deși apare ca erou pozitiv, latura sa întunecată creează o afinitate inexplicabilă cu umbra oponentului său, Joker. Destul de complex în rolul său de Cavaler al Întunericului, Batman aduce în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
considerare aceste iconuri, se conturează două direcții opuse care stăteau la baza educației unei adolescente. O direcție religioasă, care le pregătea, prin forța exemplului, pentru o viață pioasă, acasă sau în mă-năstire, dacă descopereau că au vocație, și o direcție lumească, care le oferea învățăminte despre căsătorie, bune maniere și eleganță. Fetele din epoca medievală, în special cele de familie nobilă, aveau astfel la îndemână două alternative la vârsta adolescenței: ori se căsătoreau, ori se călugăreau 121. Cele două tipuri de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
castitate premaritală, moderație post-mari-tală și comportament virtuos. Fecioara Maria, Madonna iconografiei occiden-tale, a reprezentat modelul suprem al fecioarei-martir, un simbol extrem de complex și mult mai dificil de urmat. Spre deosebire de fecioarele-martir, a căror alegere era castitatea și credința, considerate deasupra plăcerilor lumești, Fecioara Maria pare să nu fi avut nici o opțiune, fiind fecioara aleasă de Dumnezeu pentru suferință și glorie deopotrivă. Și tot spre deosebire de fecioarele-martir, ea a fost, în mod paradoxal, fecioară și mamă, putând astfel să își păstreze puritatea, deși a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
scrisoare deschisă. De altfel, referirea la aspectele materiale (salarizarea preoților) sau la cele de natură a pune în lumină acțiunile BOR prin intermediul televiziunii sunt nemulțumiri care, discutate în mod public, fac din discursul religios al Înaltpreasfințitului Andrei un discurs extrem de lumesc. Nu afirm aici că nu trebuie să existe fermitate în astfel de demersuri, însă avem de a face, până la urmă, cu o bucătărie instituțională, care, odată dezavuată face din instituția religioasă, oricare ar fi ea, o instituție ce își coboară
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
publicistica românească, publică sub titlul "Slujitorul credincios și înțelept", în Dilema Veche, un articol în care pornește de la discursul fondator al Sfintei Scripturi și ajunge la imaginea contemporană a unei Biserici triumfaliste, în care se cade adesea prin "suficiență, mândrie lumească și eficiență lucrativă"126. În două dintre Evanghelii (Matei și Luca) ni se oferă parabola slujitorului (robului) credincios și înțelept. E vorba despre un om care, urmând să plece pentru o perioadă de timp nedeterminată, îl pune pe unul dintre
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Biserică românească a cărei imagine îl determină pe Andrei Pleșu să o asemene cu fostul PCR, opunându-i parabola din deschiderea articolului. Autorul citat scrie: "Parabola aceasta îmi vine în minte ori de câte ori slujitorii Bisericii mele alunecă spre triumfalism, suficiență, mândrie lumească și eficiență lucrativă. Când aud, de pildă, că un preot din Ardeal, lângă corpul neînsuflețit al unui enoriaș (întâmplător un mare poet), comunică apropiaților că defunctul e în urmă cu plata cotizației parohiale. Sau când văd, cum am văzut cu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
fragedă..." etc.). Nu cred că așa se sărbătorește un slujitor, un rob al lui Dumnezeu, un om care a ales, prin călugărie, nu doar lepădarea de lume, ci și lepădarea de sine. Cei care asmut asupra lui toate hergheliile preamăririi lumești nu-i fac nici un serviciu"129. Este fără îndoială un discurs critic la adresa clerului, care, așa cum aminteam în deschiderea prezentei teze, se răsfrânge asupra Bisericii, lucru arătat explicit și în fragmentul din articolul mai sus citat. Nu voi intra în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
ritualurile bisericești, este o chestiune ce ține de coparticipare atât din partea clerului, cât și a credincioșilor. Toate Sfintele Taine presupun existența cel puțin a unui credincios și a unui cleric 55. Cât privește pomelnicele on line56, metoda este vădit pur lumească, de colectare de fonduri de la cât mai mare distanță. Este un demers condamnabil în sensul că depărtează omul de biserică și arată prăpastia creată între banul văduvei și dorința prea materialistă a unor clerici care susțin astfel de demersuri. Desigur
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
noastre. Cât despre cei care nu vin deloc la slujbe, aș vrea să știu unde se află în acel ceas sfânt. Dar cred că știu bine asta. Sau se ocupă cu lucruri necuvioase și zadarnice, sau sunt afundați în grijile lumești. În ambele situații însă, sunt de neiertat. Pentru primii, acest lucru este vădit și nu mai are nevoie de dovezi. Dar și ultimii, care aduc ca justificare pentru absența lor treburile familiale, și aceștia sunt de neiertat, pentru că preferă pe
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
așa, Hai, puiu, nani-na.” („De leagăn”) Și, în amintirea vremurilor de altădată, copilul, matur acum, cântă un cântec de leagăn să-i ofere liniștea, pacea și poate fericirea de care nu a avut parte celei ce, obosită de povara trudei lumești, a adormit: „Dormi! Prin vis, pe val de mare, Să te vezi copilă mare, Lângă-un ciob și o cordică, Să te vezi copilă mică. Să te vezi și mai’nainte: Când erai cum nu ții minte. Dormi, măicuța mea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
și bătrâna pe al cărei sfat tânara îl are în vedere: E multă nenorocire în lume și oamenii și-o împart între dânșii: dacă ți-a căzut o parte mare, și bătaie de cap, și sfat, și bogăție, și mărire lumească, toate sunt în zadar. Înainte însă de a-și consulta mama, Ana încearcă, din nou, să vorbească cu Ghiță. De această dată, plecarea acestuia cu Pintea și cu slugile la Ineu e obstacolul ce-i stă în cale. Absența comunicării
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]