9,370 matches
-
s-a aflat și Constantin (Costică) Vadanovici, dintr-o familie de sârbi, adusă în satul Lunca de boierii Sterian, pentru a „purta” moara de focă și „vaporul” folosit la treieratul grâului. Urmașii acelei familii și-au legat numele de satul Lunca, fiind născuți și crescuți aici, devenind „oameni ai plaiurilor noastre strămoșești”. Costică I. Vadanovici a scrisă cu prilejul Centenarului Școlii din Lunca și a întâlnirii cu fiii satului o poezie intitulată „Istoria și legendele pârâului Dunavăț”, pe care a prezentat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moara de focă și „vaporul” folosit la treieratul grâului. Urmașii acelei familii și-au legat numele de satul Lunca, fiind născuți și crescuți aici, devenind „oameni ai plaiurilor noastre strămoșești”. Costică I. Vadanovici a scrisă cu prilejul Centenarului Școlii din Lunca și a întâlnirii cu fiii satului o poezie intitulată „Istoria și legendele pârâului Dunavăț”, pe care a prezentat-o în cadrul adunării festive. Despre întâlnirea cu fiii satului din 27 noiembrie 1977 s-a scrisă și în presa locală, ziarul „Steagul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prezentat-o în cadrul adunării festive. Despre întâlnirea cu fiii satului din 27 noiembrie 1977 s-a scrisă și în presa locală, ziarul „Steagul Roșu” din Bacău, din care aflăm că participanții își propuseseră să se întâlnească cu ocazia bicentenarului așezării Lunca, în 1984, întâlnire care n-a mai avut loc. Pe lângă Costică Vadanovici, o evocare în versuri a locurilor și oamenilor, la aniversarea a 100 de ani a Școlii, a prezentat și Constantin Datcu Jalbă, care, prin soție se consideră luncaș
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se adresau urări de sănătate, de norocă și bogăție. Unele ritualuri de consacrare, de recunoaștere prin încredințarea noului născut pământului, așezarea pe o piele de oaie, imaginând ideea de bogăție, obicei existent în zona Dornelor și adusă de bejenari în Lunca. După petrecerea numită cumetrie, duminica dimineața, nașa spăla copilul, îl scotea pe o bucată de pânăză albă numită crișmă, îl îmbrăca cu toate lucrurile noi, cumpărate de ea, după care chama pe cumătra mică (mama) căreia îi încredințeaz copilul, spunând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este acum pe deplin asigurată, părinții, rareori, își mai impun voința, altfel, ei au devenit cei care facă voia copiilor. În sate, căsătoriile aveau loc în interiorul comunității, atunci când satul nu era o comunitate de rude, așa cum era Slobozia - Filipeni și Lunca, dar aveau loc și în afara satului, când se aduceau miri și mirese din alte sate: Slobozia - Domniței, Slobozia - Filipeni, mai târziu din Fruntești, pentru cei din Lunca, iar satul vechi Fruntești își însura flăcăii sau își măritau fetele între ei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atunci când satul nu era o comunitate de rude, așa cum era Slobozia - Filipeni și Lunca, dar aveau loc și în afara satului, când se aduceau miri și mirese din alte sate: Slobozia - Domniței, Slobozia - Filipeni, mai târziu din Fruntești, pentru cei din Lunca, iar satul vechi Fruntești își însura flăcăii sau își măritau fetele între ei, în sat, în cele patru coturi diferite (Oprișeni, Cornițești, Bârgești și Rusești) sau în satele răzeșești din jur, Oncești, Oțelești, Mărăști, Poieni; acum nu se mai ține
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
La urmă, când vede că nu obține mare lucru pe calul lui, spune: „Decât doi lei și-un ort/ Mai bine calul meu mort” și lovește oala, capul calului, care se sparge. Deoarece nu se mai știe în Filipeni (adică Lunca) ce este ortul, fiind înlocuit cu nort (cuvânt care nu există în vocabular), să amintim că ortul era o monedă străveche, păstrată în expresia: „I-au dat ortul popii”, și s-a plătit dusul mortului la groapă sau „A dat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la 40 de zile, după deces, plin de pomeni, să se facă la înmormântare, însoțind mortul, fiind „mai rigurosă supusă ritualurilor creștine”. X X X într-o Adresă a Ministerului Instrucțiunii și Cultelor din 28 noiembrie 1906 către Școala Filipeni - Lunca, adresată Domnului Diriginte (director), adică Gheorghe Postoi se cereau unele informații pentru întocmirea unei lucrări de folclor: „...sânteți invitați a răspunde în scrisă la întrebările de mai jos, iar răspunsurile să le înaintați Ministerului în timp de o lună”: Care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de ce spuneau și învățau (erau îndoctrinați, la centru!), urmărea să îndepărteze din conștiința țăranului român sentimentele religioase, atâtea câte le avea. Înainte de Cooperativizare, țăranii erau îndemnați să iasă la arat și în zilele de Paști. în legătură cu acest aspect, în satul Lunca s-a petrecut o scenă care a făcut vâlvă atunci; acum s-a uitat: La poarta lui Toader Vortolomei Pușcuță ajunge un activist în ziua de Paști și-l îndeamnă pe gospodar că iasă la arat. Toader Pușcu nu i-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dimpotrivă, casa era abandonată fără mari regrete, se luau vitele, eventual carul de lemn, familia și se pleca spre un loc mai bun. Despre primele construcții ale luncașilor pe valea Dunavățului avem descrierea celor doi cronicari din Fruntești [vezi cap. Lunca, sat al bejenarilor bucovineni], așa că nu e greu să înțelegem că locuința mono și bicelulară a dăinuit până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Prima casă acoperită cu indrilă din Lunca a fost casa lui Vasile Bârgăuanu, dascăl la biserică, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dunavățului avem descrierea celor doi cronicari din Fruntești [vezi cap. Lunca, sat al bejenarilor bucovineni], așa că nu e greu să înțelegem că locuința mono și bicelulară a dăinuit până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Prima casă acoperită cu indrilă din Lunca a fost casa lui Vasile Bârgăuanu, dascăl la biserică, în care a locuit și feciorul său, tot dascăl, căruia și se spunea Ghiță a dascălului. Casa a fost apoi locuită de familia Huțu, a fost folosită drept cantină și internat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
specializați pe șantierele din Spania și Italia, care lucrează cu alte scule, cu alte materiale, încorporând prin munca lor cunoștințele tehnice și o concepție modern despre folosirea spațiului delimitat și detașat de mediu. 4.1 Descrierea unei gospodării din satul Lunca de la sfârșitul secolului al XIX-lea în însemnările sale, Toader Gh. Miron Boca descrie și gospodăria părintească cu tot ce cuprinde, adică ceea ce se numea siliștea casei, adăugând elemente de aranjare și dispunere a mobilierului și a altor obiecte folosite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
descrie și gospodăria părintească cu tot ce cuprinde, adică ceea ce se numea siliștea casei, adăugând elemente de aranjare și dispunere a mobilierului și a altor obiecte folosite în gospodărie: Toader Boca vorbește de anii copilăriei sale (1884-1890) când în satul Lunca erau mai puțin de 100 de case. „Casa în care mam născut era o casă mică, făcută din bârne de tei, încheiate la capete, având o tindă mică. În această sală (tinda) era un știubei în dreapta, în fund, în care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
jucam numai în deplasare, datorită și poziției geografice a comunei, mai izolată, mai la margine. Deplasările se făceau cu căruțele CAP-ului, cu camionul, cu ce dădea Cel de Sus, așa că fiecare deplasare era în sine o aventură. Erau în Lunca oameni atât de prinși de „flama” fotbalului, încât mergeau cu echipa, cărau echipamentul sau acasă, în sat, un cizmar repara, de câte ori era nevoie, ghetele de fotbal fără plată. Era și el un chibiț, fan, cum se zice astăzi, mai mult
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anul 1961 și 1962 l-am aflat tot de la Ilie Vraciu, de care îmi amintescă deoarece la majoritatea dintre aceste jocuri am participat și eu. Mă bazez pe cele notate de Ilie Vraciu: în luna iulie 1961, pe terenul din Lunca - Filipeni s-a desfășurat meciul dintre Voinșa Filipeni și Mecanizatorul Gloduri, scor: 7-0. A marcat fiecare cum a ajunsă la poara adversarilor. În aceeași vară, echipa din Traian a solicitat un meci amical pe terenul nostru. Majoritatea membrilor echipei erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu echipamentul în spate, urmat de altul, mai tânăr, Mihai Balan. Amintindu-i pe acești împătimiți, mi-am adusă aminte de un alt luncaș, Neculai Puiu Cucoș, om de suflet, considera că e de datoria lui să ducă elevii din Lunca la școlile din Bacău, cu căruța și caii săi, fără plată. Voia să aib contribuția lui la ridicarea intelectualității din lumea satului. Un cadru organizat pentru orele de educație fizică și sport era la școală, iar când erau elevi în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ichim, țesături decorative folosite în interioarele locuinșelor din Glăvănești - Bacău, în „Carpatica” VI/1973-1974, p. 219. 9 Marcela Focsa, Scoarșe românești, București, 1970; Paul Petrescu, Motive decorative celebre, editura Meridiane, 1971. 10 Toader Gh. Miron Boca, Mica monografie a satului Lunca, comuna Filipeni - Bacău, manuscris, p. 24-25. 11 Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu, însemnări pentru monografia satului Lunca, p.150. 12 înregistrare pe casetă făcută în comuna Stejarul, jud. Tulcea, transpusă în text de Olimpia Bădăluță, 1970. 13 Mărturia Aristiței Știrbu la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
9 Marcela Focsa, Scoarșe românești, București, 1970; Paul Petrescu, Motive decorative celebre, editura Meridiane, 1971. 10 Toader Gh. Miron Boca, Mica monografie a satului Lunca, comuna Filipeni - Bacău, manuscris, p. 24-25. 11 Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu, însemnări pentru monografia satului Lunca, p.150. 12 înregistrare pe casetă făcută în comuna Stejarul, jud. Tulcea, transpusă în text de Olimpia Bădăluță, 1970. 13 Mărturia Aristiței Știrbu la 78 de ani, în 1960, înregistrată de Olimpia Bădăluță. 14 Extrasă din arhiva „Olimpia Bădăluță”, aflată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Descrierea Moldovei, Editura Tineretului, 1961, p. 169-170. 22 Gheorghe Pâțu, Monografia satului Cașvana; Vasile Boca, Istoricul satului Botoșana. Botoșana, monografie folclorică, 1974 și profesorul de geografie Gheorghe Bocancea, Monografia satului Pârhăuți, 23 După Gheorghe (Ghiță) Iacobeanu, însemnări pentru monografia satului Lunca, manuscris, p. 150. 24 Ibidem. 25 Mărturiile Floarei Călin din august 1960, înregistrate de Olimpia Bădăluță; documente aflate în posesia autorului. 26 Mărturia Marghioalei Curteanu, din 22 august 1960, înregistrată de Olimpia Bădăluță, aflată la autor. 27 Datele și „poza
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Marghioalei Curteanu, din 22 august 1960, înregistrată de Olimpia Bădăluță, aflată la autor. 27 Datele și „poza” mi-au fost furnizate de Huțu Vasile; o parte le-am aflat și de la Ilie Vraciu și Mihai Căținaș. *în 1906 la Școala Lunca era un cercă cultural „Vasile Alecsandri”, cu un președinte 28 Mărturia domnului Mircea Trandafir (28.V.2009), în școala din Slobozia. 29 Despre Banda Jianului din Lunca Filipeni, cu personajele din „piesă” am aflat de la Ignătescu Mircea. 30 Preot Gheorghe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
am aflat și de la Ilie Vraciu și Mihai Căținaș. *în 1906 la Școala Lunca era un cercă cultural „Vasile Alecsandri”, cu un președinte 28 Mărturia domnului Mircea Trandafir (28.V.2009), în școala din Slobozia. 29 Despre Banda Jianului din Lunca Filipeni, cu personajele din „piesă” am aflat de la Ignătescu Mircea. 30 Preot Gheorghe Antohi, Istoricul bisericii parohiale „Cuvioasa Paraschiva” din parohia Fruntești, comuna Filipeni, raionul Bacău, regiunea Bacău. Colecția de documente Arhivele Naționale, Direcția Județeană Bacău; Inventar Parohia Fruntești. 31
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Arhivele Statului , filiala Bacău (1400-1864), catalog, București, 1986. 32 Despre organizarea și desfășurarea „Vălăretului” mi-au dat mărturie Antip Gheorghe din Slobozia - Filipeni (81 de ani) și Ionel Ciuchi (78 de ani) din Fruntești, precum și mai mulți oameni bătrâni din Lunca (Gurău Vasile, Borcea Dumitru, Romedea Gheorghe, Pintilescu Gheorghe - zisă Buric, Cucu Mircea și alții). 33 Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, Demografie și Etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 202. 34 Al. Gonța, Studii de istorie medievală, Editura Dosoftei, Iași
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Nunta la români, București, 1910. 40 Idem, Sărbătorile la români, studiu etnografic, Editura Fundației Culturale Române, 1994. Idem, Hore și chiuituri din Bucovina, București, 1910. 41 Mărturisitorul nostru, Ionel Ciuchi, și-a luat soție din Poieni, iar un Ignătescu din Lunca „s-a măritat” la Fruntești, lângă Școală. Tot în Fruntești am găsit o nevast adusă din Slobozia - Filipeni. 42 Veche unitate de măsură pentru capacitate, echivalentă cu circa 10 litri (Dicționar al limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
p. 120. 45 Familia Gheorghe și Niculina Boghiu, Gheorghe Antip și Ioana Lungu 46 Vezi și Vasile Adăscăliței, op. cit., p. 125. 47 Ibidem, p. 124. 48 Vasile Adăscăliței, op. cit., p. 120; „Scenariul” obișnuit care se desfășura la Slobozia - Filipeni, în Lunca, Valea Boțului, la mort mi-a fost descrisă de Niculina Boghiu, pentru Fruntești de Coca șarălungă și de familia Ciuchi, pentru Lunca de familia Ignătescu, de la Iacobeanu Floarea și de la Măria Vr. Pușcuță. 49 Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, Fond
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ibidem, p. 124. 48 Vasile Adăscăliței, op. cit., p. 120; „Scenariul” obișnuit care se desfășura la Slobozia - Filipeni, în Lunca, Valea Boțului, la mort mi-a fost descrisă de Niculina Boghiu, pentru Fruntești de Coca șarălungă și de familia Ciuchi, pentru Lunca de familia Ignătescu, de la Iacobeanu Floarea și de la Măria Vr. Pușcuță. 49 Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, Fond școala generală Filipeni, dosar 1/1906, fila 32. ////// Scena și pățania o știu de la tatăl meu care o aflase chiar din gura
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]