2,930 matches
-
acel oraș s-a născut Mesia. Păstorii cum auziră, spre lăcașul sfânt porniră iar când au aflat Pruncul luminat ei îl preamăriră. În coliba păstorească vrut-a Domnul să se nască Fiul său cel sfânt nouă pe pământ Să ne mântuiască 2. Dacă îngerii plecară de la dânșii iarăși sus, trei păstori au zis: să mergem să vedem ce nu s-a spus, să ne ducem în cetate să căutăm la Bethleem pempăratul care vine, pe Mesia să-l vedem. - Și mergând
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Din Fecioara s-a născut Domnul Isus Hristos, Dumnezeu om s-a făcut Domnul Isus Hristos. In scutece s-a-nfășat Domnul Isus Hristos și în iesle s-a culcat Domnul Isus Hristos. Cum e robul s-a smerit Domnul Isus Hristos și pe noi ne-a mântuit Domnul Isus Hristos 4. În această noapte sfântă, lângă staulul divin Să se-nchine cu credință vine tot ce e creștin De pe tot întinsul lumii, orice suflet credincios, Vine acum să-ngenuncheze lângă ieslea lui Hristos, Căci din marea lui iubire
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
puterii, el renunță la privilegiile artei sale magice, își frânge bagheta făcătoare de miraje și minuni și își azvârle în adâncul mării cartea care îi dăduse știință și puteri suprafirești. Nu doar știința și puterile care îi trebuiau ca să se mântuie pe el și pe copila lui, ci și acelea care îl făceau în stare, ca într-o feerie a unei nopți de vară, să se amestece în însăși viața firii, ca un zeu, și să se joace cu legile și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
băiat / Îl pierd de două ori.“ Este firesc, pe toți îi uluiește faptul de a se găsi în altă lume, neștiind ce le rezervă: recuperarea demnității lor pierdute și o iertare care s-a jucat cu ei, speriindu-i, apoi mântuindu-i. Puteau să fi ajuns în iadul dreptelor pedepse. Dar au fost aduși acolo unde opera, și nu de sus, din cer, lucrarea unei grații omenești. Și este grăitor că cei de-a dreptul răi profită de miraje ca să mintă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
viața aș fi schimbat pe moarte (Amintirile, vv. 26-27), și afirmă că trecerea în cealaltă lume este de preferat, chiar și în cazul tinerilor: Și tu, din tinerețe încă planșa / și pururi invocată, / frumoasă Moarte, singura ce-n lume / ne mântui de dureri și-amărăciune / de te-am slăvit vreodată (...) nu zăbovi: te-nchină / acestor rugi necunoscute ție / și văduvește-mi ochii plânși de-a zilei / lumină, o, pământului regina (Dragoste și moarte, vv. 96-103).504 În poezia leopardiană dragostea este
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
francez, se situează astfel în opoziție cu mitul. Dacă acesta din urmă are rolul de a conserva, de a-și reitera originea, prima este locul unde survine dialectic noul, decizia, excepția. În fond, Mesia vine „împotriva“ lumii, pentru a o mântui. Iar mitul nu este capabil nici să anticipeze acest eveniment, nici să-i supraviețuiască. Câteva ultime considerații cu privire la raportul dintre mesianism și drept vizează un alt text al lui Benjamin, Franz Kafka. Zur zehnten Wiederkehr seines Todestages (1934). Acest text
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
vorbind despre personajul lui Kafka, Odradek, stabilește o corespondență între curtea de judecată și podul cu vechituri, cu lucruri uitate și nefolositoare. În experiența istorică este revelat caracterul de ruină al acestei lumi, pe care Mesia va veni s-o mântuiască. „Pregătirea“ venirii, care nu poate fi nici anticipată, nici cunoscută, are loc printr-un gest menționat de Benjamin în legătură cu o altă figură de care am mai vorbit, Lumpensammler-ul: atenția (Aufmerksamkeit), înțeleasă tocmai ca scrutare a materialității obiectelor sau, precizează textul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
din discursurile sale republicane și naționaliste, mistice și patetice. "Vărsarea de sînge este un lucru sfînt", a declarat el "iar națiunea care o privește cu groază și-a pierdut bărbăția. Un om poate elibera un popor, după cum un Om a mîntuit lumea. Nu voi lua nici o armă în mînă, voi intra în lupta cu mîinile goale. Viața apare din moarte, iar din mormintele patrioților, națiuni vii. Ei cred că au pacificat Irlanda. Ei cred că i-au cumpărat pe jumătate dintre
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
statutul de poeta vates și uzând de o retorică tumultuoasă, el celebrează nu numai Miorița sau „mărețele umbre” (Decebal, Niceta Remesianul, Ștefan cel Mare, Horea, Tudor Vladimirescu, Avram Iancu ș.a.), ci și pe ultimul conducător comunist („Tu ai venit să mântui această blândă ginte / acest popor de oameni ce mult au mai răbdat / te binecuvântează martirii din morminte / în straiul lor de lacrimi, de flori și in curat”, Nicolae Ceaușescu). În Poeme de dragoste, ură și speranță (1981) ori în Saturnalii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
de Apoi, săraci și bogați, regi și episcopi, înalte doamne și oameni din popor. Mîntuirea, purificarea presupun și ele trecerea prin moarte și descompunerea corpului. Imaginea lui Hristos din secolele al XIV-lea și al XV-lea, care trebuie să mîntuiască omenirea suferindă, este imaginea unui om care a îndurat suferințele și moartea. Dacă se reprezintă destul de des imaginea copilului plăpînd din Staul, Calvarul sau Coborîrea în Mormînt domină producțiile artistice. Împietrit în severitatea sa cadaverică, cu fața crispată de durere
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
înfăptuiește. Meditînd, pentru cursurile sale, asupra Epistolelor Sfintului Pavel, el crede că a găsit în ele răspunsul la dilema tulburătoare care îl obsedează: cum să răspunzi la nevoia de mîntuire dacă omul însuși este incapabil să și-o asigure? Dumnezeu mîntuiește pe păcătoși nu în funcție de faptele lor, ci numai în virtutea credinței lor. Această "justificare prin credință" constituie baza gîndirii lui Luther și a întregii reforme. Luther face din această idee baza învățăturilor sale și condamnă pomenile și operele de binefacere. Indignat
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
În sfirșit, în 1525, se desparte de Erasmus și de umaniști: în timp ce aceștia din urmă cred în bunătatea naturală a omului și în posibilitatea de a contribui la mîntuirea sa, Luther reafirmă totala neputință a omului păcătos de a fi mîntuit. Răspîndirea rapidă a Reformei și deviațiile liturgice sau doctrinale pe care aceasta le provoacă, îl determină pe Luther, împotriva voinței sale, să pună bazele unei adevărate Biserici. Aceasta trebuie să răspundă la cererea credincioșilor care doresc să fie îndrumați și
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
unui om stă în dobândirea capacității de autocontrol prin amânarea plăcerilor. Dacă ceri sfatul unui preot, îți va spune la rândul lui că nu există împăcare între dorință și credință și că trebuie să renunți la plăcere pentru a fi mântuit. Stilul de viață care cultivă renunțarea la plăcere se numește asceză și este pus în practică prin celibat (virginitate, renunțare la căsătorie) și sărăcie (renunțarea la profi tul material). Pe de altă parte, creștinismul susține cu tărie procrearea încă de când
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Unde este întrebătorul acestui veac? Oare n'a arătat Dumnezeu drept nebună înțelepciunea lumii acesteia? Că de vreme ce prin înțelepciune lumea nu L-a cunoscut pe Dumnezeu întru'nțelepciunea lui Dumnezeu, atunci, pe cei ce cred a binevoit Dumnezeu să-i mântuiască prin nebunia propovăduirii. Și'n timp ce Iudeii cer semne și Elinii caută înțelepciune, noi Îl propovăduim pe Hristos-Cel-Răstignit: pentru Iudei, piatră de poticnire; iar pentru păgâni, nebunie; dar pentru cei chemați, și Iudei și Elini: Hristos-Puterea-lui-Dumnezeusi-Înțelepciunea-lui-Dumnezeu. Pentru că nebunia lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe față pentru că este neconvenabil. Deși nu apare reprezentat în ipostaza sacrificiului de sine, deși nu mai este o figura christi, Inorogul lui Cantemir profită însă de această reputație, adânc înrădăcinată în mentalitatea tuturor. Cornul său are forța de a mântui lumea răsturnată, decăzută a animalelor și păsărilor, schimonosite din cauza compromisului și a lăcomiei. Înțelegând, ca un înțelept ce este, aceast taină, Lupul dă glas încrederii sale în forța salvatoare a unicornului: "otrăvile acéstea cornul Irodului le va îndulci", iar autorul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
binecuvîntată a cornului Inorogului și caută salvarea încercând să-l mai înduplece o dată: "Ce mai târdziu de mare și minunată puterea cornului Inorogului asupra a toată otrava aminte își adusă (căci și de altă dată de otrăvită a văzduhului putregiune mântuindu-l, cu sănătatea vieții îl dăruisă)"73. (s.m.) Rezultatul nu este cel scontat, Inorogul declinându-și posibilitatea de a vindeca răutatea, otrava ce vine din interior. Dar reputația sa de ființă binecuvântată, care poate salva viețile, rămâne. Cornul său este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
învață. Socoteală lor aduce, căci trăind, princet a muri să învață, și așe, nu de spaima cea mai groznică să îngro zesc, ce, ori cu ce tâmplare ar fi, periodul firii cutrierând, ocolesc, săvârșesc, și, din robiia furtunelor scăpând, să mântuiesc. De care lucru, nu cea mai mare spăriiere, ce cea de pre urmă mângâiere li să pare și le ieste. Deci de vreme ce sorțul firesc la mine știut, așteptat și în samă nebăgat ieste, cu cât mai vârtos sorțul tâmplătoriu (a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cheia a doaă monarhii ieste, ne aflam. Unde tu foamea cu ce să-ți domolești neavând, eu cu hrană de biv te-am agiutorit și din gura morții (carea decât tine mai rea și mai vrăjmașă jiganie ieste) te-am mântuit. Deci, sau pentru de binefacerea trecută, sau pentru nedejdea viitoare (că piatra din zidire cu vreme iară la zi dire să pune), îndemnărilor neprietinești nu te uita, ce până mâni de aicea slobod mă lasă, că până în dzuă veri binele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
educația fetelor. Pentru acestea este propusă o educație mai aspră, bazată pe vocație, în conformitate cu rostul lor (acela de a fi bune gospodine și a-i crește pe copii). Dacă sunt astfel crescute, ne arată Sfântul Ioan Gură de Aur, se mântuiesc nu numai ele, ci și bărbații și copiii...căci dacă rădăcina e bună sunt bune și semințele” Despre gloria deșartă și cum trebuie să crească părinții pe copii, 2001, p. 70). Facem apoi referire la elocința Sfântului Vasile cel Mare
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Femeie, iată fiul tău! Apoi a zis ucenicului: Iată mama ta! Și din ceasul acela ucenicul a luat-o la sine” (Ioan 19, 26-27), făcându-i fii ai Maicii Domnului pe toți cei ce cred în Iisus Hristos. Domnul Iisus mântuiește lumea. Maica Domnului o ocrotește și se roagă pentru această lume și se face mai receptiv la îndeplinirea poruncilor Domnului (cum remarca Oliver Clement) dacă Maica Domnului s-a învrednicit de nașterea trupească a Mântuitorului și adevăratele femei creștine îl
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
pentru odihna tuturor femeilor și mamelor trecute din această viață, iar pe acelea cărora le mai este rânduit să lupte „lupta cea bună” în această viață, Maica Domnului să le ocrotească și să le apere, iar Mântuitorul Iisus să le mântuiască. Femeia în viziunea Sfântului Ioan Gură de Aur în toată opera Sfântului Ioan Gură de Aur atitudinea față de femeie reflectă gândirea și obiceiurile lumii grecești romane, care prevedeau o diviziune între munca femeii și a bărbatului. Sfântul Ioan Gură de
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
împreună cu Maica Domnului: „iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău”. După cum iubirea este ultimul cuvânt al Legii Noi, așa maternitatea este ultimul cuvânt al femeii, plinirea și desăvârșirea ei. Nașterea este o faptă sacră și prin ea femeia se mântuiește: „ea se va mântui prin naștere de fii, dacă va stărui cu înțelepciune în credință, în iubire și în sfințenie” (I Timotei 2, 15). Mama își continuă apoi misiunea sfântă crescându-i pe copii în frică de Dumnezeu, în educație
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău”. După cum iubirea este ultimul cuvânt al Legii Noi, așa maternitatea este ultimul cuvânt al femeii, plinirea și desăvârșirea ei. Nașterea este o faptă sacră și prin ea femeia se mântuiește: „ea se va mântui prin naștere de fii, dacă va stărui cu înțelepciune în credință, în iubire și în sfințenie” (I Timotei 2, 15). Mama își continuă apoi misiunea sfântă crescându-i pe copii în frică de Dumnezeu, în educație. Valorile cultivate de ea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
face un om nevoiaș, dar numai să fii credincios și milostiv. Așa face un adevărat creștin. Iisus Hristos Mântuitorul nostru ne spune și ne asigură că sunt fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui; cu alte cuvinte, se vor mântui. 31. Smerenia, înaltă virtute creștină Smerenia este o virtute rară și este ca o floare care crește în sufletele curate, plăcute lui Dumnezeu. Se zice că într-o zi, îngerul florilor îi spuse tămâioarei: „Ce răsplată să-ți dau pentru
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
dar Cartea acesta nu i pentru tine...” „Ba, tocmai că este pentru mine...” „Cum așa?!” Atunci gazda, care citea Biblia în fiecare săptămână, o deschise la un loc, unde erau scrise aceste cuvinte: „Domnul Hristos a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoși, dintre care cel dintâi sunt eu” Și apoi îi mai zise: „Eu sunt păcătos, așa că această carte este pentru mine, ca Domnul Iisus să mă ajute să nu mai fiu un păcătos”. Și omul mândru se simți
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]