2,304 matches
-
jucării și pentru mâncărică... - Ce înseamnă educatoare? - Educatoarele sunt niște doamne drăguțe care au grijă de copii atunci când mămicile și tăticii sunt la serviciu. Copiii trebuie să le asculte pe educatoare ca pe mămicile lor. Educatoarele sunt un fel de mămică de la grădiniță. - Mami, ce e aceea o clasă? - Clasa e o cameră cu multe jucării. Copiii se așează la niște mese mici cu scăunele și colorează sau pictează, desenează... - Și decupează? - Când mai cresc. Uneori se joacă și cu puzzle
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
pisică! Abia așteaptă să rămână singură acasă. Are alte treburi, nu poate să aibă grijă de o fetiță mare, cum ești tu. - Mami, dar eu am să plâng dacă tu pleci! - De ce? - Dacă nu te mai întorci după mine!? - Toate mămicile se întorc să-și ia copiii acasă în fiecare zi! Doar n-o să te las acolo. Eu cu cine mă mai joc când vin de la serviciu? Cui să-i mai spun eu povești? Și cu cine mai pregătesc eu masa
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
și copii mai mici decât tine. - Mai mici!? - Da! Tu ești fetiță mare. Te rog, dacă-l vezi pe vreun copil că plânge, să te duci la el, să-l mângâi și să-i spui: „nu mai plânge, că vine mămica ta să te ia, mi-a spus mie mămica mea.” Bine? - Bine. - Haide atunci, să mergem la grădiniță! Și când te întorci, te rog să mă înveți și pe mine tot ce ai învățat tu! Povestea unei furnicuțe A fost
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
Tu ești fetiță mare. Te rog, dacă-l vezi pe vreun copil că plânge, să te duci la el, să-l mângâi și să-i spui: „nu mai plânge, că vine mămica ta să te ia, mi-a spus mie mămica mea.” Bine? - Bine. - Haide atunci, să mergem la grădiniță! Și când te întorci, te rog să mă înveți și pe mine tot ce ai învățat tu! Povestea unei furnicuțe A fost odată o furnicuță care nu prea voia să muncească
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
ai fi vrut să le vezi mai deaproape. Ei bine, într-o zi când priveai în jos, ai văzut pe mama și pe tata... - Pe mama și pe tata? Se miră Ingriduța. - Da. Și ai zis: Vaaai uite-o pe mămica mea! Uite- l pe tăticul meu! Ia să mă duc eu repejor la ei că tare singuri sunt peacolo fără mine. Și-ai venit pe lume! La început ai fost un sâmbure mic în burtica mamei. Ai stat acolo o
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
puțin. Acum mergi la grădiniță. Ai să mai crești și ai să mergi la școală. Apoi la liceu și la facultate. Pe urmă, într-o zi, un alt copilaș o să te privească de sus și o să zică: „uite-o pe mămica mea”. Și ai să fii și tu mămică! - O să am un bebeluș? - Da! Și el o să crească, o să se facă mare... Ei... Și când tu ai să fii mămică, eu am să te ajut să-l crești pe bebelușul tău
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
crești și ai să mergi la școală. Apoi la liceu și la facultate. Pe urmă, într-o zi, un alt copilaș o să te privească de sus și o să zică: „uite-o pe mămica mea”. Și ai să fii și tu mămică! - O să am un bebeluș? - Da! Și el o să crească, o să se facă mare... Ei... Și când tu ai să fii mămică, eu am să te ajut să-l crești pe bebelușul tău, așa cum Buna mă ajută pe mine. - O să-i
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
o să te privească de sus și o să zică: „uite-o pe mămica mea”. Și ai să fii și tu mămică! - O să am un bebeluș? - Da! Și el o să crească, o să se facă mare... Ei... Și când tu ai să fii mămică, eu am să te ajut să-l crești pe bebelușul tău, așa cum Buna mă ajută pe mine. - O să-i dai ciocolata bebelușului? - După ce o să crească așa ca tine! - Eu sunt cuminte, mami, nu vreau să uit că am fost bebeluș
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
ne-aducă nouă-n dar, Mărțișorul năzdrăvan! Mărțișorul cel haios, Împletit în alb și roș, Agățat de mititei Și de toți colegii mei! Ghiocelul Vestitorul primăverii A ieșit de prin nămeți, Să aducă ajutorul Copilașilor deștepți. Ei oferă ghiocei Tuturor mămicilor; Să le spună ”mulțumesc” Și un mare ”te iubesc”! Panciuc Cosmina - Gabriela Școala Gimnazială Dumbrăvița ”ANOTIMPURILE ”... CELOR MAI MARI... Suntem patru surioare Ele sunt patru surate Și sunt tare minunate. Ele sunt chiar gemene, Dar nu vor să semene. Una
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
domnule director, caut un nor să-mi spân zur de el părerea de rău. Mda. Am aflat că te-a debarcat madam Cetve ricov. Da. Abia începusem și eu să... Bine, bine. Știi ce? Nu te grăbi să pleci la mămica, mai stai aici două trei zile și te rog să treci pe la mine. Dar neapărat. Și, cînd m-am dus peste două zile, îmi spune: Domnișoară, te felicit. N-am știut că ești atât de bine văzută de cei de la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de stele legate de nori cu nuiele. Și tumbe pe norii pufoși aș face, că doar nu-s colțuroși. Doar că-s prea aburoși și apoși. Lăcrămoși. Adică plâng până se frâng. Norii sunt ca pernițele pe care mă legăna mămica mea înainte de a veni moșul Ene pe la gene. Și alunecam și mă duceam ca-ntr-o apă călduță și moale, în piciorușele goale. Tare, taremi plăcea să mă scald în ea. Și, pe când îngerașul privea în jos, pe pământ, ce
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
și sfaturi, dar, mai ales, sunt educative. În această poveste, suntem îndemnați să ne rugăm alături de părinții noștri pentru ca problemele familiei să se rezolve. Rugăciunea în comun face multe minuni. Iată, fetița Angelica, de numai șase ani, se roagă alături de mămica ei, pentru ca Dumnezeu să le dăruiască un frățior sau o surioară pentru ea și un copilaș mămicii. Rugăciunea comună este foarte importantă în familie și Dumnezeu nu poate să rămână indiferent la ea. Fetița era tare tristă că nu are
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
noștri pentru ca problemele familiei să se rezolve. Rugăciunea în comun face multe minuni. Iată, fetița Angelica, de numai șase ani, se roagă alături de mămica ei, pentru ca Dumnezeu să le dăruiască un frățior sau o surioară pentru ea și un copilaș mămicii. Rugăciunea comună este foarte importantă în familie și Dumnezeu nu poate să rămână indiferent la ea. Fetița era tare tristă că nu are cu cine se juca. Așa că au hotărât să-i ceară lui Dumnezeu această favoare. Pentru că, a avea
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
bine, să ajute un bolnav. Estera își admiră mama ale cărei mâini sunt foarte frumoase. Dar, în același timp, i se nasc întrebări nechemate în minte: de ce oamenii fac atâta rău cu aceleași mâini cu care mângâie? Și tot la mămica ei află răspunsul: Mama fu surprinsă de întrebare. Stătu puțin pe gânduri, apoi începu să povestească: ,,Când Dumnezeu a făcut omul, a stat mai mult timp atunci când i-a modelat mâinile. I-a făcut cele cinci degete de mărimi diferite
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
marginea patului, apoi se ascunde sub plapuma moale. Grozav îi place plăpumioara aceasta albastră, mai ales că are desene cu lună și stele... Stând pitulat sub căldura ei, cu năsucul cufundat în pernă, simți o mireasmă îmbătătoare. Imediat îl descoperă mămica lui, și după ce se mai hârjonesc un pic, Andrei o întrebă pe mama lui ce balsam a folosit la spălat, că mirosul e atât de frumos. Mama îi spune zâmbind că nu a mai avut bani de balsam, dar a
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
mai bine, după concursul de anul trecut, al programatorilor din zona Moldovei, la care se clasase pe primul loc. De atunci i se dusese vestea și povestea. Vestea, de o excelentă meseriașă, iar povestea, de una dintre cele mai alese mămici din zonă. Căci, avea două gâgâlici de copile, ca două flori, crescute în aceeași tulpină. Gemene. Blonde - ca și Carmen. Mama știa,încă de pe vremea școlii primare, că, într-o limbă străină, carmen însemană fericire. Mai de tânără, așa i
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
alte preocupări au luat locul dulcegăriilor copilărești. După ce s-au îndrăgostit: ea de un băiat, iar băiatul de ea. Mai apoi s-au căsătorit. Și au rezultat gemenele. Brândușa A și Brândușa B. Nu mai poposim asupra dragostei ă dintre mămică și zulufii de aur ai brândușelor. În sânul întregii familii, de altfel, se instaurase,încă de la început, un respect și o dragoste fără măsură, așa cum stă bine la români. Totul se desfășura suspect de normal. De ce suspect? Vom vedea, nu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
lui Iancu Mahalu, pe care îl lăsase nevasta, alcătui un cântec sfâșietor: Rămas-am singur în birou, Rămas-am singur numai eu. Povestea mea începe așa, Când a venit fetița mea. Fetița mea. - Fetița mea, te-aș întreba Unde e mămica ta ? Mămica ta. - Mămica mea e pe peron, S-a căsătorit c-un domn, Tăticule. Tăticule, și știu, zău, Acela a fost șeful tău, Tăticule. Te-ai însurat să ai copii Și-n viață numai bucurii, Tăticule. Când trenul lung
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Mahalu, pe care îl lăsase nevasta, alcătui un cântec sfâșietor: Rămas-am singur în birou, Rămas-am singur numai eu. Povestea mea începe așa, Când a venit fetița mea. Fetița mea. - Fetița mea, te-aș întreba Unde e mămica ta ? Mămica ta. - Mămica mea e pe peron, S-a căsătorit c-un domn, Tăticule. Tăticule, și știu, zău, Acela a fost șeful tău, Tăticule. Te-ai însurat să ai copii Și-n viață numai bucurii, Tăticule. Când trenul lung va șuiera
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
care îl lăsase nevasta, alcătui un cântec sfâșietor: Rămas-am singur în birou, Rămas-am singur numai eu. Povestea mea începe așa, Când a venit fetița mea. Fetița mea. - Fetița mea, te-aș întreba Unde e mămica ta ? Mămica ta. - Mămica mea e pe peron, S-a căsătorit c-un domn, Tăticule. Tăticule, și știu, zău, Acela a fost șeful tău, Tăticule. Te-ai însurat să ai copii Și-n viață numai bucurii, Tăticule. Când trenul lung va șuiera, Adio, tată
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
se răsucea În așternut Întorcîndu-i spatele și ascunzîndu-și fața În pernă ca să adoarmă la loc, fiindcă timp de o clipă avusese impresia că abia s-a Întors acasă, obosită de atîta dans și nu voia altceva decît să se culce. „Mămico“, Îi spunea el, cutezător, cu un strigat aproape poruncitor, deși abia șoptit și pe un ton de glumă, căci Îndemnurile Vilmei din pragul ușii Îl făcuseră să prindă curaj. Susan Începea să-și dea seama că se făcuse ziuă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de noapte și se ghemuia și mai tare, cufundîndu-și capul În pernă, pe partea pe care se culcase obosită; apoi Într-o fracțiune de secundă, dormea cît noaptea Întreagă pînă cînd, singură, lăsa să-i pătrundă În urechi ecoul cuvîntului „Mămico“, pronunțat de Julius, care-i lumina sosirea zilei și reapărea În sfîrșit cu un surîs blînd și leneș care de data asta era pentru el. — Darling, spunea căscînd, foarte frumoasă, cine-mi aduce și mie micul dejun? — Eu, doamnă; mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
am spus Vilmei să Încerce să-i despartă, dar degeaba! Vilma se prăpădește după Julius, ca toți În casa asta. Susan nu povestea Însă cum o făcea Cinthia să simtă că Înnebunește din pricină că-i amintea mereu de Înmormîntarea tatii: de ce, mămico? mămico, eu am văzut, m-am uitat pe fereastră, de ce pe tata l-au dus Într-un Cadillac negru cu o mulțime de negri Îmbrăcați ca atunci cînd tata mergea la un banchet la Palatul Guvernamental? de ce, mămico? spune, mămico
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
spus Vilmei să Încerce să-i despartă, dar degeaba! Vilma se prăpădește după Julius, ca toți În casa asta. Susan nu povestea Însă cum o făcea Cinthia să simtă că Înnebunește din pricină că-i amintea mereu de Înmormîntarea tatii: de ce, mămico? mămico, eu am văzut, m-am uitat pe fereastră, de ce pe tata l-au dus Într-un Cadillac negru cu o mulțime de negri Îmbrăcați ca atunci cînd tata mergea la un banchet la Palatul Guvernamental? de ce, mămico? spune, mămico! Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
tatii: de ce, mămico? mămico, eu am văzut, m-am uitat pe fereastră, de ce pe tata l-au dus Într-un Cadillac negru cu o mulțime de negri Îmbrăcați ca atunci cînd tata mergea la un banchet la Palatul Guvernamental? de ce, mămico? spune, mămico! Își petrecea ore Întregi spunând eu știu, mămico, am văzut cum l-au dus pe tata și pe urmă mi-au povestit ceilalți. Atunci nu-și dăduse seama prea bine, dar acum Își amintea dintr-odată totul, făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]