4,696 matches
-
Florentin Dumitrache Publicat în: Ediția nr. 2256 din 05 martie 2017 Toate Articolele Autorului CULORILE DIN FLORI Culorile din flori s-au revărsat pe câmp Ocean multicolor peste întins se-arată, Lumina curge-n suflet,clepsidră peste timp Din tainica,măreață priveliște din vatră. Tăcerile cuprind imensitatea pură, În aer doar clipele se-aud discret, Cum macină făina timpului,prescură Pentru ce va veni încet,încet. Iar florile din câmp,ocean multicolor S-or revărsa în spicul ierbii-n rod, Voi
CULORILE DIN FLORI de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342788_a_344117]
-
în lanțuri de-aramă, Pădurile toate se simt pustiite; Își poartă, umile, gălbuia maramă, Pe umărul nopții plângând, despletite. Își leapădă straiele arse în toamnă Și goale rămân sub a vântului strună; Privesc, cu durere, spre-a cerului Doamnă: Suava, măreața și palida Lună. Furtuna se tânguie-n brațele mele, Dorind să-și arunce mantaua departe; Prin râpe se-ascunde, privind către stele, Că tare ar vrea de noroc s-aibă parte. Se-ntunecă totul în jur și în suflet, Iar
SE SCURGE RUGINA PE FILELE VIEŢII... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342816_a_344145]
-
GÂNDURI DE DECEMBRIE Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului GÂNDURI DE DECEMBRIE Am mai depășit un an de „bunăstare economică” în calitatea mea de cetățean al Uniunii Europene, an plin de mărețe realizări concretizate în faptul că am izbutit să-mi plătesc - încă - dările către stat. A trecut ceva vreme de când am fost pus cu „botul pe labe” de catre cerberii democrației europene, care au călcat în picioare votul meu exprimat la referendumul
GÂNDURI DE DECEMBRIE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342884_a_344213]
-
muză i-a-nșelat. Poetu-i amorezul nopții, poetul nu face amor Decât pe-altarul poeziei, cutremurat de propriul dor. Poetu-i sclavul unor patimi înăbușite-n propriul har, Îmblânzitor de slove stranii, de inimi candide tâlhar. Poetu-mparte ades iluzii și vinde-amoruri trecătoare, Minte măreț și cu ardoare. Poetul nu ucide. Doare. Referință Bibliografică: Poeții nu dorm niciodată / Nina Corduneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1936, Anul VI, 19 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nina Corduneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
POEȚII NU DORM NICIODATĂ de NINA CORDUNEANU în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342928_a_344257]
-
ÎI DIN VOLUMUL "MĂȘTI", de Alexandru Enache , publicat în Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016. De ce? În lumea asta, care zicem c-o cunoaștem: Un drum mereu enigmatic pe care mergem Și oricât am înainta-n înțelegerea acestei călătorii mărețe Tot nu vom putea pricepe sensul vieții-n a noastră minte. Peste tot se spune de-un trăi mai bun, Care să ne aducă măcar de Crăciun, Un gram de bunăstare-n fiece casă, Si totusi mă-ntreb în a
ALEXANDRU ENACHE [Corola-blog/BlogPost/342956_a_344285]
-
Bârda, Editura „Cuget Romanesc”, 2009, 342 pag., format A5, hârtie offset, tipar offset, coperta policromă, plastifiata, 12 lei. Părintele Bălașa scrie cu convingerea că dacii n-au pierit, ci, dimpotrivă, s-au dezvoltat de-a lungul istoriei ca un popor măreț, cu notabile realizări în toate domeniile de activitate. Își susține tezele cu nenumărate dovezi documentare, arheologice, lingvistice, etnologice. Poate unele dintre ideile sale vor fi contestate de anumiți cercetători, dar, cu siguranță, de multe va trebui să se țină seamă
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
din 05 august 2014 Toate Articolele Autorului REVOLUȚIONARUL În Mârleni, unul dintre orașele nou apărute pe harta țării, politica fermă de industrializare se manifesta sub forma unei fabrici de frânghii și caiele. Era, desigur, conform cerințelor propagandistice, doar una dintre mărețele ctitorii ale regimului, care asigura creșterea accentuată a nivelului de trai material și spiritual al... tra, la, la, precum cereau indicațiile de partid... În fabrică lucrau două instalații de import, una pentru frânghii din cânepă și alta pentru caiele și
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
Lui întăritoare și sporitoare asupra acestui Palat, care are menirea să slujească de acum înainte, din neam în neam, la întărirea noastră nebiruită pe aceste plaiuri. Biserica se bucură ori de câte ori vede, că puterea spirituală a neamului se întrupează în opere mărețe, care arată și vestesc tuturor vrednicia poporului român. Astăzi se încheie o epocă de rătăciri și asupriri istorice și începe alta de ispășiri istorice. Stăpânirea vremilor trecute a fost o stăpânire ucigătoare a sufletului românesc, stăpânirea care intră și se
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
naționalist Vasile Lucaciu. Slujba sfințirii a săvârșit-o P.S. Alexandru Rusu, episcopul greco-catolic de la Baia Mare asistat de șase preoți și doi diaconi care a luat apoi, ca episcop celebrant, cel dintâi cuvântul. Lumea se aștepta la o evocare vibrantă a măreței figuri reprezentative a neamului românesc din Ardeal, la o apoteozare a luptelor pline de bărbăție și înfruntătoare de toate primejdiile pe care le-a purtat pentru neamul său tribunul Vasile Lucaciu. Dar P.S. Sa spre uimirea și indignarea tuturor - ortodocși
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
Lucaciu, spre a preîntâmpina orice răstălmăcire a ,,Uniunii Sacre'' în sensul unei uniri religioase cu Roma papală, a afirmat, la sfințirea bisericii că se gândește numai la sfânta unire politică a tuturor Românilor. Încercarea Preasfințitului de la Baia Mare de a întuneca măreața figură a lui Vasile Lucaciu făcându-l ceea ce n-a fost: un agent al prozelitismului papistășesc, a fost acoperită de compătimirea unora și de indignarea altora. Preasfințitul de la Baia Mare a făcut un rău serviciu uniților când i-a mai pus
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
caldă recunoștință pentru acela care a fost Vasile Lucaciu, marele luptător al neamului românesc de dincoace de Carpați. În numele Î.P. Sf. Mitropolit Nicolae, în numele meu personal și al celorlalți frați chiriarhi, aduc și binecuvântarea bisericii mele la dezvelirea acestui măreț monument. La un praznic atât de mare cum este cel de astăzi nimeni nu poate sluji decât la un singur altar, la altarul neamului. Acest altar nu este în afară de hotarele țării, ci înlăuntrul lor și el este atât de larg
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
ce urmează, numit Pentru Catedrala Bihorului. În pastorala pe care a trimis-o păstoriților săi, cu prilejul Sf. Sărbători ale Crăciunului trecut, P.S. nostru Părinte Episcop Nicolae, și-a destăinuit hotărârea de a zidi în reședința Oradea, ,,o preafrumoasă și măreață biserică episcopească, o trainică și mândră catedrală a neamului românesc din Bihor'' Temeiurile invocate de P.S. Sa în sprijinul gândului acestuia sunt atât de puternice, încât ele cer o neîntârziată trecere la înfăptuirea lui, nu numai organelor bisericești eparhiale, ci
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
Formez vos bataillons, Marchons, marchons, Qu΄ un sang impur Abreuve nos sillons ! - Ah, Doamne, dacă ar mai fi trăit Marta, buna și curajoasa mea prietenă! M-ar fi ajutat să organizez în Oradea un fel de răscoală! La ce servește măreața istorie a poporului nostru, dacă acum nu suntem în stare să încercăm măcar să dărâmăm zidurile Ierihonului nazist? O altă soluție nu se întrevede... Domnul Nadany Zoltan, șeful arhivelor din Bihor vine in fiecare seară la ai mei. Dar nu le
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
o sfârșesc de construit, / Vestea se va fi răspândit, De grabă, și întreaga lume / O să cunoască al meu nume!” Îndată s-a și apucat / De lucru și a înălțat O cruce ca să însemneze / Locul pe care-o să dureze Acea măreață mănăstire / Ca să se mire-ntreaga fire. Apoi, înhață o secure / Și intră grabnic în pădure Să cate lemnul potrivit / Pentru ce-avea de construit. Mergând printre copaci, vorbea / Cu sine însuși și-și spunea: „Ăst lemn e pentru amânare; / Cel
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
deșertăciune. Viața o vanitate pe care greu o stăpânim ne spălăm prin iubire, abluțiune în a fi dar totul se pierde prin măritul timp. deșertăciune trup iubit. Cât timp trăim, cât viețuim căutăm, căutăm, un mic ajutor să inducem iluzia măreață că nu totu-i farsă. Totul deșert, totul un haos pe care-l cununăm în pronaos, ne înmulțim, mirosim o floare deșertăciune, viața ne spune. Sfârșitul ne dă de gândit Cine sunt, cât te-am iubit? Deșertăciunea vieții și a
DEȘERTĂCIUNE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343330_a_344659]
-
strălucitor examen de conștiință morală în care se întrepătrund caracterul ales al dreptei credințe cu alternanța spiritului de sacrificiu, de dăruire, de mărturisire, întrevăzând sensul vocației lui ortodoxe finalizat ca împlinire a misiunii sale mesiano-hristică a dacului nemuritor. Aureola acestei mărețe și fastuoase lucrări are la bază întreaga sa viață desprinsă din Candelele Neamului, din Cazania Tradiției, prinsă în veșmântul de har durabil doar marilor eroi, care-și răscumpără tinerețea prin nobila suferință și jertfa cea sfântă. Cele două părți care
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
Jats, Marathas și de britanicii de la Companiile de Est Indiene. Ultimii care au capturat Agra au fost britanicii în 1803. Cu toata lipsa celor 466,5 Kg de aur și a unui număr mare de pietre prețioase, Taj-ul se ridică măreț și elegant chiar și azi, nestricat de capriciile vremii. Experții arhitecți au apreciat la mai mult de 4 crore (40 milioane) rupii costul construc\iei. Alegerea locului pentru construcția Taj-ului a fost făcută cu grijă, dat fiind construirea unui mausoleu
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
care să arate ca si Franța s-a dedicat ideii de libertate. Deși pictor la început, personalitatea să în sculptură e influențată de călătoria în Egipt când, impresionat de măreția piramidelor și de Sfinx, Bartholdi își schimbă perspectiva artistică de la mărețul simplu la colosal! Bartholdi vizitează New Yorkul în 1871 și rămâne impresionat, afirmând că într-adevăr e o lume nouă, iar portul - poartă către America - este locația specială, ceea ce îi dă imbold în realizarea visurilor sale, o statuie care să
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
magic, Pentru suflet liniștire ... Ne vibrează spre Divin Cerul care ne veghează Primavara-n orice timp, Este Dumnezeu lumină Vestind viata-n cer senina Florile ce ne îmbată Primavara-n orice timp, Sunt a noastră bogăție Către Dumnezeu privind Zbor măreț pictat pe ceruri Din al păsărilor lumi, Este Dumnezeu știință Explicată prin desen, Spre a ne trezi din somn, Primavara-n orice timp Referință Bibliografica: Alintul lui Dumnezeu / Maria Teodorescu Băhnăreanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1313, Anul IV
ALINTUL LUI DUMNEZEU de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344196_a_345525]
-
zi în zi , mai mult misterul ... E parcă sărbătoare - n gând și - n suflet , Si , parcă , sărbătoare , în tot Cerul ! Prin flori de câmp , adie încet vântul , Iar verdele respira tinerețe . Îmbălsămat e - n cântece , pământul , - Promisiune - a unei vieți mărețe ... Prin aer săgetează rândunele Și fluturi albi spre stele rătăcesc , Spre ape zburda mandre căprioare - O pregustare- a raiului ceresc ! Roiesc albine sub divinul soare Și - n zări se sting ale munților crește ... Risipă de parfumuri și culoare : Natură e
INALTARE de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344224_a_345553]
-
Acasa > Stihuri > Semne > ÎMBRĂȚIȘĂRI DE SOARE Autor: Antonella Mocanu Publicat în: Ediția nr. 1269 din 22 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Pe geana trandafirie de lumină în rouă dimineții senine peste întunericul nopții ziua se ivește măreață îmi îmbrățișează sufletul cu raze de soare îmi cresc apripi de dor mă înalț în zbor către cerul infinit mă pierd printre stele mângâi tăcerile fidele așteptărilor mă sprijin de zâmbetul tău ce în cale-mi răsare tu blândă ființă
ÎMBRĂŢIŞĂRI DE SOARE de ANTONELLA MOCANU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343067_a_344396]
-
MASTI" Autor: Alexandru Enache Publicat în: Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului De ce? În lumea asta, care zicem c-o cunoaștem: Un drum mereu enigmatic pe care mergem Și oricât am înainta-n înțelegerea acestei călătorii mărețe Tot nu vom putea pricepe sensul vieții-n a noastră minte. Peste tot se spune de-un trai mai bun, Care să ne aducă măcar de Crăciun, Un gram de bunăstare-n fiece casă, Și totuși mă-ntreb în a
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
a făurit Părintele nostru lumea, A rânduit ca semințiile cele multe Să stăpânească peste tot văzduhul, Să dăinuiască să crească, să-nflorească Și să preaslăvească slova cerească. Auzit-am o poveste lungă mai demult, O plăsmuire veche despre un zmeu măreț, Zămilsit dintr-o acvilă și-un dracon, Care-au domnit în teluricul străbun, Precum citim azi în basmele veacurilor. Monarhul Timp ne este veșnic martor La lacrimile amare și negre, La miile de stele slute și fără vlagă, Ce zac
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
Stă ascunsă o forță tăcută, Ce oprește pieirea omenească, Scoțând-o din balta fărădelegii Și dându-i o fărâmă de speranță-n mersul vieții. Azi, de 8 Martie, Cu o ardoare necontenită-n suflet, Cugetul mă îndeamnă să spun Trei mărețe cuvinte: La mulți ani! Tuturor femeilor le spun. Iubito Urmăream în zare amurgul cum se naște, La umbra plopului înalt, Stăteam scufundat în a mea minte, Și gându-mi zboară aievea la tine, iubito! Ca un vis, prefăcandu-se-n realitate. Ca și când
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
soartă. Desfrânarea, iubirea de arginți și toată bogăția telurică, Îmbrobodind lumea toată, Au înrobit suflarea profană a terianilor. Stea profană, desprinde-te de mârșăveniile tale Și-ți întoarce destinul pătat în vicii. Veacul tehnologiei moderne, al cunoașterii și al belșugului măreț, Sporește pe zi ce trece-n duhul societății, Dându-i gândirii puterea de a decide între bine și rău. Stea profană nu-ți irosi știința-n ticăloșii, Aducându-ți aminte de Dumnezeu, fă binefaceri semenilor tăi. La o berică... Toată
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]