3,738 matches
-
lumesc Suspinele stelelor în urmă se aud Ca o adiere magică, ascultată demult Atunci astrele, orbite de năvala culorilor Adorm retrase-n cuibul înserărilor Se trezesc din nou când soarele se culcă Însetate și ele de lumina cea multă Părtașe măreției sunt când constelații Mișcă roțile Carului, Lebăda naște vibrații Pe cer, de-o frumusețe barbară, totdeauna Solemnă, distantă, sporindu-ne tainele stă Luna. AZI O! preamărite Domn mai mare Peste splendorile Măriei Tale M- aud strigată de vinovații fără vină
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
un dar din altă țară, când cel care aducea daruri credea că-i aduce ceva nemaipomenit, dar împăratul doar zâmbea îngăduitor, știind ce tezaur de bijuterii are deja în palatul său! Dar pe vizitatorul din ziua de azi toată această măreție, toate aceste valori inestimabile ale tezaurului îl obosesc. Iese amețit din incintele tezaurului. Caută locuri mai naturale din parc, acolo unde sunt niște bazine cu pești exotici. Acolo unde și copiii chinezilor poposesc cu cea mai mare plăcere! Referință Bibliografică
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
generatoare de plăceri, vise cu întâlniri nebunești, ireale, dorite precum pământul își dorește apa pe timp de secetă, când crăpătura uscăciunii se adâncește tot mai profund, sau noaptea așteptând apariția zorilor cu razele soarelui strălucitor, să-i dea lumină și măreție. Iată că acum visul său se împlinea și se bucura de tot ce și-a putut doar imagina. Niciun partener nu i-a mai trezit aceste senzații de fericire, de împlinire ca femeie dornică de iubire, de tandrețe, de fantezie
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
pentru harul creației primit a cântat Neamul în cele mai serafice imne ale Marelui Regat Dacia: Imnele Moldovei, Imnele Transilvaniei, Imnele Țării Românești, iar în sânul fiecărui principat drag a slăvit Fiii și Voievozii cei mai aleși. Străbătut de fiorul măreției și al suferinței Neamului nostru dac arhibinecuvântat, Ioan Alexandru a zugrăvit chipul Doamnei Maria Brâncoveanu, ucenica Marii Împărătese Fecioara Maria, în Icoana martiriului creștin-ortodox, aureolată de dureri și suspine, de lacrimi și plângeri într-o smerenie majestuoasă: MARIA BRÂNCOVEANU Se
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
până nu făceau cu toții Sfântă Cruce și ziceau Tatăl Nostru! Iar ei, copiii, sărutau mină mamei, mâna ce făcea și împărțea minunile aromate în Seara Ajunului! Era el, Mihăiță, copilul ce trăia într-o continuă magie dată de simplitatea și măreția vieții! Cu un zâmbet uitat pe chip,Mihai se scutură ... Deci, redeveni el omul serios: -Am zis că îmi pun costumul asta roșu?- Am zis! -Am zis că îmi pun și cizmele? -Am zis! -Am zis că îmi pun și
MAI TREBUIE...CEVA! de MIRELA PENU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377939_a_379268]
-
fără utilaje. Nici în zilele noastre nu se folosesc utilaje ori vagoneți pentru scoaterea sării. Singura cale de acces sunt treptele de lemn și se lucrează numai în subteran. La aceeași adâncime, în perimetrul Orizontului I, a apărut plin de măreție, Lacul Sărat. Vă așteptați la așa ceva? Nu cred și nici eu nu aș fi presupus că există acolo și este amenajat atât de bine. Nu este un lac natural. Lacul Sărat ori „Lacul de saramură” este artificial, săpat manual de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
împodobeau pereții încercând să acopere ca un simbol al apropiatei biruințe violențele iconoclaste asupra icoanelor în mozaic. Spunea cineva că dacă pe Dimnezeu nu-l vedem lămurit și nu suntem prea convinși că există ,pe diavolul îl vedem în toata măreția lui. La paginile 371-372 lucrurile sunt tranșate clar: pro sau împotriva icoanelor. Și, în vreme ce are loc aceasta dezbatere pe viața și pe moarte: Doar, Constantin, fiul basilissei se arăta plictisit jucându-se absent cu pietrele prețioase ale bogatului său veșmânt
DESPRE ADEVĂR , SENTIMENTE ŞI CANOANE ISTORICE de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377966_a_379295]
-
plutirea lor, scriau ,în aer prima litera din numele LUI! Parcă din zare ,cineva nevăzut rostea numele LUI! Parcă litera M era începutul tuturor cuvintelor frumoase. M, de la...miracol M, de la...minune M ,de la ...magnific M, de la ...multicolor M, de la ....măreție M, mereu și mereu M, în tot ce vedea, în tot ce gândea, în tot ce rostea Pentru o clipă închise ochii... Îl vedea pe M intrând în clasa lor, atât de des.... Îi vedea ochii verzi, intenși și luminoși-
IUBIRE NESFARSITA... de MIRELA PENU în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377946_a_379275]
-
o mană mai mare m-atinge pe creștet, da-s-nfipt-n pământ. îmi strigă cu furie ești a mea, stea proastă, vino cu mine; pentru tine mi-am lăsat o unghie să crească. și-n plus, lumea ta e prea mică pentru măreția noastră Timișoara, 02.03.2016 Alexandru Iezdimir Referință Bibliografica: Lumea ta...lumea mea / Corina Lucia Costea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1888, Anul VI, 02 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Corina Lucia Costea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LUMEA TA...LUMEA MEA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378056_a_379385]
-
îi dați de azi fiecare De vreți în viață un drum fericit Lăudați-l pe Domnul bătrâni și copii În veci o Isuse să fii lăudat Căci Numele Tău e-n veșnicii Slăvit o Mesia— de atâți înălțat A Ta măreție e mai presus De orice ființă de pe pământ Dar noi pe Tine te vrem azi Isus Părinte al slavei și-al vieții Cuvânt Lăudați-l pe Domnul evrei credincioși Cântați-i mărire azi Lui Hristos Din lumea pierdută voi să
PSALM 148 de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378091_a_379420]
-
cărții Universul vacanțelor. „Călătoriile făcute în lumea largă, împreună cu fiica mea, Andaluza, ginerele, Tibi și nepoata, Mara, croite pe alt plan, pe alte coordonate, traistă doldora de impresii și trăiri, niciodată nu apucă să se reverse în scrieri pe măsura măreției creațiilor făcute de Domnul, la care s-au adăugat cele create de mintea și brațul omenescˮ- ne explică Elena Buică, invitându-ne să vedem lumea alături de Domnia Sa. Astfel, o însoțim în călătorie în America de Nord, în câteva state: Carolina de Nord
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
ne explică Elena Buică, invitându-ne să vedem lumea alături de Domnia Sa. Astfel, o însoțim în călătorie în America de Nord, în câteva state: Carolina de Nord,Arizona, Florida, New Hampshire, în orașe precum Washington, New York, Chicago, Las Vegas, apoi ne minunăm de măreția naturii la Cascada Niagara, pentru ca apoi să poposim în Canada, unde concediul înseamnă, înainte de toate,„casa noastră de la munteˮ (pe care frumos o evocă în paginile sale o altă româncă stabilită în Țara Arțarilor, Milena Munteanu). Coborâm apoi, alături de Elena
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
ar fi zâmbit. Era bine dispus deci atmosfera se relaxă vizibil. - Camarazi! Mâine este ziua iubitului nostru împărat, fie în veci numele său lăudat și m-am gândit că este frumos ca din partea noastră să primească un dar pe măsura măreției lui! Vă voi explica! Precum bine știm, în ultimul mileniu planeta noastră a sărăcit în resurse de apă, ori pentru noi, dar mai ales pentru sclavii noștri, batracienii, apa este vitală. Nu că ne-ar păsa de ei dar nu
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
a poetului, făcând referire la trecut. Pentru mine, Mircea Trifu, la fel ca opera sa, dăinuiește în timp. Îl recomand pe Mircea Trifu celor care mai cred că modestia este o virtute pentru cel care știe a scrie și o măreție pentru înfometații de metaforă poetică. ------------------------------- Ligia-Gabriela JANIK Aldingen, Germania 1 MAI 2016 Referință Bibliografică: PREFAȚA LA VOLUMUL DE POEZIE ' UN ÎNGER DE VIOARĂ ' DE MIRCEA TRIFU, ÎN CURS DE APARIȚIE LA EDITURA AIUS CRAIOVA / Ligia Gabriela Janik : Confluențe Literare, ISSN
PREFAŢA LA VOLUMUL DE POEZIE ' UN ÎNGER DE VIOARĂ ' DE MIRCEA TRIFU, ÎN CURS DE APARIŢIE LA EDITURA AIUS CRAIOVA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376535_a_377864]
-
a adunat textele Părinților filocalici în colecția „Filocalia“, în limba greacă, la anul 1782, era cuprins de o adâncă iubire duhovnicească pentru Maica Domnului. Deci, sfinții au avut o dorință nepotolită de preamărire a împărătesei Cerurilor. Cu cât înțelegeau din mărețiile ei, se minunau și admirația lor se transforma în iubire manifestată în imne și cântări. Și tot ce nu puteau să prindă cu mintea, ci numai cu simțirea, devenea substanță a altor tresăriri și aclamații ale sufletului. În altă ordine
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
preamărim pe Iisus Hristos. Preasfânta Fecioară s-a bucurat de o cinstire deosebită din partea credincioșilor încă din timpul vieții, deoarece persoana ei a fost mereu asociată în chip firesc cu cea a divinului Mântuitor. Astfel, observăm că, atunci când descrie necuprinsele măreții ale Maicii Domnului, cuvântul sfinților deodată devine cântare, laudă și preamărire. Ei știau că, oricâte ar spune despre ea, niciodată nu vor găsi cuvinte să cânte îndeajuns pe Maica Domnului, necunoscând limite pentru preamărirea ei. De asemenea, niciodată nu vor
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
pragul casei, cu drumuri prăfuite/ Și hainele din mine erau mai cenușii/ Și mă-ntrebam de, oare-mi vei recunoaște gândul/ Când sufletele noastre sunt oarbe și târzii”. Puțini creatori simt, pe pielea și în carnea lor, în toată fibră, măreția, dar și responsabilitatea purtării hainelor ce ni s-au dat, asceza pe care o presupune artă, rigoarea acestor drumuri prăfuite pentru a ne șlefui sufletele, doar știm cât de îngustă e calea către astre, atât de aspră și de îngustă
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
secolului al XX - lea. Ștefan Dumitrescu conferă iubirii dimensiunile universului, căci din iubire s-a născut chiar lumea, către a cărei puritate de început tânjește, deoarece lumea în care trăim a maculat și lumina divinului sentiment, singurul ce ne conferă măreție. Iubirea sa are chip și nume - Ana, devenită simbol al sacrificiului la noi, la români. Elisabeta Iosif își elogiază iubirea pe care o compară cu zarea verii, către care i s-a deschis sufletul prin ferestre de topaz. Prin chiar
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
răceala vântului. Nimeni nu poate fi egal Zeilor, spun. Disprețuiește frica, tu răspunzi, Și urcă sus, aici la poale de uitare Pentru a te găsii pe tine-n căutare. Vorbele lui sunt din ce în ce mai limpezi Cristale nădușite, spații verzi, Rămân robul măreției lui Rob al pietrei și al Domnului. Dacă aș fi înțelept ar trebui să port din haina ta Stele pe cer, Luna acoperită cu un ochi de nea, Să port eternitatea pe umeri de copil, Dacă aș fi înțeleptul gând
SFINX III de PETRU JIPA în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376648_a_377977]
-
răsărit, peste rămășițele furtunii, apăru un uriaș curcubeu, cât jumătate de cer, cu o paletă splendidă de culori. Ionuț nu se îndură să nu-i cheme degrabă și pe bunici pe cerdac, să vadă curcubeul. Da, curcubeul era de o măreție greu de descris. Ce minune! - Îți place curcubeul? îi zise bunicul lui Ionuț. E semn de la Domnul că n-o să mai fie potop niciodată în lume, așa cum a fost pe vremea lui Noe, cel din Biblie, când toți oamenii și
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
special amenajată și observa toată această forfotă, tot acest spectru coloristic al toamnei. Era prima dată când privea evenimentul cu un alt interes, cel profesional, cel al ziaristului care trebuia prin cuvintele sale așezate în pagina de ziar, să dea măreția cuvenită evenimentului și dacă cineva nu a fost participant al acestuia, prin rândurile sale, să-l facă părtaș al acestei bucurii autumnale. Ajunsă în raionul florilor și-l aminti pe George Topârceanu cu poezia lui Rapsodii de toamnă. Florile-n
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
exclus să dai peste surprize. Poartă ghinion dacă nu ascunde într-un colț silueta chircită a unui personaj surprins de solemnitatea evenimentului într-un moment nepotrivit. Micuțul simbolizează nevinovăția copilului nou-născut și, într-un fel, propria noastră mărginire față cu măreția și miracolul vieții. Dacă, nouă, luarea în derâdere a Nașterii Domnului ni se pare un sacrilegiu, spaniolii sunt lejeri. Comercianții inventivi profită de moda inedită și scot pe piață, an de an, figurine de „cagones” cu „față umană”. În Barcelona
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
Steinhardt. Atmosfera acestui peisaj al Suferinței, poetul o pensulează cu simboluri ale fericirii: „Vijelește cu lumine/ Și printre nămeți de cânturi/ Trec, sorbit de-alese gânduri,”. Ce poate fi mai sublim în Poezie decât metamorfoza Suferinței în imn de slavă măreției lui Dumnezeu? Ce forță mai mare decât cea care te-ntărește în lupta cu Răul, decât credința-n Dumnezeu și dăruirea totală „în Domnul”? Fixată pe astfel de repere, poezia lui Traian Vasilcău din volumul „Sfeșnic în rugăciune” capătă dimensiuni
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
la pictura făcută de același autor) Dumnezeu este ca un megacomputer uriaș, întins în tot universul, al cărui infinit - deci cosmosul însuși - este inclus cu totul în Ființa Lui! Și - pentru că nu-I putem înțelege nici complexitatea, nici tainele, nici măreția - El S-a proiectat anatomic la noi, aici, pe Terra, la nivelul miniperceperii noastre materiale, luând forma Omului Iisus, Salvatorul Suprem Și Portalul Divin al mântuirii pe veci, prin propria-I jertfă... A fost o Decizie unică, istorică, uriașă, curajoasă
DUMNEZEU de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375183_a_376512]
-
cel mai clar și mai clar, Dumnezeu este simțit cu sufletul fiecăruia din cei ce cred în El, din cei ce-L caută, I Se-nchină și-L iubesc. Căci ei Îl văd, Îl simt, Îl adoră și-I cunosc măreția, iubirea, bunătatea, puterea și sfințenia. Ei Îl văd pretutindeni: în frumusețea florilor, în verdele ierbii, în zborul fluturilor, în cântecul păsărilor, în gunguritul pruncilor, în seninul cerului, în vuietul mărilor și-al oceanelor, în toate splendorile naturii; în strălucirea soarelui
DUMNEZEU de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375183_a_376512]