2,766 matches
-
Am poruncit să-i sape piatră frumoasă ca unui fiu de domnitor, căci noi în iconomia noastră l am pus alături de coconii noștri. Exaporitul se înroșise vinovat că putuse să exprime oarecari bănuieli. — Mă iartă, măria ta. Știm că maica măriei tale, doamna Stanca, din neamul cantacuzinesc, a rămas văduvă cam la anii la care a rămas și Ilinca, nora noastră... Mai știm că a păstrat văduvia, așa cum o fac cocoanele din neam mare. Aș dori să știi și să spui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din neamul cantacuzinesc, a rămas văduvă cam la anii la care a rămas și Ilinca, nora noastră... Mai știm că a păstrat văduvia, așa cum o fac cocoanele din neam mare. Aș dori să știi și să spui asta și doamnei măriei tale, că eu, socru, o dezleg pe Ilinca de legătura ei cu neamul meu și o las slobodă să-i găsiți bărbat potrivit, astfel ca niciodată, aducându-și aminte de coconul nostru, să nu-i pară rău că s-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lui Scarlat? — Eh, da, dar eu ce vină port? A fost mare paharnic, boier din divan, ginerele nostru iubit, trebuia să fie pomenit. Dacă boier Radu Greceanu a scris ce a scris, nimeni nu este vinovat. Dar ce a scris, măria ta? întrebă Ștefan mirat. — „Poate că mai mult lui Dumnezeu au plăcut decât părinților”, așa se încheie cronicul lui Scarlat și se spune că este adăugit cu alt scris și cu altă cerneală, replică Mavrocordat. — Și cu alt gând, nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
știam că pentru el nu a fost ușor. Brâncoveanu s-a sculat din jilțul său și a ridicat lateral brațele. Mavrocordat nu se aștepta la gest, a sărit în picioare și amândoi s au îmbrățișat cu sinceritate. — Bine-ai venit, măria ta, îmi voi da toată silința să fie spre folos aducerea măriei tale în fața sultanului. — Bine te-am găsit, cuscre, fie ca bunătatea inimii să-ți călăuzească faptele. Brâncoveanu tăcu o clipă, apoi reluă ghiduș: — Și chiar crezi că padișahul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din jilțul său și a ridicat lateral brațele. Mavrocordat nu se aștepta la gest, a sărit în picioare și amândoi s au îmbrățișat cu sinceritate. — Bine-ai venit, măria ta, îmi voi da toată silința să fie spre folos aducerea măriei tale în fața sultanului. — Bine te-am găsit, cuscre, fie ca bunătatea inimii să-ți călăuzească faptele. Brâncoveanu tăcu o clipă, apoi reluă ghiduș: — Și chiar crezi că padișahul o să mă primească stând cu fața? Auzeam că nu se arată decât
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
exaporitului. După ce Brâncoveanu l-a numit fratele iubitului său ginere și l-a dăruit cu bijuterii și o blană de samur, au început să discute ca din întâmplare despre un oarecare Marco aciuit nu se știe cum în preajma marelui vizir. — Măria ta, să fie oare așa cum spune el, rudă cu măria ta, ca nepot al lui Matei Vodă? Domnul a început să râdă în hohote. — Și unde a stat tatăl acestui Marco în vremea răscoalei seimenilor și cum de a scăpat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și l-a dăruit cu bijuterii și o blană de samur, au început să discute ca din întâmplare despre un oarecare Marco aciuit nu se știe cum în preajma marelui vizir. — Măria ta, să fie oare așa cum spune el, rudă cu măria ta, ca nepot al lui Matei Vodă? Domnul a început să râdă în hohote. — Și unde a stat tatăl acestui Marco în vremea răscoalei seimenilor și cum de a scăpat viu? Treptat, subiectul convorbirii a devenit Moldova și domnia lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să acționeze. În treacăt fuseseră amintiți și Cantemireștii. — Am avut plăcerea să fiu oaspetele lui Dimitrie Cantemir la Istanbul. Este un om foarte învățat. I am admirat cărțile, dar și pe frumoasa lui jupâneasă. Înțeleg că este vara primară a măriei tale. Vodă zâmbi unor amintiri: — Casandra, eh, da, Casandra era frumoasă de mică, chiar foarte frumoasă, de neînchipuit. O Cantacuzină cu ochii mari, verzi... Ștefan se uita pe fereastră spre dealurile împădurite. I se păruse că Nicolae Mavrocordat le caută
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
său, râse nervos și spuse: — O întâmplare... Care anume? Că m-am împiedicat și mi-am scrântit mâna și nu m-am urcat eu pe cal sau că...? Să fie oare întâmplare? Când cineva a plănuit să te aducă pe măria ta aci la Odrii nu s-a gândit și la astfel de întrebări? Cumnatul nostru, marele paharnic Scarlat, a avut parte de o viață liniștită la Târgoviște, jucam împreună șah și discutam filosofie, iar când încăleca putea să zboare călare
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nebun i ar tăia chingile de la șaua calului lui Radu sau, mai știi, a lui Mateiaș, mânca-l-ar taica! Mor de dorul lor și până acum nici nu am aflat în ce zi o să mă primească marele vizir. — Răbdare, măria ta, oftă Pană Negoescu. Diicu Rudeanu, marele logofăt, privi cu îngrijorare la ceilalți și comunică starea bugetului de călătorie al alaiului domnesc. — Să trimitem călărași la București, ordonă domnitorul. Avem nevoie de pungi de aur, altfel nu vom izbândi. Să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tremurau mâinile și cu greu și le stăpânea ca să nu se audă zăngănitul tacâmurilor pe tipsiile de argint aurit. Dintre toți comesenii, simțea că era singurul optimist. Îl simțea alături pe Pană Negoescu, mereu cu rugămintea pe buze. „Să scriem, măria ta, la București s-o liniștim pe doamna voastră și pe sora noastră. Doamne, o fi încărunțit de atâta îngrijorare”. Și scriau mereu. Niciodată drumurile de la Edirne la București nu au fost străbătute de mai mulți călărași, galopând până ce pleznea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lui Ștefan, șoptindu-i: — Vezi dacă e însemnat cu semnul hergheliilor brâncovenești. — Nu e, șopti Ștefan. Exaporitul, fiind la mică distanță, cu ciudă se simți obligat să-i arate voievodului cât de onorat fusese: — Marele sultan Mustafa v-a făcut, măria ta, mare cinste, vorbindu-vă atât de frumos. De obicei nu spune nimic la audiențe. — Mi-am dat și singur seama, înălțimea ta, că nu prea are obișnuința vorbitului. Privilegiu împărătesc! Oricum, onoarea a fost de partea noastră, vorba românului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ce nume a rostit marele dragoman Nicolae când a venit să ne vază la Arnăutchioi? Nu voi ca cineva din cei pomeniți de dânsul să ajungă domn al Moldovei. Dacă îmi scapă, să-mi faci semn într-un fel. — Da, măria ta. Așa este. Și eu m-am gândit atunci că pe cumnatul nostru l-a trimis tatăl său, exaporitul, ca să ne dea de înțeles cine a uneltit împotriva măriei tale. Iertare, măria ta, mi-aș pune și eu un caftan
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Dacă îmi scapă, să-mi faci semn într-un fel. — Da, măria ta. Așa este. Și eu m-am gândit atunci că pe cumnatul nostru l-a trimis tatăl său, exaporitul, ca să ne dea de înțeles cine a uneltit împotriva măriei tale. Iertare, măria ta, mi-aș pune și eu un caftan mai bogat, și tânărul se retrase. În caleașca deschisă, zâmbind artificial, cei doi, Constantin Brâncoveanu și Mihai Cantacuzino, afișau un calm de suprafață, sub care tumultul gândurilor și frământărilor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să-mi faci semn într-un fel. — Da, măria ta. Așa este. Și eu m-am gândit atunci că pe cumnatul nostru l-a trimis tatăl său, exaporitul, ca să ne dea de înțeles cine a uneltit împotriva măriei tale. Iertare, măria ta, mi-aș pune și eu un caftan mai bogat, și tânărul se retrase. În caleașca deschisă, zâmbind artificial, cei doi, Constantin Brâncoveanu și Mihai Cantacuzino, afișau un calm de suprafață, sub care tumultul gândurilor și frământărilor nu putea răbufni
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
măria sa, domnul țării. Trapul cumpănit al cailor încetini, bidiviii mergând la pas pentru că se apropiau de destinație. Considerațiile voievodului privind nestatornicia firii omenești nu mai conteneau, când mâna spătarului galbenă ca ceara prinse ferm mâna lui Brâncoveanu: — Să nu primești, măria ta, să nu primești! Ce să primesc? — Scaunul Moldovei, vor să ți-l dea ca să te încerce! — Mie? — Amână-i, zi-le că vrei să afli sfatul divanului. Moldova e paragină curată și bătută de toate vânturile. Scaunul Moldovei acum
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ei să se refacă la umbra steagului nostru și să înceapă să fie buni platnici. Beiul Constantin Duca, în două rânduri domn la Iași, s-a aruncat în războaie fără noimă, sărăcind țara și pe noi. Ce povață ne dai, măria ta? — Scoateți-l din domnie și puneți pe altcineva. — Imbrohorul care-l mazilește este pe drum, în câteva zile îl aduce pe Duca la noi. Îl vom închide în închisoare și-l vom judeca. Nu merită atâta osteneală. De la fostul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
București, îi părea rău chiar că n-o să-l mai vadă pe Constandinul Stancăi domn, îngălbenindu-se de mânie, dar rămânând tăcut cu același zâmbet dulce pe față, când neica Dinu i se adresa în divan la București nu cu „măria ta”, ci cu „nepoate”. Zâmbi, căci îi plăcea să-și amintească duelul cu vorbe înveninate dintre cei doi, cum a fost când neica a intervenit pentru Constantin Știrbei: „Nepoate, nu se poate să-l ții la popreală, că e neam
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
începu după un timp, șovăind, Ștefan. N-ai vrea să-ți citesc un psalm? După cină, rogu-te. Cheamă slugile să aprindă lumânările, e prea întunerec pentru citit, dacă vrei psalm, îți spunem noi, că știm psaltirea pe de rost. — Măria ta, înțeleg că de copil ai văzut cum se moare, cum mor cei ce te-au îndrăgit și am înțeles că, deși pari o fire veselă și trăitoare în lume, te ai gândit la moarte. Ți-e frică de moarte
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-ne slujitorii casei voastre... Aș putea chiar să pun de la mine niște pietricele verzi, să spunem jadeit, în locul smaraldelor, rămânând să-mi plătiți doar opt peruzele și opt heliodore, cristalul de stâncă fiind un dar al fiului meu pentru fiul măriei tale. Brâncoveanu zâmbi înveselit. Ne întrebăm dacă se cuvine. Cu pietrele pe care le-am ales dorim noi să facem un dar, un dar împărătesc, cum spusese rabinul domniei tale, așa că luăm rubinele și smaraldele, nu se cuvine să dăruim
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vostru și unde puteți fi găsiți. — Numele meu este Isaac și sunt fiul lui Manase florentinul. Neam de neamul nostru au lucrat aurul și pietrele prețioase, acum ne facem negoțul în Istanbul pe ulița aurarilor - a zlătarilor, cum ar spune măria ta. — Eu sunt Șaul cel Negru, pentru că mai am un văr tot Șaul, și el aurar, doar că eu sunt mai întunecat la față ca dânsul. Lucrăm amândoi pe lângă tatăl meu, el fiind orfan de mic. Suntem cunoscuți, deși am
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Mavrocordat. În ce măsură reușise să anihileze intrigile diplomaților țărilor creștine ale Franței și Rusiei nu-și dădea seama, poate doar îi speriase puțin, altfel cum s-ar explica sfatul pe care-l primise de la Mavrocordat, în momentul în care se despărțeau: — Măria ta, lasă-mă să mă adresez astfel pentru că ești unsul lui Dumnezeu. Te ai gândit vreodată ce minunat lucru am moștenit de la părinți și înaintașii lor? Da, măria ta, ne-au lăsat credința în Iisus Hristos și obișnuința rugăciunii. Eu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe care-l primise de la Mavrocordat, în momentul în care se despărțeau: — Măria ta, lasă-mă să mă adresez astfel pentru că ești unsul lui Dumnezeu. Te ai gândit vreodată ce minunat lucru am moștenit de la părinți și înaintașii lor? Da, măria ta, ne-au lăsat credința în Iisus Hristos și obișnuința rugăciunii. Eu mă surprind mereu rugându mă și-L simt pe Domnul nostru alături în multe din cele ce le fac. Am chiar o rugăciune a mea, care ți s-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Iisus Hristos și obișnuința rugăciunii. Eu mă surprind mereu rugându mă și-L simt pe Domnul nostru alături în multe din cele ce le fac. Am chiar o rugăciune a mea, care ți s-ar potrivi s-o spui și măria ta: „Doamne, păzește-mă de prieteni și de iscusința lor, că pe dușmani îi cunosc și pot să mă feresc de cursa ce-mi întind”. Porniră din Edirne de dimineață, liturghia se ținuse în zori anume pentru ei. Ieșiseră din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aibă alături pe marele spătar Mihai Cantacuzino, dar fiind cuprins de nerăbdarea dorului de casă adesea călărea oblânc la oblânc cu Ștefan. Se străduia din răsputeri să recapete încrederea tânărului și reuși. Într-o zi, Ștefan îi spuse, zâmbind trist: — Măria ta, taică, știu că cine a tăiat curelele șeii mele le-a tăiat ca să cad eu de pe cal, nu boier Panait Cioranu. Poate că a vrut să mă schilodească sau doar să mă sperie, dar puteam să și mor, după cum
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]