1,950 matches
-
nevoie să depună eforturi ascetice pentru a se convinge. Dar în același timp, a fost un gigant, care a răsărit în istoria Bisericii acestui secol. Cine a avut ocazia să-i stea în preajmă îl descrie ca pe un mare mărturisitor al acestui secol, o capodoperă a acelui har și a acelei înțelepciuni divine, care îi folosește pe cei mici și nepricepuți pentru a-și arăta atotputernicia și măreția. În redactarea biografiei am căutat să mă folosesc de izvoare, pe care
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
puncteze asupra substanței, a esențialității. Atunci veți descoperi o creatură minunată a harului divin, o adevărată capodoperă a lui Dumnezeu, pe care nu putem să o păstrăm în beciurile istoriei unei Congregații religioase, ci trebuie să o expunem în galeria mărturisitorilor acestui secol al Bisericii catolice, ca exemplu de credință autentică, de caritate nemărginită, de o coerență evanghelică impresionantă. Mulțumesc tuturor celor care m-au ajutat, profesorului Giuseppe Perazzolo, pentru sfaturile istorice foarte prețioase, și confratelui meu don Danilo Chiaffoni, care
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
perseverenți în rugăciune, în dreapta intenție, în dorința sinceră a uniunii în Cristos, nu ne vom ruga în zadar; va veni Duhul lui Cristos și îi va umple pe toți de lumina sa, de căldura sa divină. Și atunci vom fi mărturisitorii lui Cristos în toată lumea». În aceste câteva rânduri e tot spiritul ecumenic al lui don Calabria și se dezvăluie și personalitatea unui susținător arzător al spiritului ecumenic din rândurile protestanților. Iată un răspuns al pastorului din Eskilstuna: «Dragă părinte și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
noi îl cunoaștem bine pe don Calabria și știm că nu valorează chiar nimic!“». Așa se exprima și scria sfântul preot veronez. Iar papa, beatificându-l, îl preamărea acest «zero și mizerie“ în fața Bisericii din Verona și a întregii lumi numin-du-l «mărturisitor». Mărturisitor de ce anume? Să-i ascultăm cuvintele: «Don Calabria a fost un mărturisitor care a lăsat în Biserica voastră o urmă adâncă: mărturisitor al carității față de cei săraci, al zelului pentru suflete, al iubirii intense față de Dumnezeu. Expert al sărăciei
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
îl cunoaștem bine pe don Calabria și știm că nu valorează chiar nimic!“». Așa se exprima și scria sfântul preot veronez. Iar papa, beatificându-l, îl preamărea acest «zero și mizerie“ în fața Bisericii din Verona și a întregii lumi numin-du-l «mărturisitor». Mărturisitor de ce anume? Să-i ascultăm cuvintele: «Don Calabria a fost un mărturisitor care a lăsat în Biserica voastră o urmă adâncă: mărturisitor al carității față de cei săraci, al zelului pentru suflete, al iubirii intense față de Dumnezeu. Expert al sărăciei, după cum
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
nimic!“». Așa se exprima și scria sfântul preot veronez. Iar papa, beatificându-l, îl preamărea acest «zero și mizerie“ în fața Bisericii din Verona și a întregii lumi numin-du-l «mărturisitor». Mărturisitor de ce anume? Să-i ascultăm cuvintele: «Don Calabria a fost un mărturisitor care a lăsat în Biserica voastră o urmă adâncă: mărturisitor al carității față de cei săraci, al zelului pentru suflete, al iubirii intense față de Dumnezeu. Expert al sărăciei, după cum știți, pentru că s-a născut dintr-o familie foarte săracă; ajutat el
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
papa, beatificându-l, îl preamărea acest «zero și mizerie“ în fața Bisericii din Verona și a întregii lumi numin-du-l «mărturisitor». Mărturisitor de ce anume? Să-i ascultăm cuvintele: «Don Calabria a fost un mărturisitor care a lăsat în Biserica voastră o urmă adâncă: mărturisitor al carității față de cei săraci, al zelului pentru suflete, al iubirii intense față de Dumnezeu. Expert al sărăciei, după cum știți, pentru că s-a născut dintr-o familie foarte săracă; ajutat el însuși de caritate în perioada studiilor sale, i-a iubit
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
unde nu există ceva uman“. Proiectul lui de caritate, omenește paradoxal, atât de îndrăzneț, atât de singular, nu poate să nu impresioneze și să nu ne îndemne să-i aducem mulțumire lui Dumnezeu, care a suscitat în mijlocul nostru un asemenea mărturisitor al încrederii fără rezerve în cuvântul Evangheliei. Dar despre don Calabria trebuie să mai amintim iubirea sa pentru Biserică. Geamătul ultimilor ani ai vieții sale, după cum e bine știut, era precum reflexul neliniștii celui Răstignit pentru suflete. Descria atât de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Bisericii de la San Zeno și Bisericii universale o primăvară reînnoită de sfinți». Și nici nu ne imaginăm că mesajul lui ar fi depășit. Nu, nu e depășit! E actual, pentru că e fondat pe Evanghelie și ne este transmis de un mărturisitor al Evangheliei. E un mesaj experimentat, verificat prin viața lui, de-a lui «sfințenie toată Evanghelie». Ne-a amintit-o și monseniorul Giuseppe Amari, succesorul monseniorului Carraro la catedra episcopală, la Casa San Zeno cu prilejul concelebrării solemne a 30
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
1999. 11. Florian, Radu - Eppur, si mouve!..., Ed. Cartea Românească, București, 1983. 12. Gallagher, Tom Furtul unei națiuni. România de la comunism incoace, Ed. Humanitas, Bucuresti,2004. 13. Havel, Václav - Viața în adevăr, Ed. Univers, București, 1997. 14. Hrehor, Constantin - Muntele mărturisitor. Anii rezistenței/Anii suferinței, Ed. Timpul, Iași, 2002. 15. Korten, C. David - Corporațiile conduc lumea. Raport asupra marii finanțe internaționale: FMI, Banca Mondială, BERD, PHARE, G7, Ed. Antet, Oradea, 1995. 16. Le Bon, Gustave - Psihologia maselor, Ed. Științifică, București, 1991
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
geografia românească. Lectura de jurnal "intim" (totdeauna și în cazul autorilor ce s-au dat mari discreți acest "intim" trebuie luat între ghilimele) e parcă un fel de spionaj... autorizat, o privire (și ea autorizată) prin "gaura cheii" în sufletul mărturisitorului. E o instanță de judecată fără dare de sentință. Însă pe lângă jurnalul "ordonat, metodic (scris)", am bineînțeles și blocnotesuri, multe, cu notații fugare și fruste, pe alocuri însă și cu pasaje cu aplicație literară propriu-zisă versuri disparate, scurte dialoguri pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Cantemir, op. cit., p. 171 și urm. 38 Ibidem, p. 172. 39 Simion Florea Marian, Nunta la români, București, 1910. 40 Idem, Sărbătorile la români, studiu etnografic, Editura Fundației Culturale Române, 1994. Idem, Hore și chiuituri din Bucovina, București, 1910. 41 Mărturisitorul nostru, Ionel Ciuchi, și-a luat soție din Poieni, iar un Ignătescu din Lunca „s-a măritat” la Fruntești, lângă Școală. Tot în Fruntești am găsit o nevast adusă din Slobozia - Filipeni. 42 Veche unitate de măsură pentru capacitate, echivalentă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Datorită comuniunii sinergetice, Dumnezeu și omul se oglindesc unul în altul intrând într‑o comuniune prin care natura umană se realizează la un nivel supranatural, comuniune care a devenit vizibilă în momentul schimbării la față a lui Cristos. Sfântul Maxim Mărturisitorul demonstrează că pentru a ajunge la contemplarea gloriei lui Dumnezeu prin chipul lui Cristos identic cu noi după aspect, Cuvântul a acceptat fără șovăire să devină tip și simbol; s‑a arătat ca simbol, plecând de la sine însuși. Revelarea sa
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
la fel Colegiul episcopal împreună cu Papa reprezintă întreaga Biserică ca unic trup al Domnului. Prin urmare, fiecare membru al Colegiului episcopal are nu numai responsabilitatea propriei Biserici locale, dar și a întregii Biserici. Întrucât episcopii sunt numiți pentru a fi mărturisitori credibili ai lui Isus și ai mesajului său, este valabil și pentru noi ceea ce transmite Conciliul Vatican II: «Credincioșii, la rândul lor, trebuie să fie atașați Episcopului lor, precum Biserica - lui Isus Cristos și Isus Cristos Tatălui, pentru ca toate să
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
tuturor este mai presus de fiecare pretenție Și pentru că, fundamentul eminent - total detașat de orice Și mai presus de totalitate - stă mai presus de fiecare negație”<footnote Dionysios Areopagites, De mystica theologia, 5 P. G. III, col. 1048B. Cf. Maxim Mărturisitorul, Schol. in De div. nomin., P. G. IV, col. 245C apud. C. Yannaras, De l’absence et de l’inconnaisance de Dieu, Paris, Cerf, 1971, p. 887. „Apofatismul este definit ca o sinteză simultană a afirmațiilor Și negațiilor, este evident
Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
Datorită comuniunii sinergetice, Dumnezeu și omul se oglindesc unul în altul intrând într‑o comuniune prin care natura umană se realizează la un nivel supranatural, comuniune care a devenit vizibilă în momentul schimbării la față a lui Cristos. Sfântul Maxim Mărturisitorul demonstrează că pentru a ajunge la contem‑ plarea gloriei lui Dumnezeu prin chipul lui Cristos identic cu noi după aspect, Cuvântul a acceptat fără șovăire să devină tip și simbol; s‑a arătat ca simbol, plecând de la sine însuși. Revelarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
să se blagoslovească în biserică, nice cununile să le pue în capetele lor; iară de va fi unulŭ curatŭ, ce să aibă putére atunce să stea înaintea altariului, nice a daora să au în cununa”209),prin Canonul 2 Nichifor Mărturisitorul spusese că „acela ce se căsătorește a doua oară, nu se încununează; ci i se dă chiar epitimia de a nu se împărtăși doi ani cu preacuratele taine; iar cel ce se căsătorește a treia oară, cinci ani”210)), amendată
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unui creștinism ce și-a găsit o expresie excepțională într-o mistică ce a redefinit sensul oricărei spiritualități. Finețea interpretărilor și înțelesurilor date unor probleme ce au frământat mereu conștiința umană, de la gânditori precum Grigore de Nyssa, Isaac Sirul, Maxim Mărturisitorul și până la Simeon Noul Teolog și Grigorie Palama, pot fi comparate doar cu nivelul de exprimare atins în cultura filosofică a veacului XX. Prin urmare, nu doar abia în vremurile postmoderne s-au conturat instrumentele necesare evaluării discursului filosofic formulat
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
nivel în istoria Bizanțului, susține totuși că nu suntem îndreptățiți să credem că în Bizanț a dispărut cu totul cultura clasică și paideia, cei mai buni martori fiind iluștrii teologi ai epocii, fiind suficient să-l pomenim doar pe Maxim Mărturisitorul.1 Chiar dacă literatura secolelor VII- IX a avut ca sursă unică de inspirație doctrina religioasă, apariția puternicelor frământări determinate de apariția iconoclasmului a făcut necesară căutarea surselor textuale care să poată reprezenta argumente de netăgăduit în susținerea unei poziții sau
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
un rol important. Termenii și argumentele folosite reprezintă o mărturie a reaproximărilor raționale pe care autorii acelui orizont temporal înțelegeau să le dea dimensiunii de dincolo de rațiune a raportului numeric mai presus de număr, din dumnezeire. În secolul VII, Maxim Mărturisitorul dă un răspuns la întrebarea asupra raportului între unicitatea divină și multiplicitatea creaturii. O face din perspectiva unui cadru explicativ care descrie întreaga creație ca prefigurată într-un ansamblu de rațiuni eterne ale lui Dumnezeu, care se ramifică din unitatea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
adâncire în nonsensul ființei. Dimensiunea apofatică a experierii dumnezeirii deși depășește rațiunea, nu este niciodată despărțită de aceasta, nici împotriva ei. Autorii care pot fi invocați în sprijinul unei asemenea interpretări, dincolo de textele dionisiene, sunt Grigorie de Nyssa și Maxim Mărturisitorul. Însă și scrierile Sfântului Simeon Noul Teolog oferă argumente de mare valoare, prin nuanțările aduse, în legătură cu pozitivitatea ultimă a actului de cunoaștere înțeles ca unire cu divinul, căci Simeon vorbește de o „lumină” ce cuprinde pe cel care cunoaște, lumină
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
după care au fost rânduite ființele. Relația analogică între creator și lume înseamnă nu o determinare a divinității în ființa sa, ci o întruchipare iconică a particularităților persoanelor divine, așa cum atrage atenția Yannaras. Prezența acelor logoi despre care vorbește Maxim Mărturisitorul, care transcend întreaga creație și fiecare creatură, rațiunea care se ascunde în spatele fiecărei existențe particulare, joacă rolul de icoană a felului de a fi a divinității, a modalității personale de a se înfățișa a lui Dumnezeu, în toată complexitatea și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în acțiune, forță în putere (în act), acțiune, influență dar și ca producere(ca activitate a spiritului, așa cum vorbește Aristotel în Etica Nicomahică), executare, împlinire, influențare.3 Termenul svspysia jucase un rol semnificativ în tradiția bizantină și înainte de Palama. Maxim Mărturisitorul în veacul al VII-lea îi dă o uzanță importantă în scrierile sale. Maxim preia de la Aristotel triada substanță-putere-lucrare în contextul căreia va da altă dimensiune lui svspysia. Aristotel utilizează conceptul luând în calcul etimologia sa (provine din spyov, lucrare
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ontologică în raport cu puterea și substanța pentru că le cauzează, deși sub aspect temporal este consecința puterii. Important este însă că Aristotel atunci când vorbește de divinitate nu face distincție între svspysia și un alt termen, Suvapiq (putință, facultate de a putea). Maxim Mărturisitorul va prelua termenii aristotelicieni de svspysia și Suvapig, însă din perspectiva descrisă de Grigorie de Nyssa a progresului nesfârșit al ființelor în cunoașterea și unirea cu Dumnezeu. Maxim consideră că ființele și lucrurile create își au rațiunile existenței, acele Xoyoi
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Subiectul a primit o tratare extinsă la Grigorie de Nyssa și la Grigorie de Nazianz în primul orizont cultural bizantin, însă va fi constant reluat atunci când era repusă în chestiune situația omului față de sine, față de lume și față de Dumnezeu. Maxim Mărturisitorul, care a fost nu numai un trăitor al tainei creștine, dar și unul din cei mai mari filosofi al erei bizantine, a dat probabil una din cele mai complexe interpretări temei „tunicii de piele”. Mai mult ori mai puțin explicitat
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]