97,392 matches
-
și cu democrația improvizată de dupa 1989. Reconstituind viața politică românească "de altădată", istoricul literar se lansează la un moment dat în exclamații: "E adevărat că moțiuni de cenzură nu s-au prea introdus pentru bunul motiv că guvernele lucrau cu majorități confortabile în Parlament. Dar ce dezbateri consistente - în dueluri oratorice memorabile - au avut loc în Parlamentele României! Și ce mari oratori s-au perindat la tribuna Parlamentului, unele discursuri provocând adevărate ăcutremure parlamentarea! Cei ce s-au trezit la viața
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
state teritoriale, de tipul celor devenite standard după Revoluția franceză. În practică, aceasta ideologie solicită exercitarea unui control suveran (deseori totalitar) asupra unui teritoriu pe cât posibil continuu, cu granițe bine definite și locuit de o populatie omogena, care să formeze majoritatea corpului civic. În acest sens, Mazzini afirmă: ăun stat pentru fiecare națiune și întreaga națiune într-un singur stat.ă O altă caracteristică a naționalismului este doctrina Statului-Natiune (ca entitate societala autosuficientă, bazată pe cosangvinitate și pe continuitatea de tradiții
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
i se furișează în minte și suflet. Din păcate, aceasta stagiune este poate cea mai slabă de dupa ^90. În fiecare an se fac bilanțuri, statistici, comentarii. Într-un fel, dacă vreți, acest picaj era previzibil, producțiile ultimilor două stagiuni fiind, majoritatea, mediocre. Dar există un pluton compact în jurul căruia se învîrteau ideile. Din șaptezeci de premiere, putem vorbi despre un spectacol sau altul că despre excepții și doar zece merită o aplecare specială. Și la acestea ne oprim fie asupra regiei
Stagiune în regres by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17750_a_19075]
-
Ileana, o decentă, o naturalețe și o grație atît de impresionante și de rare astăzi, încît nu îți poți reprimă pornirea unei inclinări, simbolice, a capului, în semn de respect pentru cea care scrie. Cartea notează întîmplări consumate, în marea majoritate, în timpul celui de-a doilea razboi, desi apar și amintirile din copilărie ale prințesei. Ileana este fiica cea mai mică a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, căsătorită cu Arhiducele Anton de Austria, împreună cu care a avut șase copii: pe
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
și a critica, dar nimeni nu e dispus să-și miște fundul de pe banca putreda pentru a incerca sa rectifice realitatea urâtă în care trăim. Fără a fi propriu-zis oameni răi - ba dimpotrivă, sunt cât se poate de cumsecade -, marea majoritate a supraviețuitorilor iepocii de aur au o notă comună: lipsa totală de voință, absența oricărui ideal, incapacitatea de a gândi cu propriile capete. În afara umplerii burții și a contemplării tâmpe a televizoarelor, nu stiu să-i preocupe altceva. Chiar când
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
orașele românești, observăm că foarte multe aveau (și multe au încă) nume neutre - de plante, obiecte, sentimente -, fiind defavorizate atribuirile de nume de persoane - care puteau deveni peste noapte indezirabile. Oricum, înregistrarea de tip birocratic, prin sigle impronunțabile (în cazul majorității instituțiilor) și chiar prin numere (în cazul instituțiilor de învățămînt, ori al farmaciilor) domină cîmpul deciziilor onomastice oficiale. În momentul de față, sînt însă destul de multe trenuri românești purtătoare de nume - și nu numai dintre cele internaționale. Bine reprezentată este
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
Histria Callatis, Tomis. Puține nume provin din substantive comune: Prietenia (trenul care leagă Bucureștiul de Chișinău), Unirea (Vîntu de Jos - Curtici). S-ar putea vedea în aceste rapide înșiruiri unele tendințe ale discursului național, dar și diferențe datorate identităților regionale: majoritatea numelor istorice și literare semnificative par a fi rezultatul orgoliului cultural moldovenesc, în vreme ce Transilvania își transpune și în căile ferate tradițiile polemice latinizante ale școlii Ardelene, iar Muntenia preferă neutralitatea unor denumiri geografice. Toate aceste observații și generalizări rămîn însă
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
a comunicării. Spre deosebire de multe alte ediții, în care participarea noastră era vizibil defazata, cu un aer vetust și provincial, de această data ea este perfect compatibilă cu mișcarea de idei și cu tipurile de angajament moral din artă contemporană. Asemenea majorității țărilor participante, România nu mai face acum figură de enclava etno-istorică, imuna la provocările timpului dar mereu disponibilă pentru autoflatari, ci este perfect sincronizata cu limbajele și cu formele de meditație și de reprezentare ale lumii de astăzi. Atît subREALul
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
în zori din țarina/ mîna de mînă -/una respira, alta inspiră, cealaltă îngheață/ cu mască mortuara a zilei de mîine pe fata// Toți sînt prietenii noștri/ și fiecare al nimănui,/ cu altarul gurii nevăzut, amărui" (Arhivele ochilor). Specific orientată în majoritatea cazurilor, se îndreaptă uneori și spre spații cultural-istorice mai largi (o fină aluzie la caracterul, totuși închis, al spațiului de bază): "Te-am așteptat, mașina de scris, ani și ani/ și nu mai veneai. Brațele îmi crescuseră/ prin crăpăturile zidurilor
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
scenografiei contemporane, una de arhitectură, intitulată "arhitectură teatrală pentru mileniul trei" și apoi cea consacrată școlilor de scenografie. De cele cîteva ori cînd am fost la această expoziție am fost uimită de numărul copleșitor de mare de vizitatori tineri. În majoritate studenți, ei au fost, dacă putem spune așa "the target audience" a Quadrienalei. Motiv pentru care au fost organizate pentru ei ateliere speciale de creație - anul acesta lumină s-a aflat în centrul atenției - si tururi speciale ale orașului de
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
Despre violență", este, probabil, și cel mai cunoscut. Violență, un concept pe nedrept ignorat, s-ar putea spune, cunoaște definiții precise cu aparentă paradoxala: "Formă extremă a puterii este ăToti contra Unulă, în timp ce aceea specifică violenței este ăUnul contra Tuturora". Majoritatea este un simplu spectator și, deja, un "aliat latent al minorității". Violență nu poate fi rațională decât dacă își stabilește obiective clare pe termen scurt; ea nu poate "susține interese, nu este în stare să orienteze mersul istoriei". Sau, cum
Vietnam, violentă, revolutie... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17813_a_19138]
-
-i pe cei mai mulți dintre ei (cazul Radu Sarbu este doar simptomul bolii mortale care s-a instaurat în Convenția Democratică) ne-au lecuit... până la îmbolnăvire. Am ajuns să nu mai credem nici măcar în virgulele dintre cuvinte - și nu doar pentru că majoritatea dintre ei au serioase probleme cu gramatică limbii române. Cand vreunul pare, cât de cât, decis să ia taurul de coarne (precum Ovidiu Grecea) conspirația ticăloșilor începe să agite securea războiului, trecând imediat la represalii. Ar fi ultima greșeală pe
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
față de autoritățile civile că pe o porunca a lui Dumnezeu dată oamenilor. Din păcate, multe fete bisericești din Prusia, care se supun Înalt Prea Sfinției Voastre, neagă această porunca a creștinismului și obligă guvernul meu, care-și are sprijinul în majoritatea imensă a credincioșilor mei supuși, de confesiune catolică și evanghelista, să recurgă, pentru respectarea legilor statului, la măsuri specifice puterii laice. Aș vrea să sper că Înalt Prea Sfinția Voastră, după ce vă veți fi edificat asupra situației reale, nu veți
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
raporturilor false, ci al concepției dumneavoastră religioase: este vorba de convingerea că orice om care a primit botezul îi aparține papei. Credință evanghelica al carei adept, după cum înalt Prea Sfinția Voastră o știe, sînt, ca și strămoșii mei, ca și majoritatea supușilor mei, în raporturile noastre cu Dumnezeu, nu ne permite să recunoaștem alt mijlocitor în afara Domnului nostru Isus Hristos. Diferențele confesionale nu mă împiedeca, totuși..." etc. etc. * * * Comentariile lui Dostoievski asupra scrisorii papei, mai ales, sînt de o severitate și de
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
ele se mai îndreaptă doar mării pasionați de literatură, oarecum inconștienți, ca orice om minat de pasiune, sau cei care, dorind cu orice preț o diplomă, se simt incapabili să înfrunte concurență de la admiterea în facultăți profitabile. Din prima categorie, majoritatea sînt fete (mai studioase, răbdătoare și... idealiste decat băieții), iar dintre acestea, cele mai talentate și inteligente, îndrumate de profesori buni, ajung să dorească să practice critică literară, numai de amorul artei. Căci recompensă materială pentru efortul de a citi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
acrediteze ideea că elitele politice sînt elitele spiritului. Chiar dacă acest principiu trebuie adoptat cu destulă rezervă, poate fi acceptat că ipoteza (criteriu) de lucru ordonator. Din lectură atentă a fiselor genealogice pentru fiecare personalitate în parte reiese că marea lor majoritate proveneau din familie cu averi constituite în proprietăți funciare, ceea ce le asigura o anume independența economică. Sigur, ăsta nu i-a ferit de a se îmbogăți, în timpul funcțiunii ministeriale și în intervalul dintre acestea pe seama avuției țării, după îndemnul lui
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
a Muzicii Noi face eforturi pentru a supraviețui financiar - din motive lesne de înțeles, atâta timp cât este dependentă de fondurile Ministerului Culturii. Dar nu vom proiecta aici în prim-plan aspectul organizatoric, ci impresii fragmentare la mijloc de festival. Ascultând în majoritate prime audiții, asadar muzică de ultimă oră, pluralismul stilistic al creației pare mai pregnant că oricând pus în evidență în programe. Iar intoleranță trebuie lăsată deoparte atunci când, în vastitatea confuză a conceptului de "muzică nouă", "(post)modernă", "contemporană", se pot
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
pregnant că oricând pus în evidență în programe. Iar intoleranță trebuie lăsată deoparte atunci când, în vastitatea confuză a conceptului de "muzică nouă", "(post)modernă", "contemporană", se pot înscrie piese de avangardă, cu tehnici mai mult sau mai putin sofisticate (precum majoritatea celor cuprinse în repertoriile de concert), lucrări (neo)clasice din secolul 20 (Stravinski, Vaughan-Williams) și partituri actuale, declarat accesibile - folclorice sau tonale (semnate bunăoară de Ionel Petroi sau Felicia Donceanu). În schimb, poate fi valorizat demersul (ne)profesionist al unui
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
de curând dispărut dintre noi) sau conferințe ale unor compozitori străini invitați (Joji Yuasa, Andrzej Dziadek, Francis Burt), evenimente necesare pentru a alătura teoreticul practicului, dar prea puțin vizitate de public. Un public care rămâne în general insuficient, alcătuit în majoritate din muzicieni și studenți, intelectualul român rămânând încă fie indiferent la, fie speriat de contactul cu muzica nouă, fără a afla așadar că o poate percepe de multe ori afectiv, că nu este nevoie întotdeauna de vreo pregătire prealabilă. Tocmai
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
aflate atunci la putere și a unei mulțimi care a aclamat isprăvile minerilor. Mi se pare foarte normal să-ți iei distanță față de anumite acțiuni cu care nu ești de acord și e chiar important că în împrejurări în care majoritatea e de partea unor acțiuni dezonorante să îți faci public punctul de vedere. E important nu numai pentru tine ca individ, ci și pentru poporul din care faci parte. Dar una e să condamni ce fac sau susțin unii dintre
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
să îți faci public punctul de vedere. E important nu numai pentru tine ca individ, ci și pentru poporul din care faci parte. Dar una e să condamni ce fac sau susțin unii dintre concetățenii tăi, fie ei și o majoritate, și mult altă să declari că îți e rușine că ești român. Imediat după procesul Ceausestilor, compatrioți ai noștri din exil, care au văzut faimoasa casetă în întregime, cu tot cu scenă legării mîinilor celor doi, și-au declarat rușinea că sînt
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
discuție, ba chiar definitorii, pînă la un punct, al conștiinței autohtone, rușinea de a fi român se manifestă în următoarele mari împrejurări: - apartenența la o minoritate de opinie la un moment dat, de unde generalizarea că poporul român nu e decît majoritatea din acel moment; - rolul de vîrf de lance al unei majorități a cărei existența depinde de acțiunile pregătitoare ale celui care ulterior joacă rolul de vîrf de lance și în care sentimentul rușinii e folosit pentru culpabilizarea unei minorități alcătuite
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
rușinea de a fi român se manifestă în următoarele mari împrejurări: - apartenența la o minoritate de opinie la un moment dat, de unde generalizarea că poporul român nu e decît majoritatea din acel moment; - rolul de vîrf de lance al unei majorități a cărei existența depinde de acțiunile pregătitoare ale celui care ulterior joacă rolul de vîrf de lance și în care sentimentul rușinii e folosit pentru culpabilizarea unei minorități alcătuite din lideri de opinie, cu excesul invers, al rușinii de a
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
de cultură de la noi. Au fost solicitate 100 de personalități din toată țara (40 de scriitori, 8 politologi și ziariști, 3 teologi, 10 filosofi, 10 istorici, cîțiva artiști plastici și muzicieni, un actor, 3 lingviști și o serie de academicieni, majoritatea oameni de știință) dintre care doar jumătate se încadrau în titulatura de personalități, acesta fiind unul din riscurile anchetei. Pentru o succinta panoramare a celor mai cunoscute nume care au răspuns, îi amintesc pe Adrian Marino, Alexandru Paleologu, Nicolae Balotă
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
lui mens, -tis) a fost preluat de română deopotrivă din franceză și din italiană; sursele s-au suprapus adesea, uneori franceză oferind modelul lexical, iar italiană - structura fonetica. În articolul citat, Ion Dănăilă includea o listă impresionantă de cuvinte (229), majoritatea culese din publicistica de la jumatatea secolului trecut, din scrierile lui Heliade Rădulescu, Hașdeu, Filimon, Ghica ș.a. Unele par azi simple ciudățenii, complet ieșite din circulație: afirmativamente, catagoricamente, diplomaticamente, neproductivamente, preliminariamente etc. Deoarece sufixul apare atașat doar unor teme neologice, nu
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]