5,805 matches
-
În perioada pubertății, transformă corpul fetelor Într-unul de femeie. Este o substanță extrem de puternică. Dacă ați restricționa capacitatea organismului de a produce anumiți hormoni, consecința ar fi moartea sau Îmbolnăvirea gravă. Fiecare dezechilibru minuscul poate induce o serie de maladii serioase. Descriind rolul vital al hormonilor și al glandelor care Îi produc și scriind despre acest aspect În anii 1950, cînd importanța hormonilor În funcționarea corpului uman era de abia atunci luată În considerare cu seriozitate, medicul J.D.Ratcliff nota
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
golește de pulsația vieții, ca și trăirea pe vremuri debordantă a eroinei principale. Romanul, scris cu sensibilitate lucidă, a avut nu doar succes de public și de critică, dar a provocat și simpatie și solidaritate față de cei atinși de teribila maladie. SCRIERI: Oamenii, visele, București, 1968; Arpegii de toamnă, București, 1973; Aproapele meu, București, 1979; Pescărușii, București, 1984; Exerciții de luciditate, București, 1985; Femeia lui Loth, Tel Aviv, 1990; Reversul unui zbor, Tel Aviv, 1993; Mă numesc Alzheimer, București, 1995; Abel
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
anilor de studenție, predă un timp la Școala Normală „Vasile Lupu” (1947-1953). Încadrat, în 1955, ca lector la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice, în 1960 este promovat conferențiar și șef de catedră. S-a stins din viață în urma unei maladii necruțătoare. Eminent om de catedră, F. s-a impus în fața multor generații de studioși prin luciditatea inaderentă la canoane, prin calitatea aparte a prelecțiunilor, puse în valoare de un carismatic fel de a fi. A publicat articole și studii de
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
teme culturale în „Universul”, dar și în revista „Ideea liberă”, apropiată de extrema dreaptă. Are, se pare, un rol deosebit în structurarea „Universului literar” reapărut în 1938, aici susținând cronica literară până la sfârșitul anului 1941, când este doborât de o maladie nervoasă. A fost perioada cea mai fertilă a lui F., în 1940 el tipărind placheta Râsul morților de aur și studiul Poezia lui Lucian Blaga și gândirea mitică. Intenționa să publice un alt studiu, Clasicism și creștinism, din care mai
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
al său care fusese episcop de Langres. După moartea tatălui a fost educat de episcopul Gallus din Arverna și a rămas puternic marcat de un pelerinaj pe care l-a făcut la Tours în 563 unde se dusese din cauza unei maladii; rămâne atașat de figura Sfântului Martin și mai târziu, în 573, este ales episcop de Tours; alegerea sa a fost celebrată de Venantius Fortunatus. Grigorie a fost un episcop energic care și-a condus dioceza cu evlavie creștină într-o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
prima relație insatisfacția din planul fizic face din iubire, prin compensație, o perfectă comuniune de spirit, în cea de-a doua împlinirea erotică este mereu anulată de diferențele de temperament și nesincronizările psihologice. Șeful moare, ros de cancer și de maladiile sale lăuntrice, Vivian, deși aparent stabilizată într-o căsnicie, destul de echivocă, lângă îngăduitorul Edy, după ce consumase și alte iubiri „vinovate”, se sinucide, în vreme ce Olga își satisface rosturile feminității dezlănțuite născând un copil pe care nu-l poate iubi. În fine
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
încă din timpuri străvechi. Iar de aproximativ un secol, ea focalizează și atenția mai multor discipline științifice: juridice (dreptul familiei), economice (în special bugetele familiale), demografia (nupțialitate, fertilitate etc.), psihiatria (cu accent pe familia ca mediu potențator și terapizant al maladiilor psihice) și altele. Viziunile și preocupările acestor discipline se diferențiază în funcție de mai multe coordonate:de la macrosocial (sociologie, economie, demografie, istorie) la microsocial (microsociologia, psihologia socială, psihiatria); de la formal-normativ (politice, juridice, etice) la descriptiv-informal (sociologia, antropologia culturală, demografia, psihologia socială, psihiatria
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
efemere și cele perene. Romanul Lia (1983) este axat pe probleme morale, iar Totul se repetă (1988) se înscrie în „formula micului realism care dezvăluie lumea sufletească a omului mărunt cu fire ingenuă, dar înclinat să se contamineze lesne de maladiile sociale ale timpului” (Mihai Cimpoi). Marcat de un puternic patos autobiografic, romanul Șobolaniada (1998) tratează schimbări morale în perioada de „democratizare” din ultimii ani, care își dezvăluie adesea și reversul dramatic ori tragic. R. scrie și literatură pentru copii: Unde
RUSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
procedează după cerințele unei rețete pragmatice de istoric literar, acesteia preferându-i o hermeneutică mai puțin „trivială”. Confruntată cu „distrofia conceptuală a fenomenului exilului”, autoarea o scurtcircuitează, reducând-o la câteva linii de forță: metafizica exilului, timpul și spațiul exilului, maladiile exilului, exilul ca alienare. Nu este o operație propriu-zis fenomenologică, întrucât specularea conceptului de exil se păstrează de la un capăt la altul într-o gramatică metafizică, condiție inevitabilă într-o lucrare în care accidentul exilului este extrapolat esenței umanului. Prima
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
care o monitoriza și nu pe consumatori. Adeseori, legăturile potențiale cauzale nu au fost explorate deoarece necesitau abordări interdisciplinare care nu au fost niciodată disponibile. De exemplu, veterinarii care examinau vitele suspecte de BSE nu au făcut legătura Între această maladie și boala Creutzfeldt-Jakob (CJD), care acea ca rezultat afectarea creierului uman, dar acum se știe că maladia a fost cauzată de consumul de carne de vită contaminată cu BSE. Dacă cercetătorii din domeniul medical ar fi lucrat din timp cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
abordări interdisciplinare care nu au fost niciodată disponibile. De exemplu, veterinarii care examinau vitele suspecte de BSE nu au făcut legătura Între această maladie și boala Creutzfeldt-Jakob (CJD), care acea ca rezultat afectarea creierului uman, dar acum se știe că maladia a fost cauzată de consumul de carne de vită contaminată cu BSE. Dacă cercetătorii din domeniul medical ar fi lucrat din timp cu cei din domeniul medicinii veterinare, pentru a explora legătura Între bolile care duc la distrugerea creierului uman
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
speră....(2002) reprezintă fructificarea judicioasă a încercărilor anterioare, a tendințelor tematice și stilistice și a influențelor culturale (literatură de limbă germană și engleză; literatură psihanalitică). De această dată scriitoarea descoperă formula potrivită a îmbinării autoscopiei protagonistei (Ingrid, confruntată cu o maladie cromozomială) cu acțiunea, plasată atât în România, cât și în Austria, și cu fundalul, mereu prezent, al relației cu familia. Sondarea limitelor existenței este o alegere mai reușită decât cantonarea în zona sentimentelor aflate în situații extreme. Complementar cu proza
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
puțin neconvenabil: și prostituatele erau lipsite, în cele mai multe situații, de un soț legituit. Or, femeile al căror bărbat murise, numeroase în Evul Mediu, când soții - de regulă mai în vârstă decât nevestele lor - piereau în desele războaie sau uciși de maladii incurabile (Hervé Martin era de părere că în Veacul de Mijloc, în orașele din România și Germania, femeile măritate nu reprezentau mai mult de 35-50% din totalul populației feminine 26), merită o identificare lipsită de orice fel de conotații (chiar dacă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al unor domni munteni și moldoveni din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, ca Radu cel Mare (1495-1508), bolnav de gută, Gheorghe Duca, Ieremia Movilă și Istratie Dabija”. De podagră (boală pe care cronicarii au diagnosticat-o exact), maladie a marilor consumatori de carne, mai ales de vânat, s-a îmbolnăvit și Ștefan cel Mare. Boala îi producea dureri insuportabile unui Ștefan (a cărui rană de la picior, cu o supurare neîncetată, era alimentată de o infamare a oaselor) deja
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unguri s-au bătut și în bătrânețe amândoi de boala podagrei s-au săvârșit, întâiu socrului, apoi ginerile...”90; Petru Șchiopul, și fratele său, Alexandru al II-lea Mircea, după ei, Gheorghe Ștefan au fost și ei bolnavi de gută, maladie în urma căreia ureea se aduna în picioare) nu-și mai pot mișca mâinile și picioarele și au de suportat crize foarte violente. Astfel se prezentau lucrurile cu Radu cel Mare, cel ce își petrecuse anii de tinerețe (exilat fiind) luând
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bărbat cu înfățișare atletică (din care cronicarii vor face un otrăvit faimos”, cu excelente date fizice (dar care a murit orb), să capete și o umflătură la picior, provocatoare și ea de dureri mari. Opinia lui Iorga despre natura acestei maladii: „Se părea că și el, ca și Francisc I al Francii și mulți prinți contemporani, fusese atins de boala urâtă pe care, ca «francezăț (termenul a trecut și în românește) sau «napolitanăț, națiile și-o trimiteau una alteia”93. Moartea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de la epidemiile care bântuiau cu regularitate (Nicolae Mavrocordat a murit de ciumă, ca și fratele său, Ioan; despre acesta din urmă cronicile ne spun că ar fi răposat de lingoare, adică de febră tifoidă; confuzia era explicabilă, simptomele celor două maladii fiind asemănătoare 95), de la friguri (un vizitator ungar nota: „[...] iar voievodul Sandrin al Moldovei [Alexandru cel Bun] a murit de friguri și au rămas de la el doi fii numiți, cel mai mare Bogdan și cel mai mic Petru...” 96), de la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să-l fie otrăvit Costandin stolnic pentru niște pricini ce avea socrul cu ginerele între dânșii; ci aceasta Dumnezeu va ști și mai bine și va plăti fieșce căruia după vina și fapta lui”; Radu Greceanu înclină spre efectele unei maladii: „După acéia când au fost la 28 dni ale aceiiași luni, fie fost bolnav încă denainte vréme, al doilea ginerile Mării sale, Scarlat vel păharnic [...] încă la țară pătimind câtăva vréme, căutându-l doftori și acolo cât au fost, după ce
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
noiembrie a anului 1526 - bolnav. Episcopul Macarie al Romanului, cronicarul, nu se îndoiește de acest lucru: „[...] s-a întors de acolo, purtând în trupul său boala, din care i s-a tras și sfârșitul la Isotru”. Să fi fost această maladie răspunzătoare suspiciuni de otrăvire?pentru acea moarte ciudată (Ștefan cel Tânăr a murit la 14 ianuarie 1527, când avea cam douăzeci de ani), în care semnele unei boli grave au lipsit, ce a născut suspiciuni de otrăvire. Aceste războaie (niște
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
legii Numărul celor prevăzători a fost, probabil, destul de mare Atunci când nu piereau de morți năprasnice (extrem de frecvente într-un timp al violenței cum a fost și Veacul de Mijloc românesc), când bolile lungi și incurabile (erau foarte puține, pe atunci, maladiile incurabile) le lăsau răgaz să se gândească la moarte, când viața - pe care o simțeau sfârșindu-se în ei din pricina numărului anilor - le oferea încă vreo câteva clipe de limpezime mintală (numărul lot va spori odată cu adăugarea anilor), reprezentanții elitelor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
e drept, din pricini politice - pe Paraschiva Balș, soția marelui vornic Ion Prăjescu, căruia Vodă îi luase și averea, bănuind că este simpatizant al lui Constantin Șerban). Cronicarul ne spune că hrăpărețul Voievod inventase chiar o boală - „supărul Ducăi Vodă”, „maladie” de care au murit, în 1682, marele stolnic Ifrim Contăș (care a lăsat în urmă o văduvă, căci a avut copii) și marele paharnic Chiriac Sturza, cel însurat întâi cu Alexandra, fiica lui Grigore Ureche, mare vornic (a fost, deci
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iaste nevăzută și însăși îngerilor necunoscută pentru că numai la Dumnezeu toate sânt cunoscute...”. Vârsta înaintată, anii din ce în ce mai împovărători („mai vârtos ajungând anume la vreme de bătrânețe și de mare neputință” - Elina Cantacuzino, într-unul din testamentele ei), suferințele cauzate de maladii nevindecabile („căzând la multă boală și ajungând la slăbiciune”, scria, la 29 martie 1726, Maria, fiica lui Radu Greceanu) ori pericolele răspândite de vreo epidemie („fiind în slăbiciunea bătrânețelor” - Anca din Budișteni, în 1646; „Văzând slăbiciunea bătrânețelor și această boală
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ieromonahul (duhovnic și martor la redactarea diatelor; muribunda a cerut cu limbă de moarte ca testamentul din 1682 să nu sufere modificări) și pe patriarhul Dosithei Nottaras. „Neputința”, odată instalată, alimentată fiind ori de numărul anilor acumulați, ori de vreo maladie nevindecabilă, era un semn imprescriptibil al apropiatei dispariții (moartea biologică - între formele pe care le examinează Louis Vincent Thomas 537), al instalării acelui Nimic aflat dincolo de hotarele înțelegerii, spre care gravitează toate angoasele omenești (L.-V. Thomas îl lasă să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
IV-lea] dinpreună 2 ani și 9 luni, și asuprind-o boala, au mers și ia pre urma moșilor săi în anii 7078, noemvrie 12, și s-au îngropat la Slatina, unde și domnu-său Alexandru Vodă” 541. Erau, astfel, denunțate maladiile (multe dintre ele, pe atunci, erau incurabile) în fața cărora omul nu se putea apăra și care, combinate cu numărul anilor („neputința” însemnând incapacitatea organismului de a se apăra), curmau existențe. Un mediu septic (în care medicii erau rarități; doar Curțile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pretutindeni în Europa” 558), lângă un curs de apă trebuitor pentru spălarea plăgilor lor oribile 559 (căci boala se stinsese), ci pe săracii invalizi. Această dublă izolare - a celor ce puteau să se îmbolnăvească și a celor capabili să transmită maladia - venea în sprijinul unei medicații ineficiente, adesea chiar fanteziste. Transcriu după Șarolta Solcan (prescripții din cărți ce cuprindeau rețete pentru uzul princiar): Se considera de mare eficiență zilnic câte o linguriță de zeamă de ridiche neagră pisată cu sulf. Dimineața
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]