9,718 matches
-
pleiotropie, deoarece modificarea ereditară inițială care stă la baza transformării maligne a unei celule somatice se exprimă printr-o multitudine de trăsături al căror ansamblu constituie tocmai fenotipul tumoral. Celulele transformate malign nu suferă moartea celulară programată genetic (apoptoza). Transformarea malignă implică modificarea multor proprietăți normale ale celulei, dar totodată dobândirea unora noi, printre care capacitatea de a se desprinde din tumora primară și de a migra în alte organe, unde se implantează și, prin proliferare anarhică, generează o altă tumoră
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ale celulei, dar totodată dobândirea unora noi, printre care capacitatea de a se desprinde din tumora primară și de a migra în alte organe, unde se implantează și, prin proliferare anarhică, generează o altă tumoră numită tumoră secundară. Proprietatea celulei maligne de a migra pe cale sanguină sau limfatică, în alte organe, uneori foarte îndepărtate topologic, se numește metastazare. Tumora secundară generată prin metastazare, poartă numele de metastază. Prin desprinderea celulelor maligne din tumora primară și migrare, sunt generate numeroase metastaze care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
anarhică, generează o altă tumoră numită tumoră secundară. Proprietatea celulei maligne de a migra pe cale sanguină sau limfatică, în alte organe, uneori foarte îndepărtate topologic, se numește metastazare. Tumora secundară generată prin metastazare, poartă numele de metastază. Prin desprinderea celulelor maligne din tumora primară și migrare, sunt generate numeroase metastaze care îngreunează terapia chirurgicală sau radioterapia, prin inaccesibilitatea lor. Celulele metastazate, desprinse în faza G1, dau metastazele timpurii, rezultând tumori secundare în diferite organe țintă. Diferitele clone ale unei tumori au
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
rezultând tumori secundare în diferite organe țintă. Diferitele clone ale unei tumori au capacități diferite de metastazare, determinate genetic. Procesul metastazării implică câteva trepte și numai câteva clone celulare ale tumorii au toate aceste proprietăți. După inițierea și dezvoltarea creșterii maligne, populația celulelor crește rapid (circa 109, după 30 de diviziuni). Celulele tumorale devin mobile, invazive, deformabile, capabile să determine retracția celulelor endoteliale. Devine astfel posibilă intravazarea și migrarea celulelor în alte țesuturi și organe. Unele dintre celulele emigrate, aflate în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
asigură arhitectura viitorului organism. În perioada implantării embrionului în mucoasa uterină, astfel de proprietăți sunt manifestate de trofoblaste. Există o deosebire principială între manifestarea normală, fiziologică, a proprietăților de mobilizare și invazie celulară în embriogeneză și mobilizarea și invazia celulelor maligne. În condiții normale, fiziologice, aceste proprietăți dispar odată cu dispariția stimulului fiziologic (celulele endoteliale) sau cu inițierea citodiferențierii (trofoblaste), dar celulele neoplazice mențin permanent în stare activată programul de mobilitate și invazie, precum și căile preformate de transducție a semnalelor activatoare ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
delimitate și ușor de excizat chirurgical. Ele pot fi purtate lungi perioade de timp, fără a prejudicia funcționarea organului în care s-au format și fără a invada țesuturile învecinate. Există totuși situații de tranziție de la forma benignă la forma malignă a tumorii. Cele peste 100 de tipuri de neoplazii umane sunt recunoscute și clasificate după originea lor, ca derivați ectodermici, mezodermici și endodermici. Cele mai multe se încadrează în trei grupe majore: carcinoame, sarcoame și leucemii/limfoame (Cooper, 1995). Dezvoltarea neoplaziilor maligne
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
malignă a tumorii. Cele peste 100 de tipuri de neoplazii umane sunt recunoscute și clasificate după originea lor, ca derivați ectodermici, mezodermici și endodermici. Cele mai multe se încadrează în trei grupe majore: carcinoame, sarcoame și leucemii/limfoame (Cooper, 1995). Dezvoltarea neoplaziilor maligne reprezintă un proces multistadial complex în care celulele dobândesc un fenotip pe deplin neoplazic, ca urmare a desfășurării unei serii de alterări progresive. Natura multistadială a neoplaziilor este dovedită de faptul că cele mai multe tumori se dezvoltă în ultima parte a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
multistadială a neoplaziilor este dovedită de faptul că cele mai multe tumori se dezvoltă în ultima parte a vieții individuale, iar incidența acestora crește rapid cu vârsta. În același sens pledează existența unor leziuni premaligne care, în timp, creează baza instalării condiției maligne depline. Transformarea malignă este așadar un fenomen de tip „lovitură multiplă”, tumora fiind rezultatul mai multor evenimente independente care se produc într-o aceeași celulă. Transferul unei oncogene active într-o linie celulară imortalizată (cu proliferare continuă) îi conferă acesteia
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este dovedită de faptul că cele mai multe tumori se dezvoltă în ultima parte a vieții individuale, iar incidența acestora crește rapid cu vârsta. În același sens pledează existența unor leziuni premaligne care, în timp, creează baza instalării condiției maligne depline. Transformarea malignă este așadar un fenomen de tip „lovitură multiplă”, tumora fiind rezultatul mai multor evenimente independente care se produc într-o aceeași celulă. Transferul unei oncogene active într-o linie celulară imortalizată (cu proliferare continuă) îi conferă acesteia proprietatea de tumorigeneză
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
îi conferă acesteia proprietatea de tumorigeneză, pe când transferul acesteia într-o linie celulară normală nu-i va conferi acesteia atributul tumorigenezei. Explicația constă în aceea că în celulele liniei imortalizate s-a produs deja primul eveniment al procesului de transformare malignă, înainte de introducerea oncogenei active. Proprietatea de tumorigeneză poate fi conferită unei celule normale numai dacă sunt introduse simultan două oncogene activate. Oncogenele singulare nu induc transformarea malignă a unei celule normale. Numai anumite combinații de oncogene sunt eficiente în inducerea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulele liniei imortalizate s-a produs deja primul eveniment al procesului de transformare malignă, înainte de introducerea oncogenei active. Proprietatea de tumorigeneză poate fi conferită unei celule normale numai dacă sunt introduse simultan două oncogene activate. Oncogenele singulare nu induc transformarea malignă a unei celule normale. Numai anumite combinații de oncogene sunt eficiente în inducerea stării de transformare malignă a unei celule normale, ca de exemplu, oncogenele ras și myc, sau ras și E1A, din adenovirus. În volumul 409, din anul 2001
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
active. Proprietatea de tumorigeneză poate fi conferită unei celule normale numai dacă sunt introduse simultan două oncogene activate. Oncogenele singulare nu induc transformarea malignă a unei celule normale. Numai anumite combinații de oncogene sunt eficiente în inducerea stării de transformare malignă a unei celule normale, ca de exemplu, oncogenele ras și myc, sau ras și E1A, din adenovirus. În volumul 409, din anul 2001, al revistei Nature, destinat în exclusivitate prezentării schiței secvenței de nucleotide a genomului uman și a problematicii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
compararea secvențelor genomice tumorale cu secvențele din schița genomului uman. Aparent, au fost detectate transcripte himerice (de pe oncogene de fuziune - generate de translocații cromozomale, ale căror capete se cartează în locații genomice diferite) deopotrivă în țesuturi normale și în țesuturi maligne, ceea ce a fost interpretat ca reprezentând false pozitive. Autorii au apreciat că experimentul lor a subestimat cantitatea limitată și calitatea variabilă a secvenței ADN din celulele tumorale. Anomalii în secvența de nucleotide din ADN apar în toate cazurile de cancer
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
specific asupra protooncogenei ras, transformând-o în oncogenă celulară activă ras. O singură oncogenă ras nu este însă suficientă pentru inducerea stării de malignizare a celulei, fiind necesară cooperarea cu alte oncogene precum myc sau myb, situație în care transformarea malignă este indusă rapid. Dacă genele care codifică sinteza enzimelor implicate în procesul reparator sunt afectate de mutații, procesul de reparare a leziunilor ADN induse de iradiere devine ineficient, lăsând cale liberă desfășurării proceselor care conferă celulei starea de transformare malignă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
malignă este indusă rapid. Dacă genele care codifică sinteza enzimelor implicate în procesul reparator sunt afectate de mutații, procesul de reparare a leziunilor ADN induse de iradiere devine ineficient, lăsând cale liberă desfășurării proceselor care conferă celulei starea de transformare malignă. Iradierea promovează transformarea malignă în cazul unor stări patologice ereditare umane specifice, cum sunt Xeroderma pigmetosum și anemia Fanconi. Cel mai trist experiment privind efectul mutagen și carcinogen al iradierii a fost cel prilejuit de explozia bombelor atomice americane de la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Dacă genele care codifică sinteza enzimelor implicate în procesul reparator sunt afectate de mutații, procesul de reparare a leziunilor ADN induse de iradiere devine ineficient, lăsând cale liberă desfășurării proceselor care conferă celulei starea de transformare malignă. Iradierea promovează transformarea malignă în cazul unor stări patologice ereditare umane specifice, cum sunt Xeroderma pigmetosum și anemia Fanconi. Cel mai trist experiment privind efectul mutagen și carcinogen al iradierii a fost cel prilejuit de explozia bombelor atomice americane de la Nagasaki și Hiroshima, din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
derivat al benzo-pirenului (BP), component al fumului de țigară, este asociat cu producerea neoplaziilor pulmonare. Derivatul este benzopiren-diolepoxidul (BPDE), inductor al mutațiilor la nivelul a trei situsuri ale secvenței de nucleotide a genei p53, genă cu rol esențial în transformarea malignă, consecutiv alterărilor în anumite regiuni ale sale ce reprezintă veritabile „pete fierbinți” mutaționale. BPDE acționează specific asupra zonelor „fierbinți” ale secvenței de nucleotide a genei p53. Inducerea neoplaziilor experimentale sub acțiunea carcinogenilor chimici a permis să se tragă concluzia că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Carcinogeneza indusă experimental sub acțiunea virusurilor oncogene (oncovirusuri) atestă faptul că multe neoplazii au ca agent etiologic primar infecția cu virusuri oncogene. Există dovezi certe că atât unele ribovirusuri (retrovirusurile), cât și unele deoxiribovirusuri, pot fi agenți etiologici ai transformării maligne. Primul care a dovedit implicarea unui virus în etiologia neoplaziilor a fost celebrul virusolog american F.P. Rous, în anul 1911. El a dovedit experimental că sarcomul de găină are etiologie virală. Neoplazia aceasta a primit denumirea de sarcomul Rous, iar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celebrul virusolog american F.P. Rous, în anul 1911. El a dovedit experimental că sarcomul de găină are etiologie virală. Neoplazia aceasta a primit denumirea de sarcomul Rous, iar virusul care îl produce s-a numit Virusul Sarcomului Rous (VSR). Transformarea malignă sub acțiunea VSR a fost foarte mult investigată după anul 1968, când Hubert și Toddaro au introdus noțiunea de oncogenă virală, ca reprezentând elementul genetic din genomul virusurilor oncogene ce condiționează capacitatea acestora de a fi agenți carcinogeni. Existența oncogenei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fi proteinele Rb și P53, astfel că acestea nu mai pot modula diviziunea celulară. Coroborată și cu alți factori de inducție carcinogenetică, inactivarea proteinelor modulatoare ale mecanismului diviziunii celulare deturnează celula de la evoluția sa normală, angajând-o pe calea transformării maligne. Virusul PAPILOMA este asociat cu carcinomul de col uterin, virusul HEPATITEI B - cu carcinomul hepatocelular, virusul EPSTEIN-BARR - cu carcinomul nazo-faringian, precum și cu un tip de neoplazie a limfocitelor B (limfomul Burkitt), virusul HERPES 2 - cu carcinom de col uterin etc.
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
col uterin etc. Virusul simian SV40 are ca genom o moleculă dublu-catenară circulară de ADN, cu o secvență de 5243 perechi de nucleotide. Virusul a fost identificat la maimuțe, la care provoacă diferite tipuri de neoplazii, dar nu induce transformarea malignă a celulelor umane în cultură, deși genomul ADN SV40 se integrează ca provirus în diferite situsuri, dintre care cert este cel din cromozomul uman 7. SV40 induce însă tumori la hamster. Înrudit cu SV40 este deoxiribovirusul POLYOMA, care determină neoplazii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
SV40 se integrează ca provirus în diferite situsuri, dintre care cert este cel din cromozomul uman 7. SV40 induce însă tumori la hamster. Înrudit cu SV40 este deoxiribovirusul POLYOMA, care determină neoplazii la șoareci, șobolani și hamsteri. Deoxiribovirusurile induc transformarea malignă prin integrarea directă a genomului lor ADN în cromozomii celulelor gazdă. Dimensiunea genomului virusurilor oncogene ADN (în kilobaze), este următoarea: virusul hepatitei B (3), SV40 (5), polyoma (5), papilomavirus (8), adenovirus (35), herpesvirus (100-200) și poxvirus (200). Deoxiribovirusurile transformante conțin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sub influența promotorilor sau a amplificatorilor (enhancers) virali. Promotorii și amplificatorii virali sunt uneori atât de puternici, încât pot induce stimularea funcțională a unei protooncogene normale, situată la distanță mare, de ordinul miilor de perechi de nucleotide, condiționând astfel transformarea malignă a celulei. Infecția cronică cu virusul hepatitei B, în al cărui genom nu se află oncogene, induce o dereglare a activității genelor celulare, prin interferența reglatorilor diviziunii celulare cu proteine specific virale, perturbarea acțiunii reglatoare a acestora și stimularea proliferării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
se află oncogene, induce o dereglare a activității genelor celulare, prin interferența reglatorilor diviziunii celulare cu proteine specific virale, perturbarea acțiunii reglatoare a acestora și stimularea proliferării anarhice a celulei gazdă. Infecția cu virusuri nu este eficientă pentru inducerea transformării maligne, fiind necesară intervenția și a altor factori de inducție tumorală. Este astfel binecunoscută asocierea, pentru inducerea transformării maligne hepatice, a infecției cronice cu virusul hepatitei B, sau cu consumul de alimente contaminate cu aflatoxina B, un carcinogen puternic, cu tropism
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
virale, perturbarea acțiunii reglatoare a acestora și stimularea proliferării anarhice a celulei gazdă. Infecția cu virusuri nu este eficientă pentru inducerea transformării maligne, fiind necesară intervenția și a altor factori de inducție tumorală. Este astfel binecunoscută asocierea, pentru inducerea transformării maligne hepatice, a infecției cronice cu virusul hepatitei B, sau cu consumul de alimente contaminate cu aflatoxina B, un carcinogen puternic, cu tropism hepatic. Procesul de inducție carcinogenică este de lungă durată, acțiunea factorilor transformanți sinergici fiind lentă. Neoplaziile asociate infecțiilor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]