6,274 matches
-
1866 și reafirmate În 1923. Chiar dacă nu sprijineau mișcările de extremă dreapta precum Liga Apărării Național-Creștine (LANC) a lui A.C. Cuza, acești critici au avut un rol important În diminuarea șanselor pluralismului și stabilității politice. Biopolitica reprezintă, de fapt, un manifest În favoarea statului eugenic total, organizat pe principii biologice - o modalitate complet nouă de organizare politică a României. Aici, Moldovan Își dezvoltă argumentele plecând de la legile științifice ale eredității, dar folosește un limbaj adaptat simțului comun, accesibil astfel oricărui cititor cultivat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
30. Sufletul acestei reviste era Banu, mentorul celui mai semnificativ grup eugenist din Regat. Banu era un scriitor prolific și, din multe puncte de vedere, o personalitate cu mai multe calități academice decât Moldovan, ale cărui sinteze aveau aspectul unor manifeste militante sau pamflete mai mult decât al unor analize În profunzime ale eugeniei, la nivelul fundamentelor teoretice, al istoriei și al implicațiilor pentru politicile publice 97. Singura lucrare a lui Moldovan care se poate compara cu profunzimea și complexitatea celor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de ocrotire din Ardeal”, Sănătatea Publică, vol. 1, nr. 7-8, iulie 1921, pp. 11-16. *** „Legea sanitară și de ocrotire”, Monitorul Oficial, nr. 154, 14 iulie 1930, pp. 5338-5398. *** „Legea Serviciului Social”, Buletinul Serviciului Social, nr. 1, martie 1939, pp. 3-10. *** „Manifestul PNȚ”, Dreptatea, vol. 7, nr. 1865, 4 decembrie 1933, pp. 1, 6. *** „Numirea membrilor directoratului Frontului Renașterii Naționale”, Lumea Românească, vol. 3, nr. 591, 22 ianuarie 1939, p. 3. *** „Partidul Național și cazul Iuliu Moldovan”, Înfrățirea, 28 aprilie 1922. *** „Problema
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
scrierile lui Marx, termenul clasă desemnează atât minoritățile privilegiate (nobilime, burghezie), cât și masele dominate: muncitorii și țăranii (Aron, 1960, pp. 279-280). Apoi, găsim la Marx schița unei teorii a claselor de factură universală, cea conținută în formula abruptă din Manifestul partidului comunist: „Istoria tuturor societăților până în zilele noastre este istoria luptei de clasă” (Marx, 1965, p. 161); dar găsim aici și argumente în favoarea unei contextualizări a acestei teorii, în funcție de epocă și societate. Când este folosit în contextul teoriilor cu rezonanță
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Istoria tuturor societăților până în zilele noastre este istoria luptei de clasă” (Marx, 1965, p. 161); dar găsim aici și argumente în favoarea unei contextualizări a acestei teorii, în funcție de epocă și societate. Când este folosit în contextul teoriilor cu rezonanță universală din Manifest, termenul clasă se referă la categorii destul de heteroclite („om liber și sclav, patrician și plebeu, baron și iobag, șef de breaslă și meșteșugar”), toate reduse la o opoziție dihotomică („într-un cuvânt: asupritori și asupriți”) (ibidem). Termenul clasă se extinde
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
urăște trupul. El vrea ca plăcerea și dorința să fie libere, trupul - eliberat. 3. Rădăcini de negăsit. Hotărât lucru, originile Spiritului Liber sunt greu de precizat. Nu subzistă niciun text despre care să se poată spune că ar constitui un manifest specific. Cândva, Walter de Hollande a scris o lucrare intitulată Despre cele nouă stânci spirituale, pe care beghinii și begarzii o considerau drept un breviar al Gândirii Libere. Numai că acele pagini s-au pierdut... Au rămas câteva aluzii, niște
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să se abțină s-o facă în privința unui subiect care solicită concursul și ajutorul altor instanțe decât rațiunea pură. Edificat prin lectura Dialogului asupra liberului arbitru, evit să mai comentez eroarea de a citi Despre plăcere î1431) ca pe un manifest hedonist și epicurian ortodox! Valla nu profesează aici o credință creștină indefectibilă pentru a apăra în altă parte o poziție epicuriană radicală și susținută în mod emblematic, de fapt, nu de el ci de o a treia persoană participantă la
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu atât mai legitimă cu cât registrul poetic o pemite fără subînțeles. Faptul că Cezar își explică succesele prin Venus Genitrix și descendența lui în linie dreaptă din Enea - trebuia neapărat s-o facă... - nu transformă textul lucrețian într-un manifest politic sau într-o pledoarie pentru puterea unui singur om! Venus exprimă pur și simplu atât plăcerea sexuală, cât și bucuria divină, atât jubilația corporală, cât și beatitudinea spirituală... Ea ne guvernează permanent, pentru că e numele acelei forțe oarbe acționând
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
multe segmente ale colectivității, o problemă socială. Adică ea este considerată ca normală, și nu privită ca un comportament anormal care trebuie eliminat. Întrebarea este cum s-ar putea acționa astfel încât violența împotriva femeilor să devină o problemă socială. Latent/manifest Acceptată ca p.s., ea poate exista în două moduri distincte: latentă sau manifestă. Latentă: p.s.. este considerată ca problemă, ca fapt negativ care ar trebui să fie eliminat sau ca oportunitate ce trebuie fructificată, dar nu există o voință de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
1979) arată că imperialismul manufacturier este o strategie de industrializare a țărilor din lumea a treia prin exportul de produse finite către țările dezvoltate, capitaliste). PAGE 67 PAGE 1 FILENAME \p D:\microsoft\worduri\Enciclopedia dezvoltarii sociale 2.doc centralizate manifest latent potențial centralitate potențial latent manifest stare de centralizatate Obiective clare Obiective puțin clare tipul căutare În : - cercetare pură; - schimbarea inițiativelor. stare de potențial stare de latent manifest tipul nedeslușit Sunt cunoscute ca proiecte semiînchise. Participanții și stakeholdersii au un
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o strategie de industrializare a țărilor din lumea a treia prin exportul de produse finite către țările dezvoltate, capitaliste). PAGE 67 PAGE 1 FILENAME \p D:\microsoft\worduri\Enciclopedia dezvoltarii sociale 2.doc centralizate manifest latent potențial centralitate potențial latent manifest stare de centralizatate Obiective clare Obiective puțin clare tipul căutare În : - cercetare pură; - schimbarea inițiativelor. stare de potențial stare de latent manifest tipul nedeslușit Sunt cunoscute ca proiecte semiînchise. Participanții și stakeholdersii au un grad înalt de siguranță asupra a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
1 FILENAME \p D:\microsoft\worduri\Enciclopedia dezvoltarii sociale 2.doc centralizate manifest latent potențial centralitate potențial latent manifest stare de centralizatate Obiective clare Obiective puțin clare tipul căutare În : - cercetare pură; - schimbarea inițiativelor. stare de potențial stare de latent manifest tipul nedeslușit Sunt cunoscute ca proiecte semiînchise. Participanții și stakeholdersii au un grad înalt de siguranță asupra a ceea ce trebuie să facă și de nesiguranță asupra modului de a face. Proiecte greoaie, neclare. Participanții și stakeholdersii nu sunt siguri de ce
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Această realitate a conflictului interstatal a modelat timp de decenii abordarea securității. Problematica legată de război sau de posibilitatea ajungerii la el - fie că se concentrează asupra duratei, intensității, mizei, participanților sau asupra oricărui alt aspect al unui conflict violent, manifest sau nu, între două sau mai multe state - constituie, în perspectiva devenită clasică, principala legătură între securitatea națională și cea internațională. Securitatea unui stat se referă la modul în care un actor își protejează interesele și valorile, iar folosirea mijloacelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Peace: The Challenge of Managing International Conflict, United States Institute for Peace Press, Washington, D.C. Martin, Lisa L., Simmons, Beth A. (1998), „Theories and Empirical Studies of International Institutions”, International Organization, 52 (4), toamna. Marx, Karl și Engels, Friedrich (1958), „Manifestul Partidului Comunist”, în Karl Marx și Friedrich Engels, Opere, vol. 4, Editura Politică, București. May, Ernest R. (ed.) (1999), Cold War Statemen Confront the Bomb: Nuclear Diplomacy since 1945, Oxford, New York. Mearsheimer, John J. (1994-1995), „The False Promise of International
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
totalitate. Pentru o explicare succintă a concepției marxiste asupra bazei și suprastructurii, vezi, de exemplu, Țăranu (2005, pp. 65-67). O teză centrală a marxismului este că „istoria tuturor societăților este istoria luptelor de clasă” - este chiar prima afirmație a celebrului Manifest al Partidului Comunist din 1848 (Marx și Engels, 1958, p. 466). Pentru elementele comune teoriilor marxiste, vezi Hobden și Wyn Jones (2001, pp. 203-205). În discuția pe care o face asupra teoriei dependenței, Linklater se referă mai ales la influenta
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
lider sau pe atenția primită de colegii lor, iar în același timp, să caute promovarea sau să încerce să-și depășească liderul. Acestea relații nu pot fi înțelese complet fără a lua în considerare elementele iraționale și inconștiente ce devin manifeste în modele repetitive de comportament, sentimente sau percepții distorsionate. Unii studiază relațiile tipice dintre lider și un susținător: „secundul la comandă”, „amicii”, „partenerul” și „grupul de susținători” (Berg, 1998). „Secundul la comandă” este ilustrată de o relație a subordonatului cu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
morală. Bineînțeles, arta nu trebuie să fie moralizatoare, dar nu există veritabilă valoare de artă, indiferent dacă e vorba de un vas, de o statuie, de o mobilă, de o simfonie, fără o profundă implicație etică. Implicația etică presupune neapărat, manifest sau nu, un act de curaj. Nici o atitudine etică nu poate fi comodă și scutită de risc. Cine se instalează pe piedestalul moralei pentru a nu avea dificultăți și a fi bine considerat e în cel mai bun caz nul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
sila față de „burghezi” și familiști a esteților fin de siècle, „idealiștii” și-au luat revanșa asupra celor al căror țel e „reușita în viață”, adică prosperitatea materială. Revanșă de altminteri tot „ideală”, constând în sentimentul, mai mult, ori mai puțin manifest, al superiorității și apartenenței la o elită, la o, „aristocrație a spiritului”. Sincer vorbind, această elită nu-mi inspiră nici simpatie, nici admirație. Vreau să spun că nu mi le inspiră ca tagmă, adică, mai bine zis, nu cred în
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de la celelalte cărți ale lui Aristotel. Modul În care se dezvoltă o carte nu Îi este În Întregime specific. Toate operele unui autor prezintă similitudini de construcție mai mult sau mai puțin perceptibile și traduc În secret, dincolo de diferențele lor manifeste, o manieră identică de a ordona realitatea. Însă un al treilea element la fel de important - care nu mai este intern operei, ci extern - ne permite să ne facem o idee despre conținutul cărții lui Aristotel, și anume reacțiile pe care le
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
inconștient - care pedepsește Biserica pentru pactul său cu diavolul. De data aceasta, jurnalistul de la Osservatore romano se află cu adevărat descoperit și neputincios: chiar dacă magistratura și polițiștii, puși imediat, creștinește, în mișcare, vor reuși să smulgă de pe zidurile națiunii acest manifest și acest slogan, de-acum este vorba despre un fapt ireversibil, chiar dacă poate cu mult anticipat: spiritul său este noul spirit al celei de-a doua revoluții industriale și al modificării de valori ce derivă din aceasta. 15 iulie 1973
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
acum Pannella personal. În viața publică există momente tragice sau, mai rău decât atât, momente serioase în care trebuie să găsim puterea de a juca. Nu avem nici o alternativă. Aș trece acum, dragă cititorule, de la stilul epistolar la cel al manifestelor, ca să-ți sugerez cum să faci să nu comiți în această situație ceea ce catolicii numesc păcat prin omisiune și ca să te împing să iei hotărârea vitală de a face un gest „responsabil”. Ai putea, cu siguranță, să intervii în raportul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
esență formaliste. Nimeni nu putea să bănuiască realitatea istorică a viitorului imediat, nici să identifice ceea ce pe atunci se numea „bunăstare” cu „dezvoltarea” care ar fi trebuit să realizeze în Italia pentru prima dată „genocidul” despre care vorbea Marx în Manifest. După dispariția licuricilor. Dintr-odată, „valorile” naționalizate și deci falsificate ale vechiului univers agricol și paleocapitalist nu mai contează. Biserica, patria, familia, supunerea, disciplina, ordinea, spiritul de economie, moralitatea nu mai au nici o importanță. Și nu mai servesc la nimic
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sale (înspăimântătoarea sa vulgaritate de limbaj este de natură socială, nu personală) și-a câștigat stima și prietenia lui Marco Pannella, care a scris prefața acestei cărți. Prefața de zece pagini a lui Marco Pannella este, în sfârșit, textul unui manifest politic al radicalismului. Este un eveniment în cultura italiană a acestor ani. Nu se poate să nu-l cunoști. Să nu cunoști definiția care este dată aici revoluționarilor, non-violenței, puterii, stângii tradiționale și noii stângi („ajunge cu această stângă măreață
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
este ambiguu, dar numai din punct de vedere exterior. Este modelul exprimat de anii revoluționari ruși în cele două leme figurative ale sale: formalismul și realismul socialist. Trăsăturile sintetice prin care Buttitta realizează figura poporului sunt cele ale unui suprem „manifest” formalist, metrul, ce copiază structura vorbirii orale de pe podiumurile cu steaguri și exprimă, în schimb, trăsăturile analitice ale unei figuri a poporului din tablourile realismului socialist. Iată de ce poetul - înainte de a cere să fie executat ca burghez - predică în realitate
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
socotesc că distrugerea și înlocuirea valorilor în societatea italiană de astăzi duce, chiar și fără masacre și împușcări în masă, la suprimarea unor mari zone ale societății înseși. De altfel, nu este o afirmație total eretică sau eterodoxă. Există în Manifestul lui Marx un pasaj ce descrie cu mare limpezime și precizie genocidul la care burghezia a supus anumite straturi ale claselor dominate, nu muncitori, ci mai ales lumpenproletari sau anumite populații coloniale. Astăzi, Italia trăiește pentru prima oară în manieră
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]