2,098 matches
-
trecând o minune: Luna cu părul ei blond disfăcut, care curge în valuri Pe umeri în jos, îmflat cu dulce de miroase și cântec, Care tremură-n veci în aerul fin al serei. D-umerii goi abia se ține o mantie albastră, Mînile albe de ceară se joacă cu cozile blonde Și cu mărgeanul ce cade pe sâni și cu creții de mantă. {EminescuOpIV 181} ADÎNCA MARE Adânca mare sub a lunei față, Înseninată de-a ei blondă rază, O lume
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ucizător de dulci, Încât chiar mântuirea cea vecinică ți-o sfermi Și redevii un Sizif - sacrifici pentru viermi: Să le compui în lume o haină-n generații - Sacrifici și mândrie, și minte, ș-aspirații. {EminescuOpIV 258} O, moarte, dulce-amică - sub mantia ta largă 30Acoperi fericiții - și magica ta vargă Atinge cîte-o frunte de om, ce te dorește: Îl face ca Titanii, de tot desprețuește, Desprețuește lumea, pe sine - și-n-sfîrșit - Desprețue gândirea că e desprețuit, Privește astă viață ca pas spre mântuire
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
din chor apasă Un cântec trist pe murii reci Ca o cerșire tânguioasă Pentru repaosul de veci. {EminescuOpIV 295} Prin tristul sgomot se arată, Încet, sub văl, un chip ca-n somn, Cu o făclie-n mîna-i slabă - În albă mantie de Domn. Și ochii mei în cap înghiață Și spaima-mi sacă glasul meu. Eu îi rup vălul de pe față... Tresar - încremenesc - sunt eu. ............................................. De-atunci, ca-n somn eu îmblu ziua Și uit ce spun adeseori; Șoptesc cuvinte ne
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ramurile negre uitîndu-se în jos, Iar tei cu frunza lată, cu flori pîn-în pământ, Spre marea-ntunecată se scutură de vânt ". {EminescuOpIV 421} Prin salele pustie un om în neagră haină Temîndu-se de pașii-i, se strecură în taină. Sub mantia lui lungă ascunde un pumnar, Tot îndărăt privește cu spaimă și amar. El râde... Se repede spre umbra-i... umbra sare. Din dreptul unor ziduri, încet ea iar apare... Asupră-i se repede și iar se dă-nnapoi: " - O Sarmis, luptă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Pe al lumei mire L-au cătat și l-au găsit, Când le-a dat de știre Dulcea stea de diamant, Plină de iubire, Ce vedea pe-al ei amant În al lumei mire. POESIS Îmbrac a lumei fapte în mantie de flori, Pun peste-a lumei rane canzonul zîmbitoriu, Pun într-a lumei doruri a doinei balsam drag, Ce îndulcește simțul cu mirosul de frag, Din ochi fac stele negre, din buze fac rubin, Din viață ambrosie, și nectar fac
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-nșele vecinic l-am îmbrăcat frumos Cu nopți senine-n stele, cu soare auros. În sâmburii durerii eu pus-am fericire, În vicii am pus miere și în păcat zâmbire. Tot ce-aspirați în lume toate-au același fine. În mantie de rege m-am îmbrăcat pe mine Și de vă-ntindeți mâna dup-a mea umbra-avară Las mantia să-mi cadă și mă revedeți iară. Coroană, aur, glorii, cântare și comori, Istorie și nume, iubire și onori Sunt basmele ce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pus-am fericire, În vicii am pus miere și în păcat zâmbire. Tot ce-aspirați în lume toate-au același fine. În mantie de rege m-am îmbrăcat pe mine Și de vă-ntindeți mâna dup-a mea umbra-avară Las mantia să-mi cadă și mă revedeți iară. Coroană, aur, glorii, cântare și comori, Istorie și nume, iubire și onori Sunt basmele ce-nconjur, rîzînde, chipul meu: Atingeți-le numai și veți vedea că-s... eu. Din frunzele istoriei, mirosul meu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
luptă, cu lumea nu mă lupt. Să-nving eu adevărul sau să-ntăresc minciuna - În cumpenele vremii sunt amândouă una - Să țin numai la ceva - dar mare fie, mic, Dar nu țin la nimica, căci nu mai cred nimic. În mantia răcelii mă-nfășur dar și tac - A mele zile toate în șiruri le desfac Și visurilor mele le zic încet să treacă, Iar ele ochi-albaștri și luminoși îi pleacă Asupra mea, atinse de-amurgul aurorii. Văpaia-n ochi unită-i cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
piramidele? Uneori, numai marea învolburată reușește să mai risipească disperarea.. Numai Soarele mai furnizează energie fără dolari. Am plecat din natură cu o frunză vestimentară și ne am întors la ea cu buldozere. În nopțile senine, cerul devine o sublimă mantie rococo. Natura încă ne mai acceptă. Dar cu foarte multe dispense. În natură, suverană e forța, nu viclenia. Disprețuind natura, ne așezăm singuri cu spatele la zid. Epuizant este efortul omenirii de a umple zilnic cele câteva miliarde de intestine pe care
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
religiunea sau mai spețial: dreptul divin. Dreptul divin samănă cu planul zugrăvit a unei case a cărei zidire-i este anterioară. El face să creadă cumcă lucrurile nu pot fi decât numai așa și nu într-altfel. Formele religiei sunt mantia de purpură cu care s-acopere toată mizeria adâncă a vieții, pin creți se tradă foarte puțin din realitate și, din nefericire, tocmai încrețiturile strălucesc mai tare... De-aceea 69 {EminescuOpXV 70} punctele evident slabe din teoremele bisericești sunt acele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
demnitate, ca toga. Toate mișcările unui corp bolnav se reflectă foarte infidel, dar foarte frumos în acești falduri, cine însă s-a uitat sub haină? Această aparență înșală, mișcările corpului sunt toate în genere diferite de creții ce-i aruncă mantia - astfel sunt frazele mari și pompoase, criticele fine și ingenioase a căror reflecție e literatura publică și presa față cu celea ce ele ascund sub ele. Se știe că forma sub care se anunță șarlatanii este în genere cea mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nu putea nădăjdui să fie cum era cealaltă. Și într-o zi bătrânul Auta n-a mai putut ieși prin Babilon. L-a vegheat toată ziua singurul său prieten, Adapă. Iar seara târziu, când cerul înstelat se desfășură ca o mantie, cu ochii la stele și frământând în mâinile obosite țărâna pământului pe care zăcea, Auta muri. Omul care văzuse câteva lumi și întinderea înstelată dintre ele își dădu sfârșitul, mulțumit pentru sine și trist pentru cei din jur, în pulberea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
parte se confesa Ramonei, pe care o iubește și o admiră foarte mult, întotdeauna găsind o soluție problemelor ei. După ce terminară lucrul în gospodărie, cele două femei intrară în bucătărie, noaptea care se lăsă înveli în întunericul ei, ca o mantie totul, aducând cu ea un vânt rece ca gheața. Era în plin post al Crăciunului, în bucătărie își mai făcu apariția Ramona și Livia care veniră de puțină vreme. D-na Neli pregătea ceaiul, după care le servi pe fiecare
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
ca voi acum. Bunicul reuși să îndepărteze vălul apăsător care-i acoperea și destinse puțin atmosfera. Acum fețele tinerilor deveniră mai senine. Spre miezul nopții ninsoare se opri. Luna își făcu apariția printre stelele lucitoare, mângâind cu razele ei blânde mantia imaculată a iernii. Părea o noapte de argint. Radu și Ramona, în drum spre casa bunicilor admirară splendoarea nopții cu peisajul său de basm, totul fiind cuprins de un mister absolut. Bunica îi aștepta cu un foc bun și o
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
cu Besty, Marshy și Greavesy. Mda, a fost frumos din partea lui că și-a manifestat interesul. Nici o șansă ca Dalglish, Souness sau Dolacre să vină la cina dată În cinstea individului ăstuia. Stronach o mai freacă puțin Înveșmântându-se cu mantia aia de aroganță care-i caracterizează pe majoritatea fotbaliștilor de succes. Dacă mai vrei bilete Bruce, să-mi dai o strigare. Nu zic cosă posă fac rost, reține, da știi, avânân vedere căi vorba de tine. — O să țin minte, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pe scurt, opinia comunității internaționale asupra regimului lui Kucima a fost mereu ambivalentă; până la sfârșitul anilor '90, atât UE, cât și alte organizații internaționale au rămas în așteptarea schimbărilor, demobilizate de abilitatea lui Kucima de a se prezenta într-o mantie pro-europeană și pro-democratică. Celălalt factor care, în opinia mai multor autori, a trezit precauția UE în privința Ucrainei rezidă în legătura cu Rusia. Alegerile prezidențiale din 2004 au demonstrat limpede că Putin a fost în măsură să orchestreze de la Moscova evenimentele
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
talked about kitsch and about the depreciated divination practices. At the level of common knowledge, divination designates those practices of fortune telling that allow knowing the past, present and future. Although, from the etymological point of view, fortelling (in Romanian: mantia), for the ancient Greeks, hinted at madness and ecstasy, it has been called by these as being knowledge that came from the gods. First of all I have tried to clarify and to arrange the terminology used both in scientific
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
să iscălească, nu omul care a tipărit; sau ca să înțelegi mai bine, responsabilitatea redactorului, nu a tipografului; căci jignirea măgulitoare a bănuielii că scrii și dumneata nu mi-aș fi permis să ți-o aduc". Această ultimă frază ascunde, sub mantia oximoronului, o voluptate a desconsiderării intelectuale atât de des întâlnită în gazetăria polemică a autorului Spinilor de hârtie. Observăm că, în publicistica argheziană, o multitudine de texte sunt intitulate sau au în conținutul titlului cuvântul "scrisoare", iar formula de adresare
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Sfintei Foy străluceau ca și statuile criselefantine (aur și fildeș) ale Greciei antice. Ochiul unui vizitator în vârstă de câteva mii de ani s-ar fi putut perinda, fără prea multă surprindere, pe aceleași culori care îmbrăcau într-o caldă mantie de viață (fără legătură cu albul rece în care le-a travestit prezentul) aceste gresii, marmure și alabastruri. Acești idoli aveau culoarea și strălucirea cărnii, căci erau cu toții ființe active și vorbitoare. Vederea lor solicita în primul rând emisfera stângă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mult pentru a achiziționa, conserva și difuza operele de artă. Monumentul cel mai vizitat din lume nu mai este Taj-Mahal, nici Turnul Eiffel, ci Centrul Pompidou. În fiecare zi se deschide un muzeu în Europa, care se acoperă cu o mantie de muzee asemănătoare cu "mantia albă de biserici" din Evul Mediu. În zece ani, Germania a construit trei sute, Japonia două sute și există deja peste o mie controlate sau recunoscute de stat în Franța, cu peste 70 de milioane de vizitatori
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și difuza operele de artă. Monumentul cel mai vizitat din lume nu mai este Taj-Mahal, nici Turnul Eiffel, ci Centrul Pompidou. În fiecare zi se deschide un muzeu în Europa, care se acoperă cu o mantie de muzee asemănătoare cu "mantia albă de biserici" din Evul Mediu. În zece ani, Germania a construit trei sute, Japonia două sute și există deja peste o mie controlate sau recunoscute de stat în Franța, cu peste 70 de milioane de vizitatori, iar în Statele Unite, din 1965
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
creștină), de exemplu, se vorbește despre ceata îngerilor care îl preamăresc pe Domnul, expresie a multiplului aflat în legătura privilegiată cu Unul: „în anul morții împăratului Uzia, am văzut pe Domnul șezând pe un scaun înalt [de domnie], și poalele mantiei Lui umpleau Palatul [Templul]. / Serafimi stăteau deasupra Lui, și fiecare avea șase aripi: cu două își acoperea fața, cu două își acoperea picioarele, și cu două zbura. / Și strigau unul către altul, și ziceau: «Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul oștirilor
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
interpretată ca un produs al intenționalității colective, ca un proiect social, reiese din nou rolul pozitiv pe care ideologia îl joacă în acest context, ca figură esențială a imaginarului, cu o importantă semnificație socio-culturală. Ideologia este astfel îmbrăcată, practic, în mantia unei reprezentări sociale a cărei largă împărtășire garantează efectul integrării unei comunități dincolo de considerațiile care, pe filiera concepției negative sau a celei obiectiviste, se pot face cu privire la "adevărul" sau "falsitatea" sa335. Plasat în acest cadru generos care depășește în mod
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a oricărei culturi, având deci un rol constructiv și nefiind doar o sursă de legitimare a autorității sau, așa cum a fost înțeleasă de către concepția negativă (în posteritatea lui Marx), doar o sursă de distorsiune. Ideologia a fost astfel îmbrăcată în mantia unei reprezentări sociale a cărei largă împărtășire garantează efectul integrării unei comunități dincolo de considerațiile care, pe filiera concepției negative sau a celei obiectiviste, se pot face cu privire la "adevărul" sau "falsitatea" sa. Plasat în acest cadru generos care depășește în mod
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o civilizație superioară. învață agricultura, meseriile, păstrează și păstoritul profitabil pentru viață. Civilizația urbană e mult mai avansată decât cea din sate. Restricțiile religioase blocau fantezia artistică. în temple erau totuși figuri de animale, heruvimi etc. Ca îmbrăcăminte purtau o mantie, cingătoare și un fel de bonetă, în picioare sandale. Bărbații aveau toiag, inel cu pecete și femeile voal, inele verigi în nas, cercei, brățări la mâini și la picioare. Viața simplă, hrana sobră, nevariată, era dată de câmpie și vite
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]