5,691 matches
-
că asta îl împinsese odată până aproape de sinucidere. Printre genii inteligența își pierde valoarea: se întrec unul pe altul la gătit sau la sex. Tot așa și cu nemuritorii. Când vârsta devine o constantă, ajunge irelevantă.) — Profesia? — Marinară Am fost marinar. își asta părea acum să descrie un alt Vultur-în-Zbor.) — Domeniul de interes? — Eu... poftim? — Domeniul de interes, repetă O’Toole. — Nu prea înțeleg, spuse Vultur-în-Zbor. — Vrei să dai tu explicațiile, De-Două-Ori, oftă O’Toole. între timp eu îmi voi turna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
momentul când simurgul își lua zborul, semințele erau purtate de vânt pe toată suprafața pământului și ajungeau să rodească. Acceași enumerare de păsări mitice apare în nota de subsol oferită de Richard F. Burton ca explicație în povestea lui Sindbad marinarul din O mie și una de nopți. în miturile din America de Nord Marea Țestoasă poartă în spinare Pământul. La indienii cheyenne Marea Țestoasă e singura care poate purta în spinare pământul pe care îl frământă Marele Spirit. Când povara devine prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ajungă la noi în clasă, împreună cu ea. Veneam de la cursuri și m-am lovit nas în nas cu el, în fața Cercului Militar. Era la cinci-șase ani după terminarea liceului. Făcusem armata. O făcuse și el. Cânta într-o formație a marinarilor din Mangalia. Veniseră să dea un spectacol și la noi în unitate. Cânta pe scenă, eu îl urmăream din sală. M-a văzut și dintr-odată a început să plângă, în toiul spectacolului. Tot așa a început să plângă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
lividă, cu câțiva pistrui pe frunte și în barbă. Îl priveam și eu mut, speriat să nu se întâmple cine știe ce bucluc în crâșma plină la acea oră. Undeva la o masă era Dinică cu o tipă blondă. În spatele meu, doi marinari își povesteau ce pățiseră la vamă. Mai spre fereastra de lângă bar, Nuni Anestin, singur, aproape adormit. Actorul Mihăilescu-Brăila cu sculptorul Apostu, la o altă masă, lângă el, mâncau concentrați, din farfurii roșii, de lut, ciolan cu fasole. Tăceam, rugându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
40, când a trecut Cadrilaterul la bulgari, nu a vrut să mai rămână. Și-a luat puținul ce avea și s-a tras acolo, în micul orășel de la poalele anticului Aegyssus, unde fusese de câteva ori în tinerețea lui. Fusese marinar, avusese chiar două mahoane cu care transporta mărfuri din portul Balcicului până dincolo de stâncile de la Caliacra, Poarta celor 40 de fecioare, de unde le luau caicele de Smirna, Stambul sau Sulina. Nenorocul l-a urmărit, a vândut mahoanele și își înjghebase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
un ceai și prăjituri Împreună cu doamna Aldaya și cu alte dame de o neîndoielnică distincție. Prin urmare, doña Yvonne ridică economiile pe care le tot punea deoparte, cu zgîrcenie, din salariul bărbatului ei și Îi cumpără copilului un costum de marinar. La vremea aceea, Francisco Javier Împlinise deja șaptesprezece ani, iar costumul acela albastru, cu pantaloni scurți și aflat, În mod limpede, În acord cu rafinata sensibilitate a doñei Yvonne, Îi venea grotesc și umilitor. Presat de maică-sa, Francisco Javier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
poarta casei familiei Aldaya. Voia să simtă mirosul de regalitate și să aspire gloria de a-și vedea odrasla cucerind porți ce, În curînd, aveau să i se deschidă și ei. CÎnd sosi ceasul să-și Îmbrace grotescul costum de marinar, Francisco Javier descoperi că Îi era mic. Yvonne hotărî să-l dreagă În pripă. Întîrziară. Între timp, profitînd de forfota petrecerii și de absența lui don Ricardo, care, cu siguranță, În clipa aceea savura crema rasei slave și petrecea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
exista riscul să dea peste nici unul dintre aleșii și cultivații membri ai Înaltei societăți. Prea ocupați să-și devoreze reciproc buzele, nici Julián și nici Penélope nu văzură deliranta pereche ce se apropia de porțile casei. Francisco Javier, gătit În marinar la prima sa Împărtășanie și roșu ca sfecla de umilință, umbla aproape tîrÎt de doña Yvonne, care, cu acest prilej, decisese să scuture de praf o pălărie de paie asortată cu o rochie cu pliuri și ghirlande care o făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
altuia, străini de lume. A doua zi, În timpul recreației de prînz, Francisco Javier apăru pe neașteptate. Vestea scandalului din ziua precedentă se răspîndise printre elevi, iar rîsetele nu se lăsaseră așteptate, și nici Întrebările despre ce făcuse cu costumul de marinar. RÎsetele Încetară brusc cînd elevii băgară de seamă că băiatul ținea În mînă pușca lui taică-su. Se făcu liniște și mulți se Îndepărtară. Numai cei din cercul lui Aldaya, Moliner, Fernando și Julián se Întoarseră și se opriră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
un fir de păr și Îți jur că... — M-ai Îngrozit, fii atent. M-am căcat pe mine. Fermín Înghiți În sec și păru să-și adune tot curajul care Îi scăpa prin pori. — N-or fi ăștia pantalonii de marinar pe care ți i-a pus augusta dumitale mamă, ilustra rîndășiță? Ar fi mare păcat, căci mi s-a spus că Îți veneau de minune. Chipul inspectorului Fumero păli și orice expresie Îi fugi din privire. — Ce-ai spus, nenorocitule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Miquel a zîmbit și a ridicat Încet revolverul spre fața polițistului. Trebuie că nu avea mai mult de douăzeci și cinci de ani, iar buzele Îi tremurau. — Spune-i lui Fumero, din partea lui Carax, că-mi aduc aminte de costumul lui de marinar. N-a simțit nici durerea, nici focul. Impactul, asemenea unei izbituri surde de ciocan care a luat cu el sunetul și culoarea lucrurilor, l-a azvîrlit spre vitrină. CÎnd a trecut prin ea și și-a dat seama că un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ciondăni. Cartea: Și-acum, copii, să ne arătați Ce lucruri noi ați învățat Din Carte și de pe Internet În anu-acesta înțelept! D-l Goe Personaje: Prezentatorul D-1 Goe (Îmbrăcat in costum de rnarinar cu beretă sau o șapcă de marinar pe cap) Mam’mare Mamițica Tanti Mița Urâtul Controlorul Trenul (format din mal mulți copii) Decorul: Un panou cu tabloul lui IL. Caragiale, 6 scaune ca într-un compartiment de tren. Pe tabla se poate desena cu cretă colorată o
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
sunt probabil ultimii doi care ar fi trebuit să stea de planton. Ceilalți trei care au deschis ochii și se uită ca printr-o pânză deasă la Grințu sunt În ținută de dormitor: unul e Îmbrăcat cu un tricou de marinar și izmene care au fost cândva albe, altul are pe el o cămașă cadrilată și un șort negru și doar ultimul - cel care nici nu s-a ridicat din pat - are o pijama nouă, lucioasă și puțin cam mare pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
America se numesc Teddy; Bolivarul, Napoleonul și Ludovicul sunt monezi (unele Încă mai circulă); amiralul englez Vernon a fost poreclit mai Întâi Grog pentru că purta o manta ordinară din gros grain, iar când nu a mai avut destul rom pentru marinarii lui și l-a Îndoit cu apă a făcut să se nască băutura numită grog; moșierul englez Boykott și-a jignit vecinii și a fost pedepsit prin izolare - așa a părut cuvântul boicot; ministrul de finanțe francez Silhouette a impus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
10-15 kg. El are o față bronzată și dură, iar mâinile Îi sunt legate la spete. Alături de el, copleșit de greutatea unui alt pietroi legat de gât, se află un copil de 10-11 ani. Acesta se sprijină cu umărul de marinar Încercând astfel să nu se prăbușească sub greutatea pietrei. Poartă și el beretă marinărească și are și el mâinile legate la spate. Din față, două baionete Îi silesc să meargă de-a-ndaratelea spre marginea cheiului, spre mare. Este apa unei mări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
furia monstrului aducându-i ca jertfă cea mai frumoasă fecioară a ținutului. Acum întâmplarea a voit ca tocmai în ziua acestui înfricoșător oracol, se și pornise în căutarea celei mai frumoase fecioare a țării pentru a fi sacrificată monstrului. Câțiva marinari, care debarcaseră pe țărmul pe care se odihnea Angelica, au surprins această frumusețe în somn. O oarbă întâmplare! A cărei putere nu e decât prea mare în această viață omenească, te înduri tu oare să lași în gura unui monstru
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
care în aparență, nu era decât un simplu corn. Protejat de aceste talismane, Astolfo mulțumi bunei zâne, își luă rămas bun de la ea și a pornit spre Franța. A călătorit cu bine și ajungând în portul de destinație mulțumi bunilor marinari continuându-și drumul pe uscat. Cutreieră munți și văi, întâlni adesea bande de tâlhari, de fiare sălbatece și șerpi veninoși, dar nu a avut decât să sune din corn pentru ca toți s-o rupă la fugă. Străbătând numeroase provincii, în
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
care în aparență, nu era decât un simplu corn. Protejat de aceste talismane, Astolfo mulțumi bunei zâne, își luă rămas bun de la ea și a pornit spre Franța. A călătorit cu bine și ajungând în portul de destinație mulțumi bunilor marinari continuându-și drumul pe uscat. Cutreieră munți și văi, întâlni adesea bande de tâlhari, de fiare sălbatece și șerpi veninoși, dar nu a avut decât să sune din corn pentru ca toți s-o rupă la fugă. Străbătând numeroase provincii, în
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
In hoc signo vinces, adică „Sub acest semn vom învinge” - era un mijloc de identificare între homosexuali, o formulă ce nu dădea greș dacă era combinată joia cu un tricou verde. Mexicanul travestit și foarte musculos care le-o sugea marinarilor în spatele cinematografului Grauman’s Chinese era cunoscut drept „măgarul Dan” sau „măgarul Danielle”, pentru că el (sau ea) poseda o sulă de treizeci de centimetri. Compania de taximetre E-Z Cab era condusă de homosexuali, iar aceștia îți procurau nonstop un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
caz de urgență, aveți procedura de Întâlnire rapidă cu două variante de evadare: pe mare și pe uscat. Procedura e simplă. Cel care cere anularea misiunii din motive grave se duce, la orice oră din zi sau noapte, la taverna marinarilor, lângă turnul Galata. Taverna se cheamă „La corabia neagră”. Comandă un pahar de rom pe care Îl sparge de podea, strigând că n-a comandat untură de balenă. Iese, furios, se asigură că nu e urmărit și o ia spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
regizori. Unul era Morovan, bărbatul Înalt, de aproape patruzeci de ani, cu ochi verzi, mereu ras proaspăt (În ciuda ideii că un căpitan de vas trebuie să aibă neapărat barbă) și cu mișcări sigure, cu o autoritate totală asupra echipajului de marinari. Zvonul că ar fi un apropiat al voievodului Îi sporea aura de mister și cota de respect a celor din jur. Al doilea regizor era Gabriel, Apărătorul care fusese numit de căpitanul Oană comandant al celor doisprezece. Avea În jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
În jurul orașului. Mulți dintre ei primeau permisiunea de a intra În centru, ceea ce făcea ca bazarul și tavernele să fie permanent inundate de valuri de oșteni ai imperiului. Erau, pe malul Mării Negre și al Golfului Cornul de Aur, și mulți marinari. Tânărul Înțelesese, din discuțiile zgomotoase din cârciumi, că pe mare așteptau, la ancoră, mult mai multe ambarcațiuni militare decât În anii trecuți. Era evident că se pregătea o mare campanie, dar nimeni nu știa Împotriva cui și În ce moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Corabia se depărtase foarte puțin de mal, iar căpitanul Morovan continua să dea ordinele de ieșire În larg. - Mai larg vela superioară! Viraj de treizeci de grade tribord! - Patru galere de război la babord, distanța două mile! Se auzi vocea marinarului de cart, care studia golful prin lunetă. - Manevre? strigă Morovan. - Nu! Nici o manevră de ridicare a ancorei la nici un vas! - Vezi ce fac caicele poliției vamale! Marinarul Îndreptă luneta spre chei și rămase cu obiectivul Într-un punct fix. - Căpitane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
tribord! - Patru galere de război la babord, distanța două mile! Se auzi vocea marinarului de cart, care studia golful prin lunetă. - Manevre? strigă Morovan. - Nu! Nici o manevră de ridicare a ancorei la nici un vas! - Vezi ce fac caicele poliției vamale! Marinarul Îndreptă luneta spre chei și rămase cu obiectivul Într-un punct fix. - Căpitane! Dacă Înțeleg eu bine ce văd, se Întâmplă ceva la palatul Ak Sarai! Alexandru urcă pe una din scările de funie, ca să vadă mai bine, dar perspectiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Îndreptă luneta spre chei și rămase cu obiectivul Într-un punct fix. - Căpitane! Dacă Înțeleg eu bine ce văd, se Întâmplă ceva la palatul Ak Sarai! Alexandru urcă pe una din scările de funie, ca să vadă mai bine, dar perspectiva marinarului de cart era cu mult mai clară. - Un grup de războinici trec În galop pe străzi, răstoarnă tarabe... intră În piață... Sunt tătari! - Câți? Întrebă Gabriel, care urcase iute pe punte la auzul strigătelor. - În jur de o sută... comandantul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]