5,243 matches
-
Numai acolo/ Cuvintele copilului/ Vor fi scrise / Cu litere de purpură : / Pe zidurile catedralelor vor fi / Scrise mereu - / Până când acoperișurile / Se vor aprinde. // Incendiul, da, mărețul incendiu / Al înșelătoarelor laude ! el/ Ne va desăvârși frumusețea bănuitoare./ La umbra norului de marmură/ Cine va scăpa ? / Dar cine va scăpa ?”. P. recurge frecvent la alegorie, construiește tablouri fantastice, criptic-semnificative, după modelul suprarealismului pictural - Salvador Dalí, de pildă, cu al său tablou cu ceasuri moi este evocat fie aluziv, fie chiar explicit, și ales
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
Cuvântului, poetul devenind, undeva, „aproape un cerc”. Fervoarea căutării epifaniei, comunicată de regulă într-un registru de un patetism sobru, se asociază cu o exuberanță de un dramatism stenic, uneori cu accente postmoderne de umor sau autoironie. SCRIERI: Norul de marmură, București, 1981; Alergarea copacului roșu, Iași, 1985; Semnele și înfățișarea, București, 1989; ed., postfețe Constantin Hușanu și Val Condurache, Iași, 1995; Aproape un cerc, postfață Liviu Leonte, Iași, 2001. Repere bibliografice: Nicolae Motoc, Tineri poeți, TMS, 1981, 3 ; Laurențiu Ulici
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
și Val Condurache, Iași, 1995; Aproape un cerc, postfață Liviu Leonte, Iași, 2001. Repere bibliografice: Nicolae Motoc, Tineri poeți, TMS, 1981, 3 ; Laurențiu Ulici, Personalizarea discursului, RL, 1981, 14; Voicu Bugariu, Vuietul somnului, LCF, 1981, 15; Constanța Buzea, „Norul de marmură”, AFT, 1981, 6; Cristian Livescu, „Norul de marmură”, CRC, 1981, 25; M. N. Rusu, De la teluric la suav, AFT, 1981, 7; Lucian Vasiliu, „Norul de marmură”, CL, 1981, 7; Ion Cristofor, Volume de poezie, ST, 1981, 10; Cristian Livescu, „Versul
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
postfață Liviu Leonte, Iași, 2001. Repere bibliografice: Nicolae Motoc, Tineri poeți, TMS, 1981, 3 ; Laurențiu Ulici, Personalizarea discursului, RL, 1981, 14; Voicu Bugariu, Vuietul somnului, LCF, 1981, 15; Constanța Buzea, „Norul de marmură”, AFT, 1981, 6; Cristian Livescu, „Norul de marmură”, CRC, 1981, 25; M. N. Rusu, De la teluric la suav, AFT, 1981, 7; Lucian Vasiliu, „Norul de marmură”, CL, 1981, 7; Ion Cristofor, Volume de poezie, ST, 1981, 10; Cristian Livescu, „Versul cel mai inspirat se codește să se apropie
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
RL, 1981, 14; Voicu Bugariu, Vuietul somnului, LCF, 1981, 15; Constanța Buzea, „Norul de marmură”, AFT, 1981, 6; Cristian Livescu, „Norul de marmură”, CRC, 1981, 25; M. N. Rusu, De la teluric la suav, AFT, 1981, 7; Lucian Vasiliu, „Norul de marmură”, CL, 1981, 7; Ion Cristofor, Volume de poezie, ST, 1981, 10; Cristian Livescu, „Versul cel mai inspirat se codește să se apropie”, CRC, 1986, 2; Aurel Ștefanachi, „Alergarea copacului roșu”, CL, 1987, 7; Coșovei, Pornind, 164-167; Mircea A. Diaconu, Estetica
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
aproapelui, episcopii înscăunați prin presiuni de grup ori din calcule politice vor fi mereu vulnerabili. Pe bună dreptate, credincioșii vor fi scandalizați de acel ierarh care-și zugrăvește pe pereți portretul în dimensiuni naturale și își ridică singur bustul de marmură, deși poate a uitat să-și salute semenii cu un solemn: bonjour popor! Candidații de succes pentru poziții înalte par să fie mai degrabă niște bărbați vânjoși, cu simțul pragmatic al orientării, zestre bănească și gust pentru viață. Pentru ei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
conferențieze pentru publicul larg despre întrebările credinței? Din păcate, lipsesc nu doar ocaziile reale, ci chiar și gesturile simbolice de respect și încurajare. Sunt reședințe episcopale sau, din nou, mănăstiri de protocol unde, oriunde te afli, calci pe plăci de marmură sau covoare exorbitante 2. În acest răstimp, zeci de studenți înzestrați n-au bani să-și cumpere nici măcar un sfert din ultimele apariții de carte religioasă. În aceasta stă oare cinstirea pe i-o aducem Maicii lui Dumnezeu? Fecioara a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dom ca aceia ai catedralei Sfîntu-Petru? Cîți muritori au vastitatea balenei? Capitolul LXVIII FUNERALIILE Ă Vira lanțurile! Dați drumul carcasei! Enormele palancuri și-au făcut între timp datoria. Trupul jupuit și alb al balenei descăpățînate strălucește ca un mausoleu de marmură; deși schimbat la culoare, nu și-a pierdut pare-se cîtuși de puțin masivitatea; e la fel de colosal. Lunecă încet, tot mai departe, pe apa spintecată și tulburată de rechinii nesătui din jur, iar văzduhul e sfîșiat de țipetele păsărilor vorace
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
astea își trag tocmai din forța ei teribila lor frumusețe. Adevărata putere nu știrbește niciodată frumusețea sau armonia, ci adesea le stîrnește; în orice lucru de o frumusețe impunătoare, forța are ceva magic. îndepărtați mușchii noduroși ce par să spargă marmura în care e sculptat Hercule și farmecul acestuia s-a dus! Cînd Ekermann prea devotatul a ridicat giulgiul ce acoperea cadavrul lui Goethe, el a rămas uluit de pieptul masiv al idolului său, care-i evoca un arc de triumf
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
servilor din Rusia și ale sclavilor din unele țări republicane, dacă nu niște „pești capturați“, a căror posesiune e legea însăși? Ce altceva decît un „pește capturat“ este, pentru moșierul rapace, ultimul sfanț al văduvei? Ce altceva este palatul de marmură al cutărui ticălos încă nedemascat, care și-a pus la intrare o placă de metal, în chip de waif? Ce altceva este camătă spoliatoare cerută de Mordecai-zaraful bietului falit Cutare, în schimbul unui împrumut menit să împiedice familia acestuia să crape
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ale cozii sale: deși tendoanele din aceste părți sînt foarte dure, ele conțin destul ulei. După ce e detașat de corpul cașalotului, „calul alb“ e tăiat în fîșii lungi, care merg apoi la tocat; aceste fîșii seamănă cu niște blocuri de marmură din Berkshire. Plum-pudding e denumirea dată unor țesuturi cărnoase care, fiind lipite ici-colo de pătura de grăsime a balenei, devin adesea foarte unsuroase ele însele. E o substanță foarte plăcută la vedere și apetisantă; după cum o arată și numele, e
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
albi, strălucitori, ce se înălțau din adîncurile de nepătruns. Era gura deschisă a lui Moby Dick, cu falca întinsă; dar trupul masiv, încă mai era contopit cu albastrul mării. Gura strălucitoare se căscă sub ambarcațiune ca poarta unui mormînt de marmură; printr-o lovitură dată pieziș cu vîsla-cîrmă, Ahab viră, pentru a se feri din calea acestei năluci înfricoșătoare. Apoi, poruncindu-i lui Fedallah să schimbe locul cu al lui, merse la prova și, apucînd harponul făurit de Perth, le spuse
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
stafii, ochi mici și strălucitori mă pândeau din dosul boscheților și parcă însăși lumina soarelui avea în ea ceva tainic. ș...ț Ce mai contează unde zaci după ce-ai murit? Într-un puț murdar sau într-un turn de marmură pe culmea unui deal înalt? Ești mort, dormi somnul de veci și nu-ți mai bați capul cu astfel de fleacuri. Petrolul și apa sunt la fel ca vântul și aerul. Te mulțumești să dormi somnul de veci și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
decuplare, ca într-o deșurubare la viteză hipersonică, de la tensiunea, dezamăgirea și insidioasa amărăciune ce-l cuprinsese pe Marlowe odată cu încheierea cazului: Ce mai contează unde zaci după ce-ai murit? Într-un puț murdar sau într-un turn de marmură pe culmea unui deal înalt? Ești mort, dormi somnul de veci și nu-ți mai bați capul cu astfel de fleacuri. Petrolul și apa sunt la fel ca vântul și aerul. Te mulțumești să dormi somnul de veci și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
-uri. Nu m-au ajutat deloc. M-au făcut doar să mă gândesc la Perucă Argintie, pe care n-am mai văzut-o niciodată. A vedea, a întâlni: Raymond Chandler e un scriitor prea inteligent pentru a sculpta textul în marmura dură a logicii implacabile. Multe dintre întâmplările cărții stau sub zodia purei întâmplări. Lucrurile nu sunt poiectate de un arhitect maniac pe o planșetă atotcuprinzătoare - așa cum se întâmplă în multe romane polițiste clasice. Inevitabilul nu e, în Somnul de veci
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
prieten dintr-o viață de o înspăimântătoare singurătate: S-a răsucit pe călcâie, a străbătut încăperea și a ieșit. M-am uitat cum se închide ușa în urma lui. I-am ascultat pașii îndepărtându-se pe coridorul pardosit cu imitație de marmură. Zgomotul se estompă, apoi se stinse. Și totuși am rămas să-i ascult. De ce? Oare voiam să se oprească brusc, să revină și să-mi vorbească în așa fel încât să mă smulgă din dispoziția în care mă aflam? Ei
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Ștefan Luca: „Cișmele și noroi”). Idem - Al. Săndulescu - C. Ignătescu: Mitruț al Joldii. În: Contemporanul, nr. 36 (351), 4 sept. 50. Silvian Iosifescu - G. Călinescu: „Bietul Ioanide”. În: Contemporanul, nr.52 (377), 25 dec. 51. Petru Dumitriu - Mai durabilă decât marmura. Idem, nr. 51 (376), 18 dec. 52. Mihai Beniuc - Primăvara poeziei noastre. (despre antologia „Poezia nouă în R.P.R.”, E.S.P.L.A., 1952). În: Contemporanul, nr. 18 (343), 1 mai. 53. Eugen Frunză - Pe scurt. În: Viața românească, nr. 3, 1953: Scriu versuri
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fiți perfecționiști. Când scrii un articol poți să greșești, să comiți unele neglijențe și erori mărunte. Lectura finală, revizia, munca pe text vor elimina cuvintele neinspirate, lungimile, neclaritățile etc. Scrisul nu se compară cu sculptura. Greșind, nu stricăm bunătate de marmură sau de granit. Apelați la micile ritualuri însoțitoare scrisului: pregătirea cafelei, o scurtă plimbare în care să vă puneți ordine în idei, mutarea privirii de la foia de hârtie spre fereastră, spre un loc imprecis din perete. Nu intrați în capcana
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
expresionist. Dubla înfățișare, de poet subiectiv, introvertit, și de poet al colectivității, persistă și după 1935. Cioplitorul de vedenii grupează mai multe „arte poetice” și confesiuni lirice. B. se reprezintă pe sine ca modelator, el „frământă vedenii”, taie „nădejdi în marmura lunii”. Simplu meșteșugar, socotește totuși creația singura capabilă să nege limitele umane. Asemenea mărturisiri se întâlnesc și în ciclul Fluierul din cer, în care se filtrează însă trăirile colective (Cântec de moț, Apleacă-ți auzul). O sensibilă elegie a Clujului
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
de toate genurile. Această opțiune pentru echilibru și diversitate este evidentă, de pildă, în cazul poeziei apărute aici de-a lungul anilor. Pot fi întâlnite creații inedite ale unor importanți poeți interbelici: Vasile Voiculescu (Epidaur, Maturitate, 10/1965; Palatul de marmură neagră, Aur, Ghețarul, Chiparosul din Lido, Deznădăjduirea Oceanului, 9/1970), Ion Vinea (Ispită, Retorsus, 10/1965) ș.a. Apar grupaje lirice, uneori ample, ale unor poeți de seamă din așa-zisa „generație a războiului”, precum Ion Caraion, Ștefan Aug. Doinaș, Virgil
ATENEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
ce alcătuiește relieful pe care trăiesc. Adică sunt puternici și duri. Mândri și drepți. Cei doar 8,7 mii de km2 sunt patria lor; iar zăcămintele de fier, de cupru, de mercur, de plumb, de zinc, dar mai ales de marmură, cărora li se alătură livezile de citrice și de măslini, dar și vița de vie - toate împodobind relieful muntos - sunt bogățiile lor de agricultori și crescători de oi și de capre. Legătura corsicanilor cu cerul se face prin intermediul Vârfului Monte
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
altceva decât o pereche de papuci din O mie și una de nopți În picioare și cu o eșarfă În jurul taliei (bliț); Întinsă languros pe o blană de tigru și mângâind un paloș (bliț); Îmbăindu-se Într-un bazin de marmură, luminată printr-un paravan cu zăbrele. Acele zece fotografii În tonuri sepia fuseseră scânteia care-a aprins fascinația lui Lefty pentru oraș. Dar nu uitase niciodată cu totul primele lui iubiri din Lingerie Parisienne. Le putea invoca În imaginație după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
apoi, dintr-o dată, Îl acopereau complet. Totul se făcuse negru: intraseră În gară. Gara Grand Trunk, acum o ruină de dimensiuni monumentale, era pe atunci tentativa orașului de rivaliza cu New York-ul. Baza ei era un muzeu neoclasic gigantic, din marmură, care avea În dotare până și coloane corintice și antablamente gravate. Deasupra acestui templu se Înălța o clădire de birouri cu treisprezece etaje. Lefty, care urmărise toate modurile În care America primise moștenirea Greciei, ajunse acum În punctul unde transferul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Guastavino, cu candelebrele ei, cu pardoseala de piatră extrasă din carierele Țării Galilor. Avea și o frizerie cu șase scaune, În care liderii civici erau mumificați cu prosoape fierbinți, și căzi de baie de Închiriat, și ascensoare luminate cu lămpi de marmură translucide, În formă de ou. Lăsând-o pe Desdemona În spatele unei coloane, Lefty o căută prin mulțimea din gară pe verișoara care Îi aștepta la tren. Sourmelina Zizmo, născută Papadiamandopoulos, era verișoara bunicilor mei, prin urmare ar fi fost verișoara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
La un moment dat un morman de gheață le blochează drumul și trebuie să dea cu spatele, să se Întoarcă pe unde au venit. Când la dreapta, când la stânga, când Înainte, când Înapoi, merg prin Întuneric pe gheața netedă ca marmura. Zizmo stă aplecat peste volan, mijind ochii Înspre limita la care bat farurile. Bunicul meu Își ține ușa deschisă, cu urechile ciulite la zgomotul gheții care geme... ...Dar acum, pe lângă zgomotul motorului, Începe să se mai audă un sunet. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]