3,668 matches
-
la Paris și la Berlin în 1970, înainte ca scriitorul rus să fie expulzat din URSS. Tot atât de complet și de riguros ca ținută comparativ cu cartea lui Lukács, studiul Ceciliei Maticiuc se detașează, însă, de aceasta (care datorează mult criticii marxiste precum și ideii că scrierile lui Soljenițîn sunt o continuare a momentului de vârf al realismului socialist în literatura rusă) prin lectura strict poetică și complet antirealism socialist a operei soljenițiene, prin rigoarea cu care stăpânește problematica artei narative și o
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
neîntinată... Dar cu ce ar suferi credința mea, deismul meu filosofic, dacă aș afla că nici o minune evanghelică nu a avut loc? Cu nimic!341. (trad. a.) În același sens, relevante sunt disputele filosofice și ideologice cu Lev Rubin, un marxist fanatic, filolog germanist, care crede că un stat nu poate exista fără un sistem penitenciar organizat. În ciuda deosebirilor dintre ei, Rubin îl prețuiește pe Nerjin, considerându-l un sovietic, ale cărui "derapaje" de judecată politică se datorează lecturilor sale și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
telefonice. Rubin este încântat de această misiune, care înseamnă posibilitatea de a întemeia o nouă știință, fonoscopia. Din această cauză, el pierde din vedere prețul ce trebuie plătit. Un om va fi trimis în închisoare pe baza acestei descoperiri. Oricum, marxistul Rubin este convins că, în felul acesta, contribuie la săvârșirea unui act de dreptate. În viziunea sa, cel care a sunat la ambasada americană este un trădător care "barează drumul socialismului". Și-a dat seama, doar ascultându-i vocea înregistrată
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Doar apărarea intereselor economice ale populației rurale va forma o familie politică specifică: cea a partidelor agrariene. Un singur partid ocupă spațiul urban: Partidul Elvețian al Automobiliștilor. Clivajul între sectorul primar și sectorul secundar s-ar putea citi, în termeni marxiști, ca o opoziție între sectoarele de producție rămase precapitaliste și restul sectoarelor de producție. Mai concret, acesta pune în opoziție țăranii și lumea agricolă cu industriile de prelucrare și distribuție precum și cu societatea industrială și urbană în general. În majoritatea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ziar al mișcării, s-a ciocnit de refuzul și egoismul claselor conducătoare. Nedorind și neputînd să-și asume puterea prin forță, cartismul s-a slăbit pînă la dispariție. Membrii săi s-au repliat într-o acțiune sindicală în cadrul unor grupări marxiste. Mișcarea muncitorească britanică a rămas, din punct de vedere politic, demobilizată pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea. A) Partidele laburiste. Simbioza dintre elementele politice, sociale și ideologice ce constituie mișcarea muncitorească și stînga care caracterizează laburismul este posibilă datorită
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
sindicaliste. Ideologia se exprimă, în acest caz, la nivelul tendințelor, organizate în grupuri restrînse ca în cazul grupului Tribune sau în constituante originale ale partidului ca, de exemplu, Fabian Society sau Independent Labour Party sau Social Democratic Federation de orientare marxistă care dispăruse. Un astfel de pluralism ideologic este însoțit de un pluralism filozofic și religios mult mai accentuat. Astfel că Partidul Laburist primește, în mod proporțional, mai multe voturi de la minoritatea catolică decît oricare alt partid. La Glasgow există o
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
statistică puternică între a fi catolic, a aparține Comunității irlandeze și a susține clubul de soccer celtic din Glasgow! Laburismul n-a putut evita tensiunile dintre socialiști ca Aneurin Bevan, apoi Tony Benn sau Ian Nikardo, de o oarecare orientare marxistă și social-democrați ca Hugh Gaitskell, apoi Roy Jenkins. Importanța aripii de stînga a fost mare: fiind la putere, partidul a mers foarte departe pe calea naționalizărilor. Harold Wilson, de două ori prim-ministru, era un vechi bevanist care a evoluat
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Revoluției franceze din 1848 și partidului condus de Ledru-Rollin, candidatul lor la primele "prezidențiale" din istoria alegerilor din Franța. Ei strîngeau la un loc vechi republicani de stînga ai Monarhiei de Iulie (Ledru-Rollin, Lamartine) și socialiști așa-numiți "utopici" de către marxiști, cum ar fi muncitorii Albert și Louis Blanc sau "furieriștii" (Victor Considérant), dar și creștini precum Buchez. Primii se pretindeau urmașii iacobinilor marii Revoluții și babouvismului 1 , ceilalți întruchipau tendințele individualiste rezultate din "aristocrația muncitorească" și din grupurile de meșteșugari
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cu fizic de gorilă. 3. Tradiția social-democrată. De dată mai recentă decît celelalte două precedente, tradiția social-democrată apare în ultima treime a secolului al XIX-lea. Partidele provenite din această tradiție se deosebesc prin patru trăsături clar distincte: internaționalismul, originea marxistă, legătura cu sindicatele și tipul de organizare. Partidele social-democrate s-au unit la inițiativa Internaționalei din 1864 sau au fost profund transformate de aceasta. Ele au practicat un internaționalism solidar pînă la războiul din 1914 care a dus la dezmembrarea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
servit drept dogmă și pe care au încercat să-l răspîndească și să-l impună tuturor partidelor muncitorești. Abia în 1951 Internaționala a acceptat, prin declarația sa de la Frankfurt, fundamentele umaniste și creștine alături de cele marxiste. Apoi, social-democrația, la inițiativa marxiștilor, a strîns legăturile cu sindicatele. O legătură la fel de puternică ca în cazul tradiției cartiste dar funcționînd în sens invers: sindicatele erau veritabila curea de transmisie în cadrul partidului. Afinitățile sînt, încă, foarte puternice mai ales în Suedia iar cele două ramuri
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Pînă în anii '60 acestea puteau fi considerate sozial-ghetto parteien. Dacă cartismul este de origine engleză iar curentul democrat-social este francez, social-democrația este de origine germană. Sozialdemokratische Partei Deutschlands întruchipează prototipul de partid social-democrat. Mai întîi ca propovăduitor al ortodoxismului marxist și ca loc al dezbaterilor doctrinale de o calitate intelectuală nemaiîntîlnită în altă parte, unde s-au confruntat Bernstein în numele revizuirii doctrinei, Rosa Luxemburg în numele revoluției și Kautsky în numele ortodoxiei; apoi, practic(nd, pînă la Kurt Schumacher, un marxism verbal
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
nd, pînă la Kurt Schumacher, un marxism verbal; după Congresul de la Bad-Godesberg din 1959 acesta a ajuns, un partid popular deschis tuturor și purtător al reformei sociale. A) Partidele majoritare. Lipsite de concurență, aceste partide au renunțat la convingerile lor marxiste, mult timp propovăduite, și au acceptat sistemul socio-economic existent pe care doreau să-l îmbunătățească în avantajul muncitorilor. Dar nimic din organizarea lor este vorba de partid de masă și nici din baza socială nu deosebește partidele social-democrate de echivalenții
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
societății în "grupuri" datorită religiei. Pentru ea, aceasta însemna luarea în considerare a unei puternice mișcări sindicale creștine care în Belgia sînt mult mai numeroase decît sindicatele socialiste! După ce au crezut în dispariția acestor organizații condamnate chiar de sensul istoriei marxiste, social-democrații din Benelux au ales între reînnoire și resemnare. Laburiștii olandezi și socialiștii flamanzi au optat pentru prima soluție, în timp ce socialiștii valoni și luxemburghezi s-au mulțumit cu rolul de aripă muncitorească a "lumii" sau de "stîlp" laic. După război
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
este liniștită. Sudul catolic s-a deosebit mult timp de Nordul protestant cultivînd un clivaj Biserică / Stat bazat pe considerații ce vizau dinastia, identificînd, la stînga, conservatori masonici de rang ca Emile Courbes sau Alejandro Lerroux acolo unde, în Nord, marxiștii atei și socialiștii creștini combăteau capitalismul sub denumirea mai degrabă de Brothers decît de Camarades. Refrenele Internaționalei au amuțit, iar "stînga salarială" înfruntă "dreapta patrimonială" avînd cifre și statistici previzionale drept sprijin, lăsînd deoparte considerațiile de tip spiritual. c) Se
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de producție și de eliminarea, în consecință, a burgheziei capitaliste. I. Clivajul centru / periferie În secolul trecut, problema națională constituia o miză importantă în viața politică a Europei Centrale și în țările occidentale inclusiv Finlanda care aparțineau Imperiului Rus. Numeroși marxiști, începînd chiar cu Marx, îi vor consacra o întreagă literatură, remarcîndu-se astfel Rosa Luxemburg precum și Iosif Stalin, în timp ce pentru socialiștii austrieci ea va purta denumirea de austromarxism. Clivajul centru / periferie și-a găsit principala traducere parlamentară și partizană în adunările
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
îndepărtat pe K. Grosz, succesorul lui Kadar, și a realiniat partidul devenit socialist, pe pozițiile social-democrației occidentale, dovedind prin acte concrete că nu era vorba doar de jurăminte pioase. Karol Grosz, el însuși comunist reformator, dar partizan al unui model marxist al socialismului, va reconstitui partidul, dar fără să se bucure de nici un succes electoral. V. Concluzii Chiar dacă a ucis și a închis oameni, chiar dacă a torturat sau a supus organizațiile făcînd din ele simple instrumente niciodată un regim n-a
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Surprinși de rezistența fenomenului catolic, pe care au încercat cu insistență să-l slăbească, conducătorii comuniști și-au înmulțit, imediat după anii '50, atît concesiile făcute Bisericii, cît și jignirile față de sentimentul religios al populației. În alte părți, oportunismul partidelor marxiste față de "problema națională" apare chiar de la începutul secolului, acesta adăugîndu-se faptului că partidele comuniste din Est dispuneau de o carte sfîntă: lucrarea, practic nulă, pe care tovarășul Stalin o consacrase problemei naționalităților. În Polonia, oportunismul Partidului a dus la menținerea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Distrugerea socio-economică a vechii burghezii, asociată cu lobotomizarea clasei muncitorești, fac să fie greu a vorbi serios de o dreaptă și o stîngă în Ungaria, Cehoslovacia sau în Țările Baltice. Doar Polonia oferă imaginea unei revanșe a modelului de analiză marxistă asupra marxismului: în aceste țări agricole, capitalismul de Stat, introdus de comuniști, a pus accentul pe industrializare, dînd naștere, prin antiteză, proletariatului. Solidarnosc reprezenta singurul partid care apăra interesele muncitorilor din Europa Centrală, iar laburiștii au prins teren. Pentru restul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Între acestea, unele sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică, altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă și altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Se poate vorbi în acest fel de o scală disciplinară pe care sunt distribuite naratologiile consacrate sau propriu-zise și naratologiile recente și etichetate provizoriu care sunt considerate în mare măsură numai aplicații ale naratologiei sau
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Unele din aceste naratologii sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică. Altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă. Altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Este semnalat faptul că în acest tablou transdisciplinar media nu oferă disponibilități narative egale. Un nucleu de sens poate migra în orice media, dar potențialul narativ este completat și actualizat în mod diferit de la un
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Între acestea, unele sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică, altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă și altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Se poate vorbi în acest fel de o scală disciplinară pe care sunt distribuite naratologiile consacrate sau propriu-zise și naratologiile recente și etichetate provizoriu care sunt considerate în mare măsură numai aplicații ale naratologiei sau
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Unele din aceste naratologii sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică. Altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă. Altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Este semnalat faptul că în acest tablou transdisciplinar media nu oferă disponibilități narative egale. Un nucleu de sens poate migra în orice media, dar potențialul narativ este completat și actualizat în mod diferit de la un
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Între acestea, unele sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică, altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă și altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Se poate vorbi în acest fel de o scală disciplinară pe care sunt distribuite naratologiile consacrate sau propriu-zise și naratologiile recente și etichetate provizoriu care sunt considerate în mare măsură numai aplicații ale naratologiei sau
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Unele din aceste naratologii sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică. Altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă. Altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Este semnalat faptul că în acest tablou transdisciplinar media nu oferă disponibilități narative egale. Un nucleu de sens poate migra în orice media, dar potențialul narativ este completat și actualizat în mod diferit de la un
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Wallerstein, 1990); b) globalizarea ca și consecință politică (Meyer, 2000); c) globalizarea ca și cultură globală (Robertson, 1992) și d) globalizarea ca societate globală (Luhmann, 1995, 1997). Una din cele mai cunoscute teorii ale globalizării ce vine în continuarea concepției marxiste 10 este teoria sistemului mondial modern. Pentru Wallerstein (1990), economia capitalistă mondială este contextul social global care condiționează celelalte dimensiuni ale vieții sociale cum ar fi realitatea politică și cea culturală. Ideea centrală regăsită aici este că lumea (văzută ca
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]