7,982 matches
-
se vede constrâns să își ducă fetița, născută moartă, la crematoriu, într-o cutie de ghete. Mergând cu tramvaiul, într-o perioadă când traseele erau frecvent deviate din cauza „vizitelor de lucru” prezidențiale la diferite „unități socialiste”, nefericitul părinte parcurge, de la maternitate până la marginea nordică a Capitalei, o adevărată odisee. Schimbând o mulțime de vehicule, care îl poartă prin tot orașul, suportând înghesuiala și îmbrâncelile inevitabile, parând întrebări indiscrete și jigniri, vorbind în gând, cu jale, pruncului defunct, ascultând certuri și comentarii
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
lume la spitalul bucureștean Filantropia, ca fiu al Anei (n. Keller) și al lui Camil Petrescu, funcționar de poștă sau ofițer, originar, se pare, din Brăila. Tatăl a murit la numai douăzeci și opt de ani, chiar înaintea nașterii copilului. Abandonat în maternitate de mamă - moartă și ea la scurtă vreme și despre care nu va mai afla ulterior nimic, cu excepția unor scrisori expediate în vara anului nașterii sale -, viitorul scriitor este încredințat spre creștere unei doici din Obor, Maria, soție a subcomisarului
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
cultură. Individualitatea poetei se definește prin ardență glacială, inteligență și cerebralitate, printr-o anumită „virilitate” (termen utilizat de critică pentru a semnala distanțarea de o viziune considerată, convențional, a fi proprie poeziei feminine), căci N. nu privilegiază temele intimității, erotica, maternitatea, universul casnic etc., ci atacă pieptiș marile teme ontologice și morale, presupus apanaj al liricii masculine. O caracterizează, de asemenea, propensiunea către extaz, puritate, energia și frământarea, o egolatrie „înaltă”, orgoliul afirmat al persoanei libere și active, jubilația trăirii, aspirația
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
bruschează „bunul-simț”. Violența este nelimitată. Lira „stiliștilor” îi pare lui P. „foanfă” și „rablagită”, aceștia sunt niște „maimuțoi”, „marțafoi”. Umanismul invocat teoretic are o solidă acoperire estetică. Tematica însăși e grandioasă. Este cântată în general germinația universală, cu substitutele ei: maternitatea, rodirea vegetală. Același scop polemic rămâne evident și în Cântice țigănești, cartea care i-a absorbit aproape integral personalitatea. Aici contrariază din nou atât reabilitarea unei comunități etnice, cât și a unor specii uitate la periferia literaturii - cântecul lăutăresc, cântecul
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
o pasează prietenului bogat, Valentin. În sfârșit, devine o veritabilă curtezană, întreținuta bancherului parizian Melas și concomitent amanta berbantului Robert de Cedres. Falimentul bancherului și apariția unui copil din cealaltă relație o aduc pe Alma în pragul sinuciderii, evitată totuși, maternitatea revelându-i-se finalmente drept condiție firească, salvatoare. Multitudinea personajelor, mai toate vii, dar cu o unică dimensiune, schimbarea repetată a decorurilor, unele de o autenticitate neîndoielnică, altele (mai ales cele plasate în străinătate) în chip vădit de inspirație livrescă
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
să aducă pe lume și să crească numărul de copii pe care familia îl dorea. Ciclul vieții maternale închidea ciclul vieții. Cel mai adesea, nici nu apucau să cunoască menopauza și avatarurile ei. Odată cu creșterea speranței medii de viață, ciclul maternității este de acum urmat de o perioadă de peste trei decenii de viață în care obligațiile de socializare și supraveghere a copiilor au încetat (asta dacă nu năvălesc nepoții peste ea!). Vieții mai lungi îi corespund cicluri de viață care se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fixitatea tradițională. Gătitul, spălatul rufelor și al vaselor, curățenia, cumpărăturile și îngrijirea copiilor sunt realizate toate și alternativ de soți și soții, chiar dacă sunt însoțite de negocieri uneori aprinse și interminabile. 4. În al patrulea rând, în modernitatea noastră actuală, maternitatea și dreptul de a avea copii nu mai sunt decise sau chiar impuse de instanțe exterioare. Mijloacele contraceptive sau de planning familial despart sexualitatea de „destinul maternal” și facilitează manifestarea liberă a feminității în parteneriat uneori prin inseminare artificială, iar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și facilitează manifestarea liberă a feminității în parteneriat uneori prin inseminare artificială, iar alteori chiar în mod independent; oricum, nu în subordine față de masculinitate. Eliberate și de constrângerile religioase, femeile decid dacă să aibă copii, când și câți să fie; maternitatea este subiectiv intențională și obiectiv realizabilă cu sau fără bărbați. Normativitatea sexuală nu mai este decisă și impusă de bărbați, ba chiar poate fi descoperită, explorată și dezvoltată în contra lor și fără ei. 5. Familia nucleară a creat spațiul de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în afirmarea independenței lor economice. În acest fel, ajung să fie prinse în conflictul dintre autonomia maritală și dependența economică pe care piața muncii îl generează, dar tot ea îl întreține într-un mod insidios. Fiind dependente și de naturala maternitate, pe care societatea și cultura socială nu încetează să o conștientizeze, femeile ajung să-și dorească și să se atașeze de copiii pe care-i nasc și-i îngrijesc, măcar în prima copilărie, dar pe care nu pot evita să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la deschiderea calelor acestor corăbii și la descărcarea în docuri a vreunuia dintre aceste cimitire de balene, se stîrnește o duhoare asemănătoare cu aceea ce se degajă dintr-un vechi cimitir dezgropat într-un oraș, pentru a pune temeliile unei maternități. Bănuiesc de asemenea că această învinuire nedreaptă adusă vînătorilor de balene vine și din faptul că, pe vremuri, exista pe litoralul Groenlandei un sat olandez numit Schmerenburgh sau Smeerenberg îacest ultim nume fiind cel folosit de către învățatul Fogo Von Slack
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
putut oferi o locuință. Știe că, în alte țări, tineri ca el sunt ajutați de autorități. Aici este o „țară de hoți și de aventurieri”. 3. M.C.M. este în instituție de la naștere. A fost găsit în gunoi și predat la maternitate. A părăsit centrul de plasament în 1994 (avea 20 de ani). A stat pe drumuri. Nu a avut unde să se ducă. A dormit doi ani în Gara Sinaia. A umblat apoi pe la București, Ploiești și, în cele din urmă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a avut unde să se ducă. A dormit doi ani în Gara Sinaia. A umblat apoi pe la București, Ploiești și, în cele din urmă, a revenit la Bușteni și locuiește în aceeași centrală termică. 4. C.L. a fost abandonat în maternitate și a fost revocat la 20 de ani. A încercat să-și găsească părinții, dar nu a reușit. Din centrul de plasament a plecat la Găiești ca îngrijitor de vaci. Pentru această meserie avea calificare de la școala specială. Apoi a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și Consiliul Național al Femeilor Române” ș16 martie 1932ț referitor la modificarea Legii Electorale, cu privire la alegerea deputaților și senatorilor din 24 martie 1932 146 18. „Jos războiul! Trăiască pacea!”, articol redacțional, Femeia muncitoare, nr. 12, din aprilie 1932 148 19. „Maternitatea conștientă”, Femeia muncitoare, nr. 12, din aprilie 1932 151 20. „Memoriu adresat consiliului internațional al femeilor de pe lângă Liga Națiunilor, Geneva. Femeile române din Basarabia protestează împotriva masacrelor de la Nistru” șChișinău, 17 aprilie 1932ț 154 21. „Legea dezrobirii noastre civile”, Ziarul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
1932ț 154 21. „Legea dezrobirii noastre civile”, Ziarul nostru, nr. 4, aprilie 1932 158 22. Alexandrina Gr. Cantacuzino, „Un apel al grupării femeilor române”, Calendarul din 13 august 1932 160 23. Dr. S. Cohl, „Femeia nu e fabrică de copii. Maternitatea conștientă”, Femeia muncitoare, nr. 16, decembrie 1932 162 24. „Marea manifestațiune a conștiinței naționale”, Ziarul nostru, nr. 9-10, noiembrie-decembrie 1932 165 25. Veturia Marcovici, „Primăresele și consilierele comunale ale României”, Almanahul Adevărul și Dimineața din 1932 169 26. „Conferința Uniunii
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Consiliul Național al Femeilor Române, ș16 martie 1932ț referitor la modificarea legii electorale cu privire la alegerea deputaților și senatorilor din 24 martie 1932. 18. Articolul redacțional „Jos războiul! Trăiască pacea!”, publicat în Femeia muncitoare, nr. 12 din aprilie 1932. 19. Articolul „Maternitatea conștientă”, publicat în Femeia muncitoare, nr. 12 din aprilie 1932. 20. Femeile române din Basarabia protestează împortiva masacrelor de la Nistru. Memoriu adresat Consiliului Internațional al Femeilor de pe lângă Liga Națiunilor, Geneva, șChișinău, 17 aprilie 1932ț. 21. Articolul „Legea dezrobirii noastre civile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
civile”, apărut în Ziarul nostru, nr. 4, aprilie 1932. 22. Un apel al Grupării Femeilor Române, semnat de Alexandrina Gr. Cantacuzino, președinta organizației, către parlamentul țării, reprodus din „Calendarul” din 13 august 1932. 23. Femeia nu e fabrică de copi. Maternitatea conștientă, articol de Dr. S. Cohlîn Femeia muncitoare, nr. 16, decembrie 1932. 24. Marea manifesta țiune a conștiinței naționale, articol apărut în Ziarul nostru, nr. 9-10, noiembrie-decembrie 1932. 25. Primăresele și consilierele comunale ale României, articol de Veturia Marcovici în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
că milioanele de femei din România efectuau, pe lângă treburile casnice, cele mai grele munci ale câmpului (arat, semănat, recoltat, îngrijit animale etc.) și nu se dădeau înapoi să facă față oricăror solicitări, oricât de dificile ar fi fost acestea. Nici maternitatea nu le împiedica să-și continue treburile, decât pentru câteva zile de lehuzie. Iarna, cât timp bărbații se odihneau, ele țeseau covoare și postăvuri, confecționau îmbrăcăminte, brodau. O parte dintre ele se angajau ca muncitori agricoli, pentru un salariu mult
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de asistență publică a comunei „pentru a salvgarda o continuitate de muncă și de concepție”, ferindu-le de „înrâurire politică”, extinderea instrucției primare și profesionale, ieftinirea traiului prin înlăturarea intermediarilor speculanți, înființarea caselor de ocrotire pentru muncitoare și de noi maternități etc. Au fost desemnate candidatele pentru sectoarele Capitalei, printre care protagonistele noii grupări - Alexandrina Cantacuzino, Ecaterina Cerkez, Alexandrina Floru, Ana Fillitti, Elena Stângaciu ș.a.2 La întrunirea din 7 ianuarie 1930, ținută în sala Fundației Carol I din București, au
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a continuat și după Congres. La întrunirea femeilor socialiste, ținută în București, cu ocazia sărbătoririi zilei femeii (iunie 1933) s-a votat o moțiune de protest împotriva prevederilor anacronice ale Codului Penal în vigoare privind avortul, revendicându-se admiterea principiului maternității conștiente: Credem că necesitatea avortului din motive sociale nu mai trebuie a fi explicată unor oameni de știință puși să întocmească o legiuire ca cea a codului penal cu atât mai mult cu cât țara noastră este una din țările
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
De aceea, noi cerem modificarea proiectului de cod penal în sensul admiterii avortului nu numai când sunt primejduite sănătatea sau viața femeii însărcinate, dar și atunci când femeia se găsește în imposibilitatea materială de a-și crește copilul. Cerem recunoașterea principiului maternității conștiente prin crearea de dispensare anticoncepționale, așa cum sunt în țările civilizate, dispensare unde femeia să capete sfaturi medicale pentru prevenirea sarcinii. Cerem ocrotirea legală a maternității, asistență socială pentru mamă și copil și respectarea legii de protecția muncii femeilor și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
femeia se găsește în imposibilitatea materială de a-și crește copilul. Cerem recunoașterea principiului maternității conștiente prin crearea de dispensare anticoncepționale, așa cum sunt în țările civilizate, dispensare unde femeia să capete sfaturi medicale pentru prevenirea sarcinii. Cerem ocrotirea legală a maternității, asistență socială pentru mamă și copil și respectarea legii de protecția muncii femeilor și copiilor 3. La discutarea în parlament a proiectului Codului Penal (februarie-martie 1936) s-au confruntat puncte de vedere contradictorii. Unii dintre parlamentari s-au opus categoric
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dintre cele 44 de organizații de femei din lume, afiliate la Consiliul Internațional al Femeilor. Consecventa luptătoare pentru drepturile femeii a atras atenția asupra contribuției organizației la îmbunătățirea legislației privind statutul femeii, reglementarea muncii în mine, fabrici și ateliere, protecția maternității, a copiilor delincvenți etc. Alexandrina Cantacuzino a cerut sprijinul forurilor guvernamentale pentru perfecționarea acestei legislații și pentru reforme care „să facă din femeie un hotărâtor factor în viața socială și politică a țării”. Aducând un omagiu soldaților români care au
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
înființarea în numai câteva luni de la constituirea Uniunii a peste 200 de filiale ale sale în 58 de orașe, organizarea a peste 700 de întruniri publice, a 3.000 de conferințe, inaugurarea unor cursuri de alfabetizare și profesionale, construirea de maternități, cămine, orfelinate, colonii de vacanță etc.2 Documentele istorice dovedesc că femeile au venit realmente în sprijinul frontului antihitlerist și au luat parte la efortul general de refacere a țării de după război. Dar toate aceste contribuții nu puteau fi considerate
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de asemenea, organizată asistența prin muncă, în colaborare și cu celelalte municipii din țară, căci sunt părți unde se simte lipsa de brațe și deci, dintr-o metodică organizare a muncii, s-ar putea întrebuința toate energiile. 3) Înmulțirea micilor maternități pentru salvarea mamei și a pruncului nou-născut. 4) Înființarea de case de ocrotire pentru muncitori și muncitoare, cu cantine, biblioteci, asistență juridică și medicală. Vom avea în vedere înmulțirea grădinilor de copii și a leagănelor de micuți, în care mama
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
spune adevărul adevărat, pentru că atunci când capitaliștii vor încerca să provoace un nou război să găsească brațe încrucișate și un strigăt al tuturora: TRĂIASCĂ PACEA! Femeia muncitoare. Buletinul Uniunii Femeilor Muncitoare din România, anul II, nr. 10-11, februarie-martie 1932. 19TC "19" Maternitatea conștientătc "Maternitatea conștientă" -De ce ești tristă? -Voi avea iar un copil; va fi al șaselea. Ceilalți sunt încă mici și slabi; sunt deseori bolnavi pentru că nu pot să le dau destulă mâncare, iar eu sunt atât de bolnavă și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]