KorAP: Find »[drukola/base=matinal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...62 63 64 65 >

1,611 matches

Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783

de spirit și imaginația mea critică se modificau considerabil. Am încheiat îndrăgostindu-mă, pur și simplu, de versificatorii aceștia cu limba împleticită, uneori insuportabilă... S-a petrecut un transfer pe care nu-l pot explica în întregime: tema scriiturii (tema matinalului) a devenit tema copleșitoare a scriptorului... Pe scurt, în loc să scriu un studiu de istorie literară, am scris un discurs îndrăgostit în stil barthian, utilizând elementele poetice din epoca 1800-1850". Volumul e, cred, cel mai frumos omagiu adus poeziei românești in

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186

digerarea sa, dar care prezintă și inconveniente. În primul rând, glucidele lente sunt transformate În glucide rapide, ceea ce Înseamnă că zaharurile conținute În aceste cereale trec mai rapid În sânge și nu ne pun la adăpost de foamea de lup matinală. Altă problemă: pentru a-i seduce pe cei mai tineri, fabricanții adaugă uneori zaharoză unui produs deja bogat În zahăr, ceea ce creează la copii obișnuința cu gusturi foarte dulci. În sfârșit, unele studii avansează ipoteza că cerealele sunt prea grase

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486

relativ: Am ajuns la festivitate/ înaintea cui am promis. * adjectiv pronominal relativ: A venit/ la ce oră trebuia. * pronume nehotărât: Ajunge mereu/ înaintea oricui vine la birou. * adjectiv pronominal nehotărât: Ajunge mereu la birou/ înaintea oricărei persoane ar fi mai matinală. * adverb relativ: Se retrage dintre colegi/ când vorbește la telefon. * adverb nehotărât: Pleacă/ oricând își propune acest lucru. C. CIRC. DE MOD complement circumstanțial de mod propoziție subordonată circumstanțială de mod Termeni regenți regent de tip verbal: * verb: Scrie frumos

by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260

accentului spre cîmpul eticii. Spiritul Întemeietor caută În cele din urmă o perspectivă stabilizatoare. El convoacă mitologia, istoria, natura pentru a pacifica elementele rebele ale imaginației. Ienăchiță, Heliade Rădulescu, Bolintineanu, Alecsandri... sînt, cum spune și titlul acestei cărți, poeți ai matinalului, trăiesc și scriu Într-o dimineață a spiritului: cu neliniște, cu orgoliu, cu un irepresibil sentiment că totul trebuie Început, Întemeiat, desăvîrșit În cel mai scurt timp. Ca romantici, ei iubesc Înserarea și Își dau Întîlnire la miezul” nopții În mijlocul

[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
că totul trebuie Început, Întemeiat, desăvîrșit În cel mai scurt timp. Ca romantici, ei iubesc Înserarea și Își dau Întîlnire la miezul” nopții În mijlocul unei naturi pline de semne premonitorii, Însă spiritul lor păstrează În toate situațiile prospețimea și fervoarea matinală. Spaima și orgoliul, neliniștea și Îndrăzneala, specifice spiritului Întemeietor, merg mereu Împreună, Într-o competiție virilă, loială. Din această competiție se naște, În niște vremuri rele, poezia română: opera unor oameni din două generații care, cu slabele mijloace de atunci

[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
la apă se coboară, Clopote bat, se scutur, cu-al dimineții zvon; La vîjÎitul morii undele se-nfășoară, Deschis e ochiul zilei acum pe orizon.” Meditația Începe la ceasul Înserării (ora romantică a contemplației) și se termină odată cu ivirea luminii matinale, În zvonul dobitoacelor ce coboară la apă. Ea antrenează un număr de elemente materiale (soarele, muntele, dealurile rîpoase, rîul șoptitor, cîmpia, astrele, ruinele, evident, vegetația zidurilor, din nou cîmpia și rîul, mușchiul pietrelor și ierburile sălbatice, păsările călătoare), acelea pe

[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
un spațiu al inocenței și suavității. Tendința de a diminutiva totul, cu efecte atît de rizibile adesea, dezvăluie o mișcare mai gravă a spiritului liric și ea poate fi definită prin Încercarea de a aduce lucrurile la starea de puritate matinală. Încercare bizară, contrară notei de senzualitate, aerului greu de alcov, pastei groase din poemele acestea În care pasiunile tind spre desfătare și răsfăț. Însă acesta este Bolintineanu: contradicția este regula lui, nonsensul este sensul limbajului său. Violența caută În Florile

[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
n-am lua În considerație poema În patru cînturi și note explicative Conrad din 1867. Este, indiscutabil, performanța lirică a fecundului autor. Regăsim, aici, toate temele lui, tratate cu mai mare originalitate: tema nimicniciei omului și a trecerii vieții, tema matinalului, tema armoniei, tema creatorului proscris și a despotismului sălbatic etc. Un discurs vast În care mitologicul și politicul se succed Într-o retorică destul de bine articulată. Insă, Înainte de orice, Bolintineanu este, aici, Într-un chip mai coerent și mai inspirat

[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
a lui Conrad) devine hrana unei zgomotoase bucurii lirice. O bucurie ce ia ușor drumul desfătării. Există mai multe trepte ale voluptății În poezia lui Bolintineanu și pe treapta de sus stă răsfățul: o desfătare risipitoare, o voluptate dalbă, dulce, matinală, voluptatea, aș zice, a simțurilor tinere. Rolul privirii este să deceleze În natură (artă) asemenea zone matinale. Este izbitoare, În poeme, recurența motivului virginității. „Vergural” este un atribut care se atașează ușor de obiect, indiferent de natura lui. Zorile, pasiunile

[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
mai multe trepte ale voluptății În poezia lui Bolintineanu și pe treapta de sus stă răsfățul: o desfătare risipitoare, o voluptate dalbă, dulce, matinală, voluptatea, aș zice, a simțurilor tinere. Rolul privirii este să deceleze În natură (artă) asemenea zone matinale. Este izbitoare, În poeme, recurența motivului virginității. „Vergural” este un atribut care se atașează ușor de obiect, indiferent de natura lui. Zorile, pasiunile, formele de relief sînt tinere Într-o bună parte din poemele lui Bolintineanu; femeia din seraiurile Bosforului

[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
trădează o finețe a gîndirii lirice: obscuritatea ca efect al acumulării luminii, Întunericul ce are drept hrană o lumină În grad maxim. Virginității obiectului Îi corespunde, În versurile lui Bolintineanu, o suspectă moliciune. Privirea, intensă și Îndelungată, corupe frăgezimea lucrurilor. Matinalul trece repede spre un apus al voluptății, plăcerile tinere devin „plăceri molatici”. Exilatul din poemul cu același titlu le respinge În numele datoriei sacre față de patrie: „Nu voi plăceri molatici născute-n sărbătoare, Nici tinere fecioare, fragile, blînde flori”... Însă lumea

[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
blînde flori”... Însă lumea Bosforului (lumea fizică și pasională) este, cu precădere, o sărbătoare a voluptăților molatice, a răsfățului. Sentimentul securității Începe la Bolintineanu de la frontiera plăcutului, dulcelui, dalbului, desfătării, cu alte cuvinte: de la un anumit grad de corupere a matinalului, verguraului, suavității etc. „A gusta dulcea bucurie”, a bea „dulcea/roua de cerești plăceri” și, În genere, viața În acest eden dulce sugerează o Întîrziere În desfătare, o prelungire a plăcerii, o moleșire a gesturilor. Murmurul apei invită, spune chiar

[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
plenitudine a peisajului În Florile Bosforului, Conrad etc. Însă, din pricina abuzului de parfumuri, sonuri divine, culori, plenitudinea se Întoarce spre viciu, iar viciul caută tonurile stinse, concupiscente. Edenul bolintinean este plin de grații obosite din cauza abundenței. Obiectele Își pierd vigoarea matinală, farmecul prospețimii. Privirea le Învăluie complice, privirea le adoră și, cum ziceam, le corupe prin exaltarea forței lor de a străluci. Lingușirea este arma lui Bolintineanu. Nu umilința, nu penetrația, nu efortul de cuprindere filozofică, nu veracitatea, ci lingușirea obiectelor

[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
valuri transparente, acrobația delfinilor, pasiuni fatale, desfătări dulci, dulci... Figura dominantă În poezia simțualistă a lui Bolintineanu este, putem zice, seducția. Seducția, repet, prin lingușire, prin acumulare de bunuri strălucitoare, prin cultul suprafețelor. Instrumentul ei predilect este privirea. Privirea dintîi, matinală, inocentă și privirea din urmă, bolnavă, corupătoare, aceea ce confundă natura cu arta și se hrănește cu clișeele cele mai uzate ale poeziei. * Cu Legendele istorice, Basmele, Macedonele, Bolintineanu coboară pe uscat și urcă spre nord. Părăsește lumea Bosforului. Nu

[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
lină. O exaltată urare Însoțește aceste priveliști: „La răsărit urare! urare la apus!”... Alecsandri redescoperă, odată cu venirea primăverii, ceasornicul naturii și manifestă o egală bună dispoziție dimineața, În „faptul zilei” ori noaptea. Se prefigurează, Întîi, În Pasteluri un poet al matinalului: „Ziori de ziuă se revarsă peste vesela natură, Prevestind un soare dulce cu lumină și căldură, În curînd și el apare pe-orizontul aurit, Sorbind rouă dimineții de pe cîmpul Înverzit.” (Dimineața) „Aburii ușori ai nopții ca fantasme se ridică Și

[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
al volatilității, lîngă acela, mai substanțial liric, al transparenței și al strălucirii. Materia respiră prin aburii calzi ce se pierd În văzduh. Lumina plutește peste pămîntul reîntinerit, rouă se evaporă, peste lucruri calde, Încă o dată, „un rîu falnic de lumină”. Matinalul din natură (primăvara Însăși fiind o dimineață a naturii) este văzut de Alecsandri ca o desprindere de inerția nopții și, În genere, o eliberare (care ia forma vaporizării) de inerția materiei. Spațiul liric se deschide, În orice caz. Primește oaspeți

[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
odată Ca dînsa-n lume fată Noi nu știam ce este pustiul de iubit, Dar Îns-acum o fată De tot este schimbată, Iubește cît de mică că lumea s-a iuțit”... Fata tînără pe patul morții este, tot așa, o „floarea matinală”, o „tînără suflare.”, o copiliță, În fine, care-și Încetează cîntecul În dimineața vieții. Se observă chiar un regres al vîrstei erotice, de la Văcărești la Bolintineanu și, În genere, la romantici. Cei dintîi cîntă femeia coaptă, ibovnica are o anumită

[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
se vede, deodată, că suferința lui este profundă și aduce cu sine acea sinceritate a emoției nevinovate ce lipsește din alte poeme erotice. Bolintineanu fixează, Într-o poezie luată mult timp ca model (O fată tînără pe patul morții), vîrsta matinală a iubirii. Romanticii (Eminescu, Îndeosebi) aduc În literatură androginul, ceea ce din punct de vedere fiziologic Înseamnă vîrsta În care sexul nu se revelează. Amoriul mai apare o dată sub chip de ostaș (Amoriul, ca și ostașii), numai că armele lui sînt

[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
mult cu cît uneori impresia e că Într-adevăr se cheltuiește prea multă subtilitate În raport cu un autor sau altul: „Sentimentul securității Începe la Bolintineanu de la frontiera plăcutului, dulcelui, dalbului, desfătării, cu alte cuvinte: de la un anumit grad de corupere a matinalului, verguralului, suavității etc. «A gusta dulcea bucurieă a bea «dulcea / rouă de cerești plăceriă și, În genere, viața În acest eden dulce sugerează o Întîrziere În desfătare, o prelungire a plăcerii, o moleșire a gesturilor”. La asemenea eventuale Întrebări se

[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
codrul fără viață”. Peisajele paricidului. Lunca și figura beatitudinii. CÎmpia și reveria pustietății. O țară imaginară. Pastelurile: o reverie pietrifiantă, o poetică a imobilității. Peisajul feeric: reveria cristalizantă. Sensul monumentalului În natură. Ambiguitatea unui simbol: sania. Spațiul deschis. Poet al matinalului. Dialectica orelor. Figuri ale intimității și ale euforiei. O erotică enervant Îngerească. Erosul galant. Steluța și Rodica. Retorica peisajului, peisajul retoricii. Impresionism poetic? Retorica poemului epic (Dumbrava roșie). Aripa pătată de noroi a Îngerului. X. Spitalul amorului. 1. Apariția conștiinței

[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397

doar de cașaloți, înotau leneșe, cu botul căscat, prin pajiștea de „brit“: lipindu-se de franjurile acelor uimitoare perdele venețiene care le atîrnau între fălci, „britul“ era separat astfel de apa ce li se scurgea printre buze. Aidoma unor cosași matinali care, mergînd încet unul lîngă altul, își înfig coasele în otava jilavă a unor pajiști mlăștinoase, acești monștri înotau cu un zgomot straniu, ca fîșîitul ierbii tăiate, lăsînd în urma lor, pe marea gălbuie, nesfîrșite brazde albastre. Dar ele aminteau de

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
de ceva, se repezi spre timonă și întrebă, cu asprime în glas, care-i direcția vasului. Ă Est-sud-est, domnule căpitan, îi răspunse timonierul, speriat. Ă Minți! mîrîi Ahab, izbindu-l cu pumnul. Zici că mergi spre est la ora asta matinală, cu soarele la pupa? La auzul acestor cuvinte, toți rămaseră cu gura căscată, căci fenomenul observat de Ahab scăpase, în mod inexplicabil, tuturor celorlalți - pe semne tocmai din pricină că era atît de bătător la ochi. Vîrîndu-și pe jumătate capul în habitaclu

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Corola-website/Law/151323_a_152652

face parte produsul specific. 7485 Servicii de secretariat și traduceri 7485.1 Servicii de secretariat și activități de birou 7485.11 Servicii de preluare/transmitere a apelurilor telefonice Această subclasa elementară include: - servicii de preluare/transmitere a apelurilor telefonice - apel matinal. Această subclasa elementară nu include: - servicii de paging, clasificate în 6420.13 7485.12 Servicii de multiplicare Această subclasa elementară include: - servicii de heliografiere,fotocopiere, mimeografiere, copiere directă pe hârtie fotografică și alte servicii de multiplicare Această subclasa elementară nu

EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/151323_a_152652]
Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751

ne vedem, fără să avem legătură telefonică ori epistolară, dar cînd a devenit profesor de regie în fosta noastră Școală de Teatru, de cum a aflat că sînt pentru cîteva zile la București, m-a invitat în clasa lui, la o matinală întîlnire cu studenții ce-i avea. În 2014, mi-a parvenit apelul unui om disperat: Visarion decisese că doar eu îi pot traduce dialogurile unui film făcut fără sumedenie de mijloace ori mai curînd fără nimic, în afară de adeziunea și talentul

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600

ore; de obicei oscilează între 100-300 ml pe 24 ore. Secrețiile acumulate în timpul nopții sunt eliminate dimineața și la schimbarea poziției, când tusea este mai frecventă, chintoasă, cu un caracter productiv mai accentuat. Bolnavul își face așa numita „toaletă bronșică matinală”. Uneori, schimbarea bruscă a poziției duce la un drenaj brusc al segmentelor bronșiectatice, luând aspectul unei vomici. Sputa se colectează pe 24 ore într-un pahar de colectare unde se depune în trei straturi: la fund un sediment purulent, așa

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]