46,957 matches
-
conștientă sau inconștientă a realității. Zestrea intuitivă e în adâncul ei un produs al vieții și din acest punct de vedere se dovedește a nu fi vreodată oarbă, lipsită de sprijinul vizibilității; o vizibilitate care își pune amprenta pe procedeele memoriei, substituindu-se exactității în favoarea aproximării, a certitudinii relative, dar fără a neglija esențialul. Este o caracteristică a intuiției aceea de a pătrunde esențialul dispensându-se de elementele arsenalului auxiliar care de obicei încarcă procesul cunoașterii. De aici și capacitatea ei
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
sunt determinate și ele să-și aducă prinosul. De obicei călătorește cu mașina proprie, vreme în care, chiar și când conduce, creierul său lucrează, ajutat de o dublă atenție: și concentrată, și distributivă. Compune, solicitându-și fără prea mari scrupule memoria. Un scrupul riguros i-ar întârzia eroului nostru elaborarea, atenuându-i prospețimea, respirația vitală. Mi-ar răpi prea mult timp și spațiu să arăt cât de bogată și de întinsă e activitatea lui Pavel Șușară, cât sunt de diverse domeniile
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
sovietice. Ceea ce "penetrasem" eu, oprindu-mă la hotarul militar al zonei, era punctul cel mai nordic al insulei, unde se afla o instalație Radar stăpânită de sovietici, obiectiv de care îmi era strict interzis să mă apropiu. Victimă a unei memorii trădătoare care operase în fugă, Șușară confundase pur și simplu RDG cu RFG și pe sovietici cu americanii!... Mai departe, Pavel se referă la un text al lui Nichifor Crainic, precizând că e vorba de un fragment dintr-o scrisoare
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
care se degajă din articol nu e câtuși de puțin afectată și nu trezește nevoia unor verificări. "Erorile" ne introduc în schimb în intimitatea creativă a lui Pavel, a felului cum conglomeratul informativ brut îi solicită urechea și-i păcălește memoria îndemnând-o la răstălmăciri, totul având ca rezultat transferul într-un produs eminamente literar. Inexactitățile, greșelile, se substituie rolului pe care îl joacă de obicei ficțiunea într-o scriere inspirată de realitate. De aceea nu-și are rostul să insist
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
de tablă ruginită, cu gura elegii injurioase... textul să fie cît mai incoerent... mai dezlînat...mai greu de priceput... cu dezacorduri gramaticale... cu expresii vulgare...cu repetiții neglijente, nedorite, bîlbîieli de ramolit lichefiat la creieri, de boșorog redus la fixul memoriei minții ... un soi de limbaj de aurolac handicapat... de rocker drogat cu "iarbă" periculoasă... dezlănțuit, violent, cumva dement...urlînd , bolborosind, sărind prin casă, pe casă, peste casă... în ritmul sincopat, asurzitor al consoanelor delabrate , al vocalelor impure, rupte din carnea
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
sîngele nostru desculț. pe malul celălalt - salutăm trecătorii cu ceremonioase semne de humă. povestim despre amintirile din care am plecat cu bilet de voie. ne întoarcem iară și iară între filele adîncului, ce ne strigă pe numele mic. trecem prin memoria celorlalți ca printr-o tabără militară. aici, în adînc, ce veselă-i lumina. ce lin alunecă trupul în faldurile de lut. doar brațul inimii bate zadarnic gongul de întoarcere. doar pulsul cărnii tace și urlă în cuvinte de sfîrșit și
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
o natură cu totul aparte, puternic și adânc și, în același timp, de o mare delicatețe, avea o apariție de o paloare stranie, fascinantă, ca și când ar fi iradiat lumină, când intra în scenă". Celebra cântăreață de operă Hariclea Darclée, în memoria căreia are loc la Brăila, din doi în doi ani, Festivalul Internațional de Canto ce-i poartă numele, organizat de la fel de celebra cântăreață Mariana Nicolesco, era definită de Nicolae Carandino "un simbol al triumfului românesc peste hotare, imagine sonoră
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
-se sub numele soților rosturilor simple, omenești... Pustiul altora Pe unde, Fără nume și fără vreun semn Le vor fi albind oasele celor ce Au întemeiat modestele noastre familii? Bunicii basarabeni S-au prăpădit aproape singuri, S-au șters din memoria crucilor în ținuturi mereu ocupate, }inuturi pe care, Nu mi-a fost dat în răgaz să le văd, Nici nu m-am învrednicit în răstimp Să le caut. în vremuri tulburi, Ceva demonic parcă, din seninătate Le-a tras la
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/11902_a_13227]
-
cu purcel, familia se întorcea teleap-teleap acasă, unde la începutul anilor '60 nu o aștepta nici un televizor (și zău dacă îi ducea cineva lipsa); de aceea filmul abia văzut își continua neabătut magia vreme de săptămâni, apoi se întipărea în memoria pasivă, pentru a reizbucni cu aceeași prospețime după mai multe decenii. Oricât de ciudat ar părea, cu teatrul lucrurile nu stăteau tot așa. Deși se făcuseră mari eforturi pentru ,apropierea de mase" a spectacolului teatral, caracterul mai elaborat și mai
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
ani în urmă, în noaptea de 18 spre 19 martie 1865, s-a stins din viață Nicolae Filimon. Posteritatea extraliterară a scriitorului e regretabilă,.atât locul de naștere cât și acela în care își odihnește rămășițele lumești fiind șterse din memoria contemporaneității, deși și-a dus întreaga viață în Bucureștii secolului 19 și a lăsat urme indubitabile despre reperele ce-i jalonează existența. Frumoasa biserică a Ienii (pe strada cu același nume din centrul Capitalei), ctitorie a logofetesei Safta, cumnată a
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
Mormântul (figura 8, loc 52) a intrat în proprietatea fiicei sale, Alexandrina Ghenovici (trecută și ea în lumea celor drepți acum doi ani). Pe soclul monumentului lui Filimon stă scris și astăzi "familia Sterea-Ghenovici". Pentru îndreptarea acestui sacrilegiu am înaintat memorii, de-a lungul a douăzeci de ani, către toți președinții ce s-au perindat în fruntea Uniunii Scriitorilor (începând cu D.R. Popescu și până la actuala conducere a breslei), dar lucrurile au rămas încremenite în așteptare. În prima jumătate a lui
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
principe Mihai Bravul" nu e marcat prin nici un monument reprezentativ. Citez câteva rânduri premonitorii ale scriitorului, care ar putea să prefațeze atât de necesarele măsuri reparatorii: "Iată tristul mod adoptat la noi pentru conservarea monumentelor publice! Iată cum se venerează memoria oamenilor mari, care și-au pus viața ca să ne dea o patrie liberă și respectată: în loc să le ridicăm monumente falnice, care să aducă aminte românilor că țărâna pe care stau este frământată de sânge de eroi, noi ne silim cât
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
I. Budai-Deleanu, apoi la I. Heliade Rădulescu, C. Negruzzi, V. Alecsandri; de la Hasdeu și Odobescu la Eminescu, Creangă, Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Octavian Goga. Uneori, doarme și bunul Homer. Astfel, se mai strecoară și câte o mică eroare, probabil de falsă memorie. Poezia La arme nu e de Eminescu, ci de Șt. O. Iosif, iar Paul Zarifopol nu era ginerele lui Caragiale, cum afirmă Ion Pillat, ci al lui Dobrogeanu Gherea. Dar să trecem. În afară de colecția ,Pagini alese", autorul volumului Pe Argeș
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
Petru Dumitriu", criticul a auzit - "din gura lui Ion Vinea" - povestea unei farse erotice, a cărei victimă a fost Ion Călugăru; ulterior, din această poveste "Petru a scos o nuvelă foarte crudă" (n.n.: e vorba despre Cafiné, nuvelă ce însoțește Memoriile lui Totň Istrati). De altfel, mai spune criticul, "multe asemenea istorii, ascultate atent și prelucrate astfel încît să devină momente definitorii, pentru o anume natură umană, se regăsesc printre Ťbiografiile contemporaneť". De altfel, și Dumitriu îi precizează lui Eugen Simion
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
să se țeasă o adevărată rețea de suspiciuni și insinuări în privința paternității operelor acestor scriitori: Pentru a-l compromite pe Petru Dumitriu, Securitatea a încercat să întregească scenariul paternității multiple a Cronicii, extinzîndu-l și asupra Colecției de Biografii, Autobiografii și Memorii contemporane. Intenția aceasta e divulgată, testamentar, de Henriette Yvonne Stahl: "Cît am stat închisă (n.n.: peste un an de zile), mi s-a propus să corectez eu acest manuscris șal Colecțieiț și să-l iscălesc". De altfel, în jurul creațiilor lui
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
a devenit "masiv, meticulos și simplist coerent în multe părți ale lui, pasaje întregi par scrise nu de Ion Vinea, ci, cu întîrziere, de altcineva, ŕ la maničre de Ion Vinea". Acuza reapare, oral, la N. Carandino și, apoi, în memorii, la Vlaicu Bârna, care susține și el că manuscrisele celor două romane ale lui Vinea "n-au scăpat de intervenții străine". În fine, îngrijind ediția de Opere a lui Petru Dumitriu, Ecaterina Țarălungă încoronează, cu un grotesc involuntar, jocul de
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
pare uneori un anchetator travestit. Terapie sau interogatoriu, el o îndeamnă pe Ioana, fiindcă ea este tînăra femeie adusă în stare de inconștiență la spitalul de psihiatrie, să-și reconstituie viața de pînă atunci. Aparent, un exercițiu de refacere a memoriei, o anamneză, un tratament potrivit cu specialitatea spitalului. Vrea însă cu adevărat medicul să o vindece? Sau, în realitate, vrea să afle ce știe ea despre enigmaticul accident, real ori simulat, a cărui țintă a fost, și să-i prevină pe
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
fragmentul prozastic Învățătură de minte al lui Dumitriu, pe care nu l-am uitat întrucît mă intrigase, căci apărea într-un moment cînd prozatorul își schimbase maniera de a scrie și era preocupat numai de Colecția de Biografii, Autobiografii și Memorii contemporane, din care dădea la tipar, în reviste, parte după parte. Or, Învățătură de minte te trimitea înapoi înspre perioada bruioanelor și a genezei Cronicii de familie. În fine: am început să recitesc Învățătură de minte și, din prima clipă
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
reflux al ficțiunilor propriu-zise, mizând exclusiv pe adevărul estetic. Reconstituirea unor adevăruri istorice, politice și morale, ținute mult timp la index sau ajustate ideologic prin croșetele cenzurii, a diminuat sensibil interesul pentru literatură, determinând, în schimb, un adevărat "turnir" al memoriilor scrise și tipărite. Problema pe care o ridică această bogată producție este însă aceea că ea înclină, într-un mod mai greu sau mai ușor perceptibil, către... ficționalizare în beneficiu propriu, prin sublinierea unor gesturi de timidă rezistență și ocultarea
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
Ion D. Sîrbu încearcă să dezvăluie. Astfel că discursul lui nu va fi în nici un caz unul legitimant și împăciuitorist, cu arcuiri pe deasupra mediului înconjurător și cu seninătăți reale ori mimate. Cel ce scrie, aici, pentru propria posteritate are o memorie necruțătoare; și el se plachează pe realitatea exterioară, a "societății socialiste multilateral dezvoltate", prin percepții exacte și analize operate în profunzime. Un prim palier al jurnalului este acesta politic. Deși consideră că "orice putere este de dreapta" și își manifestă
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
o deșteaptă ŤGaițăť olteancă, eu transcriu părerea ei despre mine: ŤAi fi, îmi spune Lizi, un fel de scriitor nenorocit ce debutezi mereu (fără succes), un socialist fără ideologie și program, un creștin fără confesiune, un filosof fără �sistemă' și memorie, un semicetățean tolerat, transilvan refuzat la Cluj, dar neasimilat în Oltenia, un biet român austro-ungar, un filorus antistalinist, un biet comunist contemporan cu fluturii și cu Iosif din Arimatheia, un estetician est-ethic, un liberal îndrăgostit de lanțuri, un sindicalist de
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
austro-ungar, un filorus antistalinist, un biet comunist contemporan cu fluturii și cu Iosif din Arimatheia, un estetician est-ethic, un liberal îndrăgostit de lanțuri, un sindicalist de unul singur, un neamț anti-Willy și anti-Brandt, un fel de donjuan actualmente eunucat de memorie sexuală, un proletar plin de lumpen-diplome universitare, un miner fără lampă și mască de gaze, un mini Socrate ce nu a văzut Athena și nici cartelă de cucută nu are, un Danton primind zilnic șuturi în cur de la un mic
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
atinsă și o culcă frumos la pămînt Pămîntul acesta îndurător primitor pe care mărșăluiesc și curg una în alta ca nisipul într-o clepsidră armata învingătoare și armata cealaltă a celor atinși Sfînta treime a morții Ce mai rămîne din memorie după ce timpul spaima viața sfînta treime a morții îmi spală creierul ca pe-o rufă purtată așa: cum se spală cu apă ce scriu astăzi pe apă Ce mai rămîne după curățenia mare de toamnă ce spaimă ce rușine ghemuită
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
mie însămi Numai sacul ăsta cu cioburi și cuie zdrăngănind ca o moară stricată în cutia mea craniană numai sacul ăsta cu pleuri sună în mine și la orice mișcare mă taie mă umple pe dinăuntru de sînge Da. Numai memoria mea îmi mai aduce aminte că sînt încă o ființă umană Oho. Durerea Ce mai rămîne din memoria mea de femeie umblată printre oameni în lume ce mai rămîne după ce sfînta treime a morții mă tăvălește prin sare și mă
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
numai sacul ăsta cu pleuri sună în mine și la orice mișcare mă taie mă umple pe dinăuntru de sînge Da. Numai memoria mea îmi mai aduce aminte că sînt încă o ființă umană Oho. Durerea Ce mai rămîne din memoria mea de femeie umblată printre oameni în lume ce mai rămîne după ce sfînta treime a morții mă tăvălește prin sare și mă linge ca o cățea care-și linge cățeii apoi trece prin mine ca apa prin pînză și mă
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]