234,668 matches
-
Marius Chivu În ultimii ani s-a publicat relativ multă poezie la două mâini. Merită să menționez aici o dată în plus cele mai interesante cărți apărute în ultimul timp care au avut pe copertă numele a doi poeți: Mircea Ivănescu și Rodica Braga - Commentarius perpetuus 2 (Editura Imago), Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu - Confort 2 îmbunătățit
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
Mircea Ivănescu și Rodica Braga - Commentarius perpetuus 2 (Editura Imago), Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu - Confort 2 îmbunătățit (Editura Redacției Publicațiilor pentru Străinătate) și Robert Șerban cu Dan Mircea Cipariu - Timișoara în trei prieteni (Editura Brumar). Și pentru că am menționat deja Editura Brumar, îmi exprim din nou admirația pentru munca timișorenilor Adrian Bodnaru și Dan Ursachi, fără îndoială, artizanii celor mai frumoase cărți de poezie din România. Nu cred că e vreun poet care să nu-și viseze publicate poemele
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
6 martie a.c., cu trei zile înaintea Sfinților Mucenici... Venind cu un text, de fapt cu reproducerea unui articol de-al meu publicat în timpul vieții lui Alin și retipărit în albumul GHEORGHIU, în primăvara chinuită a lui 2005... Trebuie să menționez, cu regret, că asistența, din păcate, a fost extrem de săracă, și numeric, și în aprecieri, după cum se întâmplă acum mai tot timpul în orașul zis al lui Bucur și căruia, tare mă tem că de la anul încolo, o să-i spunem
Gheorghiu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11907_a_13232]
-
mult, poate altera serios percepția unui film. Să mă explic. Știm cu toții că mediumul cinematografic e responsabil pentru cea mai sintetică dintre arte, pentru cea care solicită cele mai multe simțuri. Or, a-l reduce la cele două straturi pe care le menționam înseamnă a simplifica această artă, a o privi strict - mă hazardez - prin lentila spectatorului de teatru, unde regizorul poate continuă să fie demiurgul din culise. Fără a vrea să diminuez importanța regiei de film, aș vrea să atrag atenția asupra
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
ale României! De ce nu spune însă nici unul dintre cei nemulțumiți că fostele declarații de avere ale demnitarilor lăsau la bunul lor plac ce să declare și ce nu. Iar dacă presa mai amintea unuia sau altuia ce a uitat să menționeze, nu se întîmpla nimic, tocmai din cauză că în vechea variantă nu se stipula în detaliu ce anume trebuie să conțină aceste declarații. Ne-am găsit noi acum să fim mai catolici decît Papa ! exclamă, pe la colțuri, demnitari nemulțumiți că la noi
Exerciții de memorie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11942_a_13267]
-
imaginația noastră cu soarele fleșcăit pe asfalt/ libelule fluturau artistic în Colosseum/ cercuri batiste dansuri ciocane tobe seceri lațuri flori de plastic". Să remarcăm că puțini poeți români contemporani, de la Gellu Naum și Ion Caraion (între ei se cuvine neapărat menționat pe nedrept puțin cunoscutul Stere Popescu), vădesc o similară bogăție imagistică, o supraaglomerare barocă de-o asemenea percutanță. Textul lui Liviu Georgescu funcționează precum un gheizer de inepuizabile corespondențe: "Noroiul îngerilor tîrîți de șenile"; "paturile agățate ca niște pălămide gata
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
la regizorul Sică Alexandrescu (se pare că le-a cumpărat prin anii '50 ca să-l ajute material pe posesorul lor) și apoi, doar trei din patru, la bibliofilul Nicolae Vasilescu-Capsali. Cel care le comunică, Dan Râpă Buicliu, le datează 1910-1912, menționînd că ele au fost copiate de Vasile A. Urechia într-un singur exemplar. Un facsimil alăturat atestează autenticitatea operației. în comentariul său, Barbu Cioculescu se îndoiește că schițele ar fi ale lui Caragiale și le crede în orice caz anterioare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
Halima: vine de la nouă și stă vrăjit pe fotoliu, ca într-un feredeu... și pute a ceapă". Dedicația pe volumul hărăzit editorului spune mult despre dramatica lor încercare: "Lui Al. Rosetti, iubit complice la această carte". Ar mai fi de menționat că sugestia pentru ca Istoria să apară într-un singur volum masiv vine tot de la prietenul bibliofil. El îi relevă lui Călinescu multiplele avantaje printre care, deloc de neglijat, impresia de monumentalitate. Pentru a-l înțelege mai bine pe omul Al.
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
gândit chiar de autor și intermediat de Eugen Simion. Avem deci o ediție selectivă, "alcătuită la sugestia acad. Eugen Simion și în conformitate cu opțiunile scriitorului, care a trimis președintelui Academiei Române, încă din 1997, pe lângă un sumar de ediție, prefețe pentru textele menționate în respectivul sumar" - după cum recunoaște nota asupra ediției (p. CXIII). Cele trei volume de Opere Petru Dumitriu oferă o imagine retușată a scriitorului, așa cum ar vrea el să se reprezinte în fața posterității. Le-ar fi vrut dedicate lui Ion Iliescu
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
final, asasinându-l. Și, pentru a-și acoperi crima odioasă autorii ei au inventat teoria sifilisului; evident unul din asasini, dacă nu principalul, a fost Maiorescu. Sigur, a discuta serios asemenea inepții este stupid, ele n-ar merita să fie menționate nici cu titlul de amuzament. Din nefericire însă ele se înscriu pe o linie situată la antipodul tradiției și interesului național: asemenea tracomaniei, teorie conform căreia aici, la noi în patrie, se află încă de acum vreo zece mii de ani
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
centri nervoși sunt altfel poziționați pe scoarța cerebrală feminină. Un exemplu ar fi dexteritatea verbală. Un sistem de gândire total diferit, pentru că este dat/dictat chiar de structura funcțională a creierului feminin, un psihism specific; dacă ar mai fi să menționăm că o femeie prin activitățile pe care le are își dezvoltă un sistem de gândire unic, iată că tot pe această funcționalitate a creierului specific feminin există posibilitatea. Prezintă o zestre ereditară de neimaginat și tind să cred că la
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
prin ‘’animus’’. Dacă s-ar urmări anumite aprecieri la adresa unei femei frumoase, tot timpul se fac trimiteri la puritate (ori mă rog puritatea care să aparțină doar a unuia, chiar în lipsa virginității fizice, după cum ne sunt ‘standardele’ azi), deci mereu menționăm inconștient de ceea ce avem nevoie, lucru ce determină desigur un anumit comportament, în lipsa acelor aprecieri pozitive despre... probabil nu s-ar sesiza comportamentul amintit. Influența comunității în această privință este clară, este suficient să se facă o etichetare ca după
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
luminii și fiecare dintre vietățile existente în natură trăiește de pe urma luminii. Spiritualitatea răsăriteană a descoperit însă și alte înțelesuri adânci ale luminii. Căci Hristos, Cuvântul prin care și pentru care toate s-au făcut, este Lumina lumii.În Vechiul Testament se menționează că Dumnezeu a zis:Să fie lumină! Lumina având mai multe înțelesuri astfel: îl are pe cel al luminii proprii, aflate la îndemâna experienței noastre fizice, pe cel simbolic deopotrivă, adică în strânsă legătură cu textul menționat în Evanghelia Sf. Ioan
ESEU de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382761_a_384090]
-
lumii.În Vechiul Testament se menționează că Dumnezeu a zis:Să fie lumină! Lumina având mai multe înțelesuri astfel: îl are pe cel al luminii proprii, aflate la îndemâna experienței noastre fizice, pe cel simbolic deopotrivă, adică în strânsă legătură cu textul menționat în Evanghelia Sf. Ioan I, 4-5 (unde Hristos Cuvântul este Lumina lumii), dar este interpretată și ca lumină a înțelegerii vii . Primul dintre aceste înțelesuri îl găsim în interpretarea Sf. Vasile cel Mare. Acesta scrie că, atunci când Dumnezeu a creat
ESEU de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382761_a_384090]
-
devenit invitații, colaboratorii și, în final, prietenii grupului "A Treia Europă"! Nu-l uit pe Vladimir Tismăneanu, directorul științific al Colegiului Fundației, pentru că legătura sa cu "A Treia Europă" e mult prea bine cunoscută - chiar simbiotică - pentru a mai fi menționată. Aș spune doar că dacă oameni al căror cuvânt atârnă colosal în dezbaterile de idei din lumea politică de azi - de la Tony Judt și Adam Michnik, la György Konrád și Timothy Garton Ash - rostesc, în ultima vreme, constant lucruri favorabile
Svejk, precursorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16027_a_17352]
-
în discuție nume și titluri mai mult sau mai puțin celebre, de la Lucian din Samosata la danezul Ludwig Holberg, trecînd prin Morus, Sidney, Rousseau, Rabelais, Montesquieu, de la Wells, Huxley și Orwell, la Theodor Hertzka, Zamiatin și Hesse, pentru a-i menționa doar pe cîțiva). S-ar putea obiecta că Mircea Opriță forțează puțin nota atunci cînd izolează nuclee utopice avant la lettre (adică în scrierile anterioare Utopiei lui Morus), dar întotdeauna el identifică exact punctele de acroș ("acroșajele utopice"), cu o
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
Postmodernismului, deși recunosc că le apreciez numai în strînsă relație cu contextul în care au apărut, deci polemice față de Modernism și Existențialism. Cred că marii scriitori Moderniști vor supraviețui mai mult decît cei Postmoderni. L.G.: În conferința dumneavoastră i-ați menționat de multe ori ca teoreticieni importanți pe John Barth și Umberto Eco. Sînt ei printre scriitorii postmoderni preferați de dumneavoastră? D.F.: Cred că răspunsul cel mai cinstit ar fi nu, fiindcă îl apreciez pe John Barth mai mult pentru calitatea
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
fi devenit mai implicat politic și social, atracția sa e totuși din ce în ce mai mică? Credeți că "atmosfera", "realitatea" Americii de Nord și a Europei de Vest s-a modificat atît de drastic încît să necesite o schimbare de paradigmă culturală? D.F.: Dacă am menționat în conferința mea teoria cognitivă a schimbării care se referă la faptul că literatura reflectă între altele schimbările din realitate, aceasta e un mod mai succint de a spune că literatura reflectă experiența sau ideea că realitatea s-a schimbat
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
Rodica Zafiu Dacă unele sensuri ale cuvântului atmoferă sînt ușor de definit (cel științific, de pildă) - altele rămîn esențialmente vagi: DEX menționează un "mediu social înconjurător, ambianță" și o "stare de spirit care se creează în jurul cuiva sau a ceva"; în unele dicționare străine apar mai multe referiri la domeniul estetic - "climatul, tonul general al unei opere de artă, al unui text
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
mocirle ale Dîmboviței și ale bălții Colentinei (colea în tină sau ocolina, căci ocolea Bucureștii)". Și, apoi, autorul descrie această citadelă sau întărire de apărare atît a Bucureștiului cît și a căilor de invazie a capitalei de atunci, Tîrgoviște. Sînt menționate și străjile sau barierele orașului devenit Capitală. Cea dintîi ar fi fost bariera Piscului (drumul Olteniței) "căci prin băltișurile Dîmboviței se forma o limbă de pămînt care se numea pisic și pe unde treceau Văcăreștii la moșia lor din dealul
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
face ca mine, ca mine să pătimească". Acestea se făceau toate la bîlci, spre a fi văzut ca o pildă de locuitorii părților țării; însă se osîndeau numai cei cu renume de ucigași și femei otrăvitoare". În altă parte, se menționează tot despre Tîrgul Moșilor că se organiza doar odată pe an, în luna mai, la marginea Capitalei. "O dată cu ivirea florilor și înverzirea pomilor, se adunau din toată țara locuitorii, își schimbau și își vindeau manufacturele lor și productele lor, precum
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
noaptea cu masalaua alcătuită din zdrențe muiate în păcură încinse pe un băț înconjurat de grătare de fier, purtate, desigur, de slugi, de obicei țigani (masalagii) pe străzile podite cu bîrne. Să adaug că Papazoglu, încă în 1891, ținea să menționeze că au fost și domnitori fanarioți pozitivi și îi menționează pe Alexandru Ipsilanti (creatorul, în 1780, al Academiei de la Sfîntul Sava), Const. Ipsilanti și Ioan Caragea (înfăptuitorul legiuirii din 1818 care îi poartă numele). În altă scriere a sa, Papazoglu
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
pe un băț înconjurat de grătare de fier, purtate, desigur, de slugi, de obicei țigani (masalagii) pe străzile podite cu bîrne. Să adaug că Papazoglu, încă în 1891, ținea să menționeze că au fost și domnitori fanarioți pozitivi și îi menționează pe Alexandru Ipsilanti (creatorul, în 1780, al Academiei de la Sfîntul Sava), Const. Ipsilanti și Ioan Caragea (înfăptuitorul legiuirii din 1818 care îi poartă numele). În altă scriere a sa, Papazoglu istorisește despre momentul eroic al bătăliei din 1848 de la Dealul
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
medicilor, Păstorel pleacă, în decembrie 1934, la Praga și apoi la Karlsbad (azi Karlovy Vary) pentru tratament balnear întrucât suferea de ficat. Acolo, Păstorel face un „ziar minuscul” conținând parodii și alte texte umoristice având ca laitmotiv cele două lichide menționate în titlul volumului și, adăugând lor și textele scrisorilor versificate trimise în țară de la locul chinuitoarelor tratamente cu... apă, a realizat un opuscul ce a făcut mare vâlvă la timpul respectiv. Să redăm câteva dintre cele publicate în „Vin și
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]
-
mică, dar poți fi tradus, până și în română. Și Vizita medicului de curte este de fapt o parte din istoria Danemarcei... Vizita medicului de curte este fructul vieții mele din Danemarca. O poveste foarte cunoscută în istoria acestei țări, menționată în cărțile de istorie. În Suedia nu e cunoscută, dar în Germania, da, fiindcă Struensee a fost neamț. Din punct de vedere european, este o întîmplare unică: un tînăr doctor primește toată puterea, poate să facă ce vrea, se pune
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]