1,809 matches
-
nu dădea doi bani pe Dan, dar ar fi dat tot mărunțișul disponibil pentru a i-o trage nevestei tinere și suple a acestuia. Carol reușea să stârnească astfel de pasiuni. Așa cum am mai spus, avea acea drăgălășenie înghesuită și meschină, englezească și provincială, care-l făcea chiar și pe un bizon de talia lui Ted Wiggins să îndrăznească să viseze la cum ar fi să își vâre gambele dezgustătoare între ale ei. Dar Cealaltă Carol era într-adevăr preocupată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Naomi și Cecile. Preț de câteva clipe, ele încetară să mai fie niște date statistice, recenzii ironice ale teatrului său public și ale cinematografului privat. Deveniseră, în schimb, niște centre distincte și acuzatoare ale sinelui propriu. Care aveau sentimente. Sentimente meschine, plictisitoare, sentimente pentru care era și el responsabil. Acum totul trebuia să se concentreze asupra următoarelor întâlniri cu Bull. Toate drumurile emoționale îl purtau către Bexhill-on-Sea. Bull dormise somnul pe care îl pot dormi doar cei cu adevărat osteniți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
nimic, oricât de extraordinar, nu-l miră. Se răscolea prin cameră, neputând să stea locului, iar eu, răbdător, l-am așteptat. Pentru că eu pot înțelege tot. - În ce direcție curge timpul? m-a întrebat brusc, așezându-se pe un scaun meschin și scoțând din buzunarul răpciugos din cauza pielii rupte și plesnite pe alocuri a parpalacului de piele pe care-l poartă ultima țigară, pentru că mereu mai are doar una. Are un pachet cretin de doar trei țigări, ceva ce nicăieri nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
de la un cap la altul. În tot acest timp, platforma pe care cântau Ioneștii începu să zboare și să unduiască asemenea unui covor zburător, de vreme ce aceștia cântau cu mult nerv despre cum nu trebuie să fie oamenii: mici, răi și meschini. Cântau despre dragoste, despre vechea dragoste, așa cum era cunoscută cândva, iar clapele lor porniră să vorbească despre zorii umanității. În curând, instalațiile luminoase și sonore năuciră pe de-a-ntregul privitorii. Certurile, răspunsurile pe care și le dădeau instrumentele unele altora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
pentru mama sa. Cântecul care urmă, de o frumusețe stranie, îngrozitor de trist, împietri asistența. Elvețianul mierluia și guița cu mult suflet despre o căprioară rănită și apoi înșelată la alimentară, despre turiștii care aruncă gunoaie în munții săi și apoi, meschini și invidioși în fața măreției naturii, rup dintr-o mușcătură capacul de la veceu și se dau cu el pe pârtie. Ionescu fu atât de impresionat de această interevenție, încât vru să-i dea elvețianului ambele premii pe loc, numai că trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
săturat de așa ceva? M-am dus să-i aduc cafea și ciocolată. De zece ani se tăvălea Alec pe la periferia societății. I-au trebuit zece ani să descopere că periferia există cu adevărat, că periferia mușcă - dinții ei mici și meschini mușcă. I-am plătit răsfățatului cu șorț de la tejghea. Da, lumea de aici își are propria ei masculinitate. O poți mirosi, lipsa de feminitate, acreala, hormonii neamestecați. Slavă Domnului, vizita mea aici se apropia de sfârșit. Curând voi fi iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
fi strâns la piept cu toată căldura. — Păi tocmai aici e frumusețea, am spus eu. Corect. Martin păstrase ideile principale din scenariul lui Doris Arthur. Cu excepția câtorva transformări de structură, totul rămăsese neschimbat. Personajele nu erau cu nimic mai puțin meschine și venale, acțiunea rămăsese la fel de sordidă și compromițătoare. Martin reușise însă să întrețeasă prin intermediul rotației lungi monologuri, în care fiecare din cele patru stele era lăudată după toate rigorile artei, scuzată și explicată ca atare de celelalte trei. Astfel, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mea nezdruncinată. Aflu eu, trebuie să aflu! Știi, mamă, sunt în stare să fac o faptă necugetată. De ce? De ce? El era alesul meu, omul cu care puteam să străbat prin viață fără a fi împovărată de cele mai mărunte și meschine griji. - Te cred. Dar calculele tale au dat greș. În ceea ce privește năstrușnicele gânduri, trebuie să le alungi în pustiu, să te abții de la orice nebunie. Tot pe tine te-ar costa: așa, să știi! Să te ferești ca de foc de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
ale p.c.r., respectiv poliția politică, se spală pe mâini cu așa numiții colaboratori foști deținuți, dar promovează pe colaboratorii benevoli ai securității=p.c.r., în parlament, guvern, etc., etc. deci pe foștii autentici securiști, care din interese meschine sau răutăți intime au jucat un rol nefast în sânul societății românești, în România profundă care continuă să sufere din cauza acestor gunoaie sociale scoase la suprafața apei și împinse pe malurile ei unde n- ai cum să-ți mai faci
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
și instituțiile statului în frunte cu justiția, să funcționeze competițional cu cele europene, sunt numeroși. Originea lor se află în domnia lui Carol asasinul, care a terfelit Monarhia, răvășindu-și familia, aducându-și ca sfetnic intim o evreică inteligentă, răbdătoare, meschină, ocultă, care a știut să-și calculeze grațiile, șoaptele, gesturile, pașii, până a pătruns în palatul regal, și regele a împins România pe marginea prăpastiei, iar în cele din urmă, această Elena Wolf (germ. Lup) -Lupescu i-a devenit soție
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
apăruse lâna moale de la Miletus, în Jonia, cașmirul acelei epoci. Mulți fuseseră scandalizați de prețuri. Însă tânărul Împărat gustase din rafinamentul vestimentar elenic, siriac și egiptean. Apoi, în casa Mașterei și în vila de la Capri, suferise din cauza unei amare și meschine dependențe economice, până la cele mai mici cheltuieli legate de îmbrăcăminte. Astfel, în palatele imperiale își făcură repede apariția - și fură primite cu entuziasm de tineri - strălucitoarea eleganță orientală, pieptănăturile, pliseurile, transparențele, colierele și brățările, cingătorile subțiri, perucile. Pe somptuoasele tunici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
înfățișăm de atîta timp un regat sau o împărăție a României care să aibă drept fruntarii Nistrul și Tisa și dincolo de Bucovina, o țară visată de toți Românii. Și deodată vezi întreg visul minunat, pămînturile acestea dumnezeiesc de frumoase, supuse meschinului politicianism de la noi, intrigilor de budoare, vanităților umflate ale cîtorva parveniți” (Principiul naționalităților). Literatura propriu-zisă e reprezentată de poemul „Vacanță în provincie“; primul text publicat de către Samuel Rosenstock sub pseudonimul Tristan Tzara este „comentat” de un desen stilizat, prezentînd o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
București este, în definitiv, singurul creator al faimei literare. El o creează pe aceea a altora. De unde infirmitatea asta, care-l condamnă mai departe la obscuritate?...” Răspunsul la această întrebare (evident retroică) îl dă același Fundoianu: constrîns la o existență meschină, fără ecou public real, scriitorul bucureștean își petrece vremea în cercul strîmt al disputelor sterile de cafenea, văzînd în confrați nu un stimulent, ci o concurență care stimulează vanitatea. Nevoia de autoprotecție, așadar, este cea încurajează menajarea colegilor, cărora - în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
necesitate”. O chintesență a spiritului modern și a artei moderne: originalitatea „absolută” se asociază imaginii mitice a întemeietorului absolut. Mitul cosmogonic (o cosmogonie nihilistă, à rebours) se asociază mitului de sorginte platoniciană al artistului damnat, inadaptabil la rigorile unei societăți meschine și, totodată, profet al unui „nou ev” (folosesc, desigur, accepția termenului „mit” într-un sens foarte larg). George Ciprian, „profetul” Primul promotor informal al scrierilor urmuziene a fost colegul de liceu și prietenul său George Ciprian, actor de comedie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Roll și „Candelă-stea” de Geo Bogza; numărul 31 din noiembrie 1930 cuprinde, la rîndul său, panegirice de Ilarie Voronca („Ascuțiți-vă așadar foamea”), Sașa Pană și Stephan Roll. Dacă Sașa Pană insistă asupra revoltei sociale a grefierului sufocat de convențiile meschine ale burgheziei, Geo Bogza accentuează dimensiunea poetului maudit, iar Voronca subliniază puritatea și singurătatea gestului său profetic și negator. În „Urmuz premergătorul”, Geo Bogza nu se sfiește să-l așeze pe Urmuz „alături de Eminescu” (dar și de Poe, Rimbaud, Chaplin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
centru „marea literatură” și figura geniului-creator-de-opere-monumentale, închise. În orice caz, spiritul său critic „în răspăr” reprezintă o pată de culoare în climatul encomiastic al epocii. Spiritual, criticul îi „pune la punct” în mod avenit și pe comentatorii care deplîng condiția meschină a „obscurului grefier de la Înalta Curte de Casație”: „Amintim că grefierului îi revenea importanta sarcină de a redacta sentința definitivă pe care o semna, sub controlul președintelui, ceea ce însemna o mare răspundere și pretindea temeinice cunoștințe juridice. Funcția de grefier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
este o infailibilă dovadă a acestei previziuni. A prevăzut chiar moartea artei, a imaginației — așadar pe Foucault și Beckett la un loc”. O adevărată răzbunare a „precursoratului” local pe întreaga literatură europeană modernă! Departe de a fi avut doar o „meschină” miză estetică, „genialul” scriitor-demiurg, „conștient de unicitatea valorii lui”, „și-ar fi dorit în ascuns o literatură care-și ajunge sieși asemenea unui D-zeu imaginar”, „o nouă geneză, o palingenezie”, o „mult visată ubicuitate și o renaștere în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lovitura de dreapta, Își dădu seama de prezența ei. Parizianca. Așa o numeau insularii Între ei cînd vorbeau despre Chantal Pérec. Cu toate astea, ea trăia la Lands’en de douăzeci de ani. Mai mult decît unui ostracism Întru cîtva meschin, ea datora porecla asta ridicolă unei Înfățișări prea sofisticate pentru gustul localnicilor, precum și felului de a-i face să simtă că nu avea nimic În comun cu ei. Cu atît mai mult cu cît se născuse la Rennes. Cu corpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
săgeți aplicate cu măiestrie în puncte nevitale ale trupului meu aproape neînsuflețit au avut darul de-a mă întoarce cu greu din somnul morții. În următoarele clipe eram legat fedeleș și închis într-o colivie cu bare de fier, destul de meschină pentru dimensiunile mele. Apoi și-a făcut apariția și prințul; trufaș, aprig, mic la statură, cu trăsăturile dure, dar nu nedelicate, în fapt foarte bărbătești. Totuși, neclădit din acel aluat de distincție și grație din care sunt zămisliți cavalerii. Fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
legați prin aceeași forță ce ne ține acum pe noi împreună să înfăptuim lucruri atât de mari! Și când te gândești cât sunt de mari oamenii și de puternici în raport cu noi, hymenopterele. Doar gândurile și dorințele lor sunt mărunte și meschine. Ce mult s-au îndepărtat oamenii de modelul zeilor lor, pe măsură ce voința și gândurile lor s-au individualizat într-atât până a se transforma în invidii, ură, fățărnicii și iubiri irosite. Oare ce i-a dezunit pe oameni de au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ca să trăiască, sau mai precis să retrăiască cele mai fericite clipe ale existenței lui, cu pasiunea și bucuria de odinioară. Spre surprinderea lui, locurile nu i se păreau în mod esențial schimbate, poate doar mai mici, mai înguste și mai meschine. Acele locuri i-au fost foarte dragi, cu acei oameni atât de apropiați, cărora nici nu era nevoie să le vorbească; familia lui numeroasă de soții, copii și nepoți niciodată nu-i fusese atât de aproape. Lor nu era necesar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Arătai foarte bine, deși păreai puțin tensionată, preocupată de ceva. Da. Mi-amintesc că ne-am întâlnit. Am spus eu asta? Nu se mai gândise o vreme la acel mic sentiment al ei, ce s-a dovedit a fi ignobil, meschin, dureros, instalat fără pricină, în mod greșit, acolo unde de fapt nu era locul lui. Gândul la el l-am abandonat o vreme, acum sunt multe alte lucruri la care trebuie să mă concentrez; să-mi dau în cărți, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
el nu știa de ce, cu atât mai mult cu cât el intuia că lucrătura lui era grefată pe un sentiment mic, poate chiar cu mult mai mic decât acela despre care ei îi plăcea odinioară să creadă că fusese mic, meschin și ignobil. Așa cum stătea lungit pe-o parte într-o poziție ce lăsa să i se vadă omoplatul lui ascuțit și diform, trupul lui gol și atletic semăna cu acela al unui zeu antic deținător al destinelor, ce strângea sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
studiat niciodată materiile pe care sunt acum însărcinați să le predea. Eliminarea culturii și degradarea mediului universitar își dau mâna când, sub egida sociologismului și sub titlul de "realitate socială" pentru care elevii trebuie să fie pregătiți, banalitatea cotidiană, comportamentele meschine, fantasmele rudimentare, limbajul mass-media sau analfabeții au devenit norma, și pe aceasta este vorba a o inculca elevilor. Natura cunoașterii care trebuie transmisă și modul acestei transmiteri erau două chestiuni adresate Universității. Modificarea de conținut care pervertește disciplinele tradiționale și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
efect, știai tu bine, Eram încins ca un cuptor. Ai scos-o-n cameră la tine Și-ai aruncat-o pe covor, Rochița albă cu buline Ce o purtai provocator. Prin anii duși ca un fuior Cu mii de întâmplări meschine, Când oasele cumplit mă dor îmi amintesc mereu de tine Rochiță albă cu buline ... Rondelul țăranului bătrân Muncește în grădină tata, Nepoții îl privesc de zor, Iar eu, șomer, ca și cumnata Fumăm alene în pridvor. Prin lupte l-a
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]