3,272 matches
-
925; 3. Șepcari, curelari, izr[aeliți] 119, ort[odocși] 207; 4. Coaferi, izr[aeliți] 19, ort[odocși] 49 Numai în unele industrii ostenitoare sau puțin lucrative constituiesc românii ortodocși marea majoritate; astfel sînt: din 64732 totalul număr de suflete a meseriașilor aflați în București în 1878: 1. Muncitori cu ziua și plugari, din 31700 suflete, 28704 ort[odocși], 884 izraeliți; 2. Dulgheri și dogari, din 2727 sufl[ete], 2562 ort[odocși], izr[aeliți] nici unul; 3. Fierari, din 1797 sufl[ete], 1017
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în cari procentele luate întrec orice închipuire. La asemenea speculanți sânt avizați aceia cari au trebuință; la ei se adresează funcționarii, la ei se adresează proprietarul și arendașul, mulțimea locuitorilor din mahalalele fără ocupație, la ei trebuie să se adreseze meseriașii, chiar și comercianții, întrucît lipsește o adevărată bancă care să facă operații propriu-zise de bancă. Cu cât mizeria sau strâmtorarea e mai mare, cu atâta e și esploatarea mai mare. Un proprietar e silit, spre a-și plăti datoria sau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de la Koenigsberg, Breslau și Francfurt, evreii străini nu erau autorizați a se afla decât cu autorizația autorității (paragraful 38 al edictului). Evreii străini nu pot fi admiși nici ca rabini, nici spre a îndeplini o funcțiune la sinagogă, nici ca meseriași, calfe, ucenici sau servitori (paragraful 34 al edictului). Evreii pământeni cari contravin la această dispoziție se pedepsesc cu amendă de 300 taleri (1125 lei noi) sau, în caz de insolvabilitate, cu închisoare, iar evreul străin se gonește afară din țară
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
parte neterminate, parte neîncepute chiar. Cu toate acestea oamenii scoseseră bani din pungă și-i pusese la mijloc; mulți oameni onești [î]și pusese întreaga lor avere înlăuntru și să nu uităm că mulțimea aceasta consista din mici negustorași, din meseriași cu case de copii, din oameni cu economii mici, cari cumpăraseră acții și cari, nepricepând natura colosalei mistificațiuni, acuzau pe români că i-ar fi despoiat. Guvernul conservator de atunci a mers cu rezistența până la ultimele limite ale posibilului și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și jocul la bursă nu s-ar reflecta decât asupra voastră, răul n-ar fi mare. Dar el se traduce în bani, în bani plătiți de țară, plătiți de oameni în marea lor majoritate săraci, plătiți de țăran, de micul meseriaș, de micul negustor. Daca ați cădea mâine de la guvern care ar fi suma tradusă în bani, sânge și pământ ce ați costat țării? 28 milioane bilete ipotecare, 65 milioane noul împrumut ce se va cere de d. Sturza, 250 milioane
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cifră cu caracterele ei arăbești scoate ochii prin grozavul înțeles ce are // câteodată. Ici se vede urcarea mortalității și nu știi cauza care trebuie cercetată și remediată, dincolo scade cifra articolului cutăruia sau cutăruia de esport, ici scade numărul unor meseriași folositori sau productivi și se urcă numărul celor improductivi, colo se urcă cifra unor soiuri de crime și toată fluctuațiunea aceasta de numere te amețește dacă nu le știi înțelesul și dacă n-ai pătruns legătura între cauză și efect
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trenul. Am intrat În țară prin Galați. Noi am avut o epopee. Tata toată viața n-a putut să se Împace cu sistemul socialist. El n-a fost angajat În câmpul muncii socialiste. Nici o zi. A avut cotizație ca mic meseriaș. Am avut și eu probleme din cauza asta, dar până la urmă am scăpat. (decembrie 2002) „Numai românii și ucrainenii comandau lagărul” interviu cu Ruti Moscovici (n. 1935) Mihai Vakulovski: Doamnă Ruti Moscovici, ce făceau părinții dumneavoastră Înainte de război? Ruti Moscovici: Eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
e Clara Corbea. Eram al doilea copil În familia mea. Sora mea este Miriam, născută cu patru ani Înaintea mea. Tata avea un magazin de sticlărie: erau pahare, farfurii, tot ce era de sticlă, chiar cristaluri. Dar era și un meseriaș foarte bun, era geamgiu și tinichigiu. Dacă veți trece prin Câmpulung și prin Sadova și veți vedea bisericile alea frumoase de tot, să știți că sunt acoperite de tatăl meu, ca tinichigiu. Dacă mergeți un pic mai departe, unde este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
te duci la un iaz și În jurul iazului se așezau toți; Îi vedeai - bărbați, femei, cum Își făceau treburile acolo... N-ați Încercat să le faceți localnicilor WC-uri? Nu, nu aveam posibilități. Lucrurile astea erau legate de bani, de meseriași... Probabil, ulterior, după ce am plecat noi, au făcut, dar până atunci nu au avut nici chiar localnicii - și ei se duceau la iaz și de acolo Începeau toate infecțiile... A existat exantematicul, dar după asta a Început cel intestinal: vara
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pe jos... Familia mea a reușit să ajungă cu o căruță la Murafa, o localitate În județul Moghilău, un târg care pe jumătate era locuit de țărani ucraineni, iar În cealaltă jumătate erau evrei - care, tot așa, erau negustori, mici meseriași, și peste ei ne-au gonit pe noi... Cât timp ați mers până la Murafa? Nu era o distanță foarte mare, dar țin minte că ploua cu găleata... Cred că cu căruța am făcut În jur de 12 ore... Și am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ne-au dat nici o posibilitate să muncim. În Murafa exista un sovhoz, o gospodărie colectivă unde foarte puțini dintre noi, care au avut noroc, au fost luați la muncă - și li se dădea, totuși, câte ceva de mâncare... Cei care erau meseriași mai lucrau câte ceva: erau cizmari, croitori... socrul meu, de exemplu, era tăbăcar și mergea la țărani și tăbăcea piei, iar pentru aceasta li se dădea mâncare... un pud de cartofi sau un pud de lemne. Cu asta veneau fericiți acasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
puțină muncă... — La câmp, când ați fost luați, vă hrăneau? — Nu, nu ne dădeau nimic... — Deci cum decurgea o zi obișnuită În colonie? — Nu era nimic deosebit - nu făceam nimic... Tata umbla să mai câștige un ban, cei care erau meseriași mai lucrau câte ceva la țăranii ucraineni... Toți făceau ce puteau... Mâncam atât cât să nu murim de foame... Lemne de unde luați? — Câte un pud se cumpărau de la țărani... Nu se găseau lemne prin apropiere? — Nu, nu se găseau - lemnele se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
minte că primul conflict cu regimul a fost românizarea fabricilor, deci pierderea totală a averii. Căci tata nu a reușit să scoată nimic, fiindcă tot ce câștiga investea: voia să modernizeze, era o ambiție tehnică a lui... El, pornind ca meseriaș simplu, a avut mai mult o ambiție de a reuși cu forțe proprii, și prin faptul că am fost românizați am rămas absolut fără nici un mijloc de existență... — Dar vă aduceți aminte de pogromuri În Rădăuți? — Nu, În Rădăuți nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ați mai adus o cană cu apă fiartă” - ăsta era unicul produs alimentar; nu exista nimic să mănânci, ceva cald... doar bucăți de sfeclă și apă fiartă... Țin minte că au venit niște cunoscuți rădăuțeni care știau că tata este meseriaș și i-au zis: „Natan, tu ai putea să rămâi aici la Iampol, să te angajezi la fabrica de zahăr ca meseriaș; ar fi o soluție pentru tine”. Și tata a spus: „Sub nici un motiv nu pot rămâne aici, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de sfeclă și apă fiartă... Țin minte că au venit niște cunoscuți rădăuțeni care știau că tata este meseriaș și i-au zis: „Natan, tu ai putea să rămâi aici la Iampol, să te angajezi la fabrica de zahăr ca meseriaș; ar fi o soluție pentru tine”. Și tata a spus: „Sub nici un motiv nu pot rămâne aici, fiindcă sunt obligat să ajung din urmă un eșalon care a mers Înaintea noastră” - acolo se aflau mama și sora lui, iar el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
la Obodovca nu aveam nimic: nici de mâncare, nimic... În momentul acela, tata a ieșit afară... și era acolo un vecin ucrainean, Șimaiski se numea, nici pe el n-o să-l uit toată viața... Tata i-a spus că este meseriaș, poate face orice - „N-are cineva nevoie de nimic, de munca mea?”... Și i-a zis că este un chiabur care Își face fântână și poate are el nevoie de ceva... Mă rog, s-a dus la el și ăla
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mai erau și niște treburi mai organizate, În sensul că era o turnătorie, care făcea tot felul de unelte, treburi din acestea, și era condusă de un inginer evreu, Eghendorf Îl chema, originar din Rădăuți, la care lua numai meșteri meseriași... Eu nu eram nici un fel de meșter ca să pot lucra și, totuși, erau niște ateliere comunale În care se lucra tâmplărie, treburi din acestea care erau necesare pentru primărie și, nu știu, am avut eu noroc că m-am dus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mers până când camioanele au fost rechiziționate pentru scopuri de război. Și atunci noi practic trăiam Într-un cartier destul de central - dar Înainte locuiam Într-un cartier lângă gară, unde erau mai mulți d-ăștia cu camioane și care nu erau meseriași de talia lui taică-meu. Service-uri, pe vremea aia, nu erau. La Cluj erau trei service-uri... sau două - „Leonida” și mai era Încă unul. Și vreo doi cârpaci. Atunci tata mai repara o mașină, mai aranja una, alta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o piesă sau se Întâmpla ceva... Eu făceam rizurile astea și suprafața asta. Nu existau rebuturi. Rebuturile erau o catastrofă. Dacă se strica o piesă, se dădea din mână În mână și, de obicei, la ultimele două operații erau puși meseriași foarte buni, care aveau timp să facă toată piesa. Tata, care se pricepea bine la treaba asta, era la ultimul strung. Și el muncea cam de trei ori mai mult decât alții. Că toate rebuturile trebuiau făcute din bucăți. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mea era un strung care avea foarte multe cuțite nefolosite. Erau și strunguri care mergeau cu șase cuțite și el putea foarte repede să facă un inel din ăsta: punea pe o tijă mai multe inele, le prăjea... Era un meseriaș mare. Ăsta era ciubucul lui. Dar bineînțeles că În timpul În care el făcea așa ceva toată linia se oprea. Și se adunau toate piesele Într-un cap. Parcă, totuși, veneau mai puține ca de obicei. Probabil că și ăia făceau același
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
stomac se orientau oamenii... În orice caz, am stat circa două zile până când, cu explozibil, și-au făcut loc și au ieșit... Și am mers pe jos. Vreo două-trei zile nu ne-au mai scos deloc la muncă. Au intervenit meseriașii adevărați, nu noi, că nu ne pricepeam, și au reparat ce era de reparat ca să intrăm În mină. - Mina se afla... - La mare adâncime, de ordinul sutelor de metri. Două sute și ceva de metri... - Obiectiv strategic... - Cam asta era situația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cele intuite în imagini. Ei pot desena pe fișe elemente grafice plasându-se în anumite poziții. Exemple: ,, Desenează norii sus”, ,,Desenează jos frunze căzute din copac”, ,,Desenează la stânga copilului un copac”. ,,POȘTAȘUL” Scop: Precizarea și verificarea cunoștințelor referitoare la activitatea meseriașilor; Sarcina didactică: recunoașterea și denumirea meseriașilor după produsul muncii lor. Denumirea uneltelor corespunzătoare fiecărui meseriaș. Reguli de joc: Un elev va interpreta rolul poștașului, iar ceilalți va trebui să recunoască și să denumească obiecte după imagini/material concret. Elevii vor
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
desena pe fișe elemente grafice plasându-se în anumite poziții. Exemple: ,, Desenează norii sus”, ,,Desenează jos frunze căzute din copac”, ,,Desenează la stânga copilului un copac”. ,,POȘTAȘUL” Scop: Precizarea și verificarea cunoștințelor referitoare la activitatea meseriașilor; Sarcina didactică: recunoașterea și denumirea meseriașilor după produsul muncii lor. Denumirea uneltelor corespunzătoare fiecărui meseriaș. Reguli de joc: Un elev va interpreta rolul poștașului, iar ceilalți va trebui să recunoască și să denumească obiecte după imagini/material concret. Elevii vor preciza utilitatea obiectului respectiv. Material didactic
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
poziții. Exemple: ,, Desenează norii sus”, ,,Desenează jos frunze căzute din copac”, ,,Desenează la stânga copilului un copac”. ,,POȘTAȘUL” Scop: Precizarea și verificarea cunoștințelor referitoare la activitatea meseriașilor; Sarcina didactică: recunoașterea și denumirea meseriașilor după produsul muncii lor. Denumirea uneltelor corespunzătoare fiecărui meseriaș. Reguli de joc: Un elev va interpreta rolul poștașului, iar ceilalți va trebui să recunoască și să denumească obiecte după imagini/material concret. Elevii vor preciza utilitatea obiectului respectiv. Material didactic: material concret/imagini reprezentând unelte folosite în activitățile adulților
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
imaginea primită de colegul său în scrisoare. Se mai poate cere grupei de copii ca după ,,lecturarea” scrisorii să mimeze dacă se poate o acțiune specifică meseriei. ,,CUI ÎI DĂM”? Scop: Precizarea și verificarea reprezentărilor copiilor despre materiale, unelte și meseriași. Sarcina didactică: recunoașterea și denumirea uneltei și a meseriașului căruia îi aparține executarea acțiunii cu acea unealtă. Regulile jocului: copiii pot interpreta roluri de meseriași care merg să cumpere unelte și materiale. Fiecare copil are dreptul să cumpere câte o
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]