3,268 matches
-
listă. Conservatorii, consultând listele electorale, vedeau că sunt în minoritate față de celelalte nuanțe liberale. Dar Fleva, omul popular al Bucureștilor și fost primar sub liberali, prezintă listă separată. Listei lui Fleva se alătură cooperatorii cu Dumitru Butculescu, oarecare grupuri de meseriași și un număr de comercianți. Fleva părea că este o primejdie pentru lista „opoziției unite“ pe care o susținea guvernul. În ziua alegerii, lupta fu foarte caldă. Mergând pe la diversele secțiuni de votare, întâlnesc grupuri de alegători cari strigau: „Fleva
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
I; vicepreședinți: general G. Mano, G. Barozzi, secretar-general, G.I. Lahovary; casier, L. Basset; bibliotecar, Sc. Iarca; membri: P.S. Aurelian, Gr. C. Cantacuzino, B. Constantinescu, I. Felix, șt. Grecescu, șt. Hepites, Gr.T. Lahovary, V. Socec, Gr. ștefănescu, V. Alex. Urechia; Societatea meseriașilor de încălțăminte, Calea Moșilor, 44; Comitetul de administrație: M.S. Stoicescu, președinte; C. Georgescu, C. Theiss, vicepreședinți; I. Căplescu, G. Pavelescu, T. Teodorescu, M. Mușatescu, D. Mănciulescu, V. Rădulescu, G. Ionescu, șt. Porfir, P. Petrescu, D. Trandafirescu, C. Ionescu, P. Damian
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și cele două scaune cu rezemătoare defectăîn set complet, în același spațiu restrâns dintre frigiderul ,,Arctic’’ (de tip nou), și stâlpul structurii de rezistență al camerei. Drept în față, ușa termopan ce dă drept în balcon... A fost instalată de ,,meseriași'' cam de mântuiala, căci trec curenții de aer pe sub ea ca printr-o turbină. Când ninge, vântul spulberă fulgii de nea, se bagă zăpada până aproape de masă. Frigul încremenește până și caloriferele de tip nou din aluminiu, care oricum sunt
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
superiori. Curțile și tribunalele. Delegațiunile comunale și județene, purtând cocardă cu numele județului și comunei. Directorii școalelor publice secundare și primare și delegațiunea junimii universitare, cu drapelele școalelor în frunte; d-nii directori purtind coroanele oferite MajestățilorLor de către școli. Corporațiunile de meseriași din Capitală cu drapelele lor. Un pluton de dorobanți încheind cortegiul. La sosirea cortegiului la Palat, d-nii generali au așezat coroanele în fața Tronului, împregiurul cărui era așezate toate drapelele armatei. Aci așteptau d-nii miniștri, II.PP.SS.LL. mitropoliții, Corpurile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
închisorilor comuniștilor-sovietici. Numeroși sînt acei cărora nu li s-a făcut nici grația unui mormînt, fiind aruncați la groapa comună. Avuturile românilor sînt confiscate fără milă, despuierea este totală: pămînturile țăranilor sînt expropriate, locuințele oamenilor sînt naționalizate, prăvăliile negustorilor, atelierele meseriașilor, fabricile industriașilor, totul este confiscat, totul devine proprietatea Statului comunist-sovietic. Pînă și banii din pungile oamenilor sînt furați într-o noapte: moneda țării este declarată fără valoare de pe o zi pe alta. Noua monedă, importată din Rusia, nu este distribuită
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
1500 de taurine, peste 1000 de ovine și multe alte animale mari și mici, valorificarea acestora sau a produselor animaliere asigurând alimentația întregii populații și venituri bănești. În Costișa există și un număr mare de societăți comerciale, asociații familiale și meseriași particulari autorizați, cu profil productiv și comercial (Moara de apă, atelier de reparații auto, societate de construcții, confecții, mobilier, prelucrare lemn, ateliere meșteșugărești, SRL-uri de desfacerea mărfurilor cu amănuntul etc.). Un număr însemnat de tineri lucrează în străinătate (Israel
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pentru a ușura, pe cât posibil, efortul solicitat de muncile din agricultură, viticultură, pomicultură etc. Aici erau adevărații agronomi, adevărații cunoscători ai pământului. Aici, în spațiul acesta în care trăiau oameni stigmatizați cu D.O. pe buletin, se găseau constructori și meseriași de primă mână, aici erau intelectuali de valoare de care comuniștii aveau o teamă cumplită și pe care planificaseră să-i extermine. Într-adevăr, deportații aceștia erau oameni deosebiți; cu totul deosebiți. Cinstiți, muncitori, pricepuți, sociabili, primitori și veseli; în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
la efectuarea acestei operații, era un deportat căruia i se dusese buhul despre priceperea lui în tehnica acoperirii caselor cu paie. Era, nici vorbă, o tehnică deosebită, pe care, probabil, o stăpânea pentru moment doar domnul Tiron. Acesta era numele meseriașului. Ne-am dus câteva zile la rând și am adunat resturi de paie de pe urma combinelor, le-am greblat și le-am adus acasă târându-le de la mari distanțe. Aproape că nu mai erau: se terminaseră. După ce am considerat că avem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
în gură secole, milenii, într-o mișcare succesorală inexorabilă, legat sacru și talisman totodată. Și, astfel, leagănul nu se răcește niciodată... Mă tem că literatura pentru copii a început să fie suspectată abia când și-a fabricat breslașii și proprii meseriași. Artizanatul, mica forjă a kitsch-ului, jucărioarele și turtele colorate, sporesc până la evidență prezumția de impostură literară. Se clamează abuzul, se cere fierul roșu și, ca întotdeauna în stări de urgență, întâi se taie... E adevărat, zilieri și flotanți sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
novele, tot de Dito și Idem sub titlul În rătăcire conțin: Răzbunare, Romanul Zoiei, Pablo Domenec, Vera, Noria și tot în aceeași colaborare tragedia istorică Ana Boleyn. Volumele de poezii germane originale: Furtune, Liniștea mea, Vrăjitoarea, Iehovan, Patria, Cântece de meseriași, Rheinul meu, Cântece de Mare și Cartea mea; multe din aceste poezii au fost traduse în limba românească de Coșbuc și publicate în Minerva, 1906, sub titlul Valuri alinate. Trebuie să mai existe traduceri din poeziile Carmen Sylvei și de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în text că de la 1 octombrie 1932 se reduc cu 50% cotele actuale ale impozitului agricol, impozitul pe clădiri scade de la 12 la 10%, cota impozitului pe profesii (avocați, medici, ingineri, arhitecți) de la 8 la 6%, iar de la micii industriași (meseriași) care lucrează singuri sau ajutați de cel mult șase persoane taxa cifrei de afaceri nu se mai percepe... „O lege binevenită” este legea controlului averilor, trebuincioasă din toate punctele de vedere, că se va putea controla averea tuturor înalților dregători
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
abonaților la Luptătorul. Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernăuți, Piața Unirii nr.3. 131 * „Pentru libertatea presei” era publicat în Glasul Bucovinei din 20 decembrie 1931 protestul Sindicatului ziariștilor bucovineni care se ridica „cu ultimă energie contra confiscării ziarului Luptătorul din Cernăuți”. * * Meseriașul, organ pentru meseriașii și micii industriași din Bucovina, organul de publicitate al sindicatelor I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII, XIV, XV al Gremiului Architecților în Bucovina și al Uniunii micilor industriași și meseriași din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernăuți, Piața Unirii nr.3. 131 * „Pentru libertatea presei” era publicat în Glasul Bucovinei din 20 decembrie 1931 protestul Sindicatului ziariștilor bucovineni care se ridica „cu ultimă energie contra confiscării ziarului Luptătorul din Cernăuți”. * * Meseriașul, organ pentru meseriașii și micii industriași din Bucovina, organul de publicitate al sindicatelor I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII, XIV, XV al Gremiului Architecților în Bucovina și al Uniunii micilor industriași și meseriași din Bucovina, apare la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți”. * * Meseriașul, organ pentru meseriașii și micii industriași din Bucovina, organul de publicitate al sindicatelor I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII, XIV, XV al Gremiului Architecților în Bucovina și al Uniunii micilor industriași și meseriași din Bucovina, apare la Cernăuți, ianuarie 1929, în limba română dar mai mult în germană, lunar, redacția și administrația în strada Regina Maria nr. 27 (Tipografia „Mercur”), în patru pagini. Editor Max Veissmann, giranți responsabili Karl Mayerowicz și Anton Zawada
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Max Veissmann, giranți responsabili Karl Mayerowicz și Anton Zawada. În editorialul scris pentru români, singurul material în întregul ziar, se apreciază „că nici o pătură a populației n-a fost lovită atât de greu de criza economică mai mult decât breasla meseriașilor, ceea ce explică starea decadenței acestora. Meseriașul propunea unirea tuturor meseriașilor și micilor industriași într-un corp unitar, încurajarea construcțiilor, obținerea de credite ieftine de la Guvern și Banca Națională, cu dobândă suportabilă, susținerea mișcării cooperatiste, cu reprezentanți direcți în toate corporațiile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și Anton Zawada. În editorialul scris pentru români, singurul material în întregul ziar, se apreciază „că nici o pătură a populației n-a fost lovită atât de greu de criza economică mai mult decât breasla meseriașilor, ceea ce explică starea decadenței acestora. Meseriașul propunea unirea tuturor meseriașilor și micilor industriași într-un corp unitar, încurajarea construcțiilor, obținerea de credite ieftine de la Guvern și Banca Națională, cu dobândă suportabilă, susținerea mișcării cooperatiste, cu reprezentanți direcți în toate corporațiile publice - ca doleanțe minime. Meseriașul din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
editorialul scris pentru români, singurul material în întregul ziar, se apreciază „că nici o pătură a populației n-a fost lovită atât de greu de criza economică mai mult decât breasla meseriașilor, ceea ce explică starea decadenței acestora. Meseriașul propunea unirea tuturor meseriașilor și micilor industriași într-un corp unitar, încurajarea construcțiilor, obținerea de credite ieftine de la Guvern și Banca Națională, cu dobândă suportabilă, susținerea mișcării cooperatiste, cu reprezentanți direcți în toate corporațiile publice - ca doleanțe minime. Meseriașul din septembrie 1932 era organ
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acestora. Meseriașul propunea unirea tuturor meseriașilor și micilor industriași într-un corp unitar, încurajarea construcțiilor, obținerea de credite ieftine de la Guvern și Banca Națională, cu dobândă suportabilă, susținerea mișcării cooperatiste, cu reprezentanți direcți în toate corporațiile publice - ca doleanțe minime. Meseriașul din septembrie 1932 era organ oficios al Uniunii Corporațiilor meseriașilor și micilor industriași din Bucovina, și al Uniunii Generale a micilor industriași din România, Filiala Cernăuți, dar tot cu un singur articol în limba română: „Lupta pentru pâinea zilnică” - lipsa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un corp unitar, încurajarea construcțiilor, obținerea de credite ieftine de la Guvern și Banca Națională, cu dobândă suportabilă, susținerea mișcării cooperatiste, cu reprezentanți direcți în toate corporațiile publice - ca doleanțe minime. Meseriașul din septembrie 1932 era organ oficios al Uniunii Corporațiilor meseriașilor și micilor industriași din Bucovina, și al Uniunii Generale a micilor industriași din România, Filiala Cernăuți, dar tot cu un singur articol în limba română: „Lupta pentru pâinea zilnică” - lipsa ei explicată prin scumpirea materiei prime. 132 Ziarul cu nr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în limba română: „Lupta pentru pâinea zilnică” - lipsa ei explicată prin scumpirea materiei prime. 132 Ziarul cu nr. 7 din noiembrie 1932 avea un spațiu mai întins redactat în limba română, fiind și ilustrat cu fotografiile „mai multor prieteni ai meseriașilor”: D.R. Ioanițescu, ministrul muncii; Dimitrie Bucevschi „coleg și conducătorul nostru” care, la cei 74 de ani ai săi și o vechime de 60 de ani în profesie, 50 ani în serviciu la aceeași întreprindere și 40 de ani conducătorul ei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
serviciu la aceeași întreprindere și 40 de ani conducătorul ei, „face cinste lor și familiei lui”: D. V. Pantozopol, secretar general la Ministerul muncii; Alexandru Samoil, președintele organizației centrale și D.N. Dimitrescu, vicepreședinte (a Uniunii Generale a micilor industriași și meseriași). În decembrie ziarul publica, chiar în prima pagină, o relatare de la Întrunirea delegaților din întreaga Bucovină la Camera de Comerț, cu participarea ministrului Ioanițescu și o fotografie de grup, reportaj care se întindea și în pagina a II-a, iar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la Camera de Comerț, cu participarea ministrului Ioanițescu și o fotografie de grup, reportaj care se întindea și în pagina a II-a, iar în pagina a IVa era și un articol, tot în limba română, despre Organizația politică a meseriașilor. Meseriașul nu a avut regularitate în apariție, iar grija pentru acuratețe i-a lipsit, deși editorul era însuși președintele Uniunii Corporațiilor Bucovinene: un număr în două pagini, oferită gratis, nici nu avea data calendaristică a editării lui, iar în românește
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Camera de Comerț, cu participarea ministrului Ioanițescu și o fotografie de grup, reportaj care se întindea și în pagina a II-a, iar în pagina a IVa era și un articol, tot în limba română, despre Organizația politică a meseriașilor. Meseriașul nu a avut regularitate în apariție, iar grija pentru acuratețe i-a lipsit, deși editorul era însuși președintele Uniunii Corporațiilor Bucovinene: un număr în două pagini, oferită gratis, nici nu avea data calendaristică a editării lui, iar în românește nu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acuratețe i-a lipsit, deși editorul era însuși președintele Uniunii Corporațiilor Bucovinene: un număr în două pagini, oferită gratis, nici nu avea data calendaristică a editării lui, iar în românește nu-i aparținea decât titlul și apartenența de organ pentru... meseriași și mici industriași. Observatorul, gazetă de informație pentru Cernăuți, Botoșani și Dorohoi, redacția pentru Cernăuți în strada Lt. 133 Breabăn nr.5, director, George D. Râncu, Tipografia „Școalelor” - Dorohoi. Înscris la Tribunalul Dorohoi sub nr.5505/1938, dar poartă anul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
invalid?" Această frază îi va fi fatală: va suferi o condamnare de 3 ani petrecuți în cincisprezece pușcării. Îi va fi confiscată averea, inclusiv casa. Nevasta plătea chirie lunară pentru că locuia în casa ei. Olimpiu Scutelnicu (n. 1927), agricultor și meseriaș, un luptător, era membru în gruparea albastră, se ocupa cu multiplicarea manifestelor cu ajutorul unor matrițe sculptate artizanal în plumbul de la acumulatoarele radio. Din 1947 pînă în 1951, a tipărit manifeste în contra comunismului, a lui Dej, a Anei Pauker, a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]