1,869 matches
-
controlabilă. De aici acea stridentă repetitivitate a formulei de la un volum la altul. Criticii n-au spus-o (preferând să denunțe în schimb culpe cu totul inefabile), dar Coșovei ajunsese, din punctul de vedere al formei, la o veritabilă matrice metrică a poemelor: în medie, fiecare avea undeva între două și patru părți, dispuse strofic, începea metaforic (cu o imagine de obicei deconcertantă și electrizată de fiori melancolici), specula apoi câteva formule intertextuale (versuri celebre ale unor mari poeți de la noi
I did it my way by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2852_a_4177]
-
acolo unde scrierea muzicală era preponderent una literară, iar expresia ei sonoră se baza, cel puțin în corurile tragediilor, pe scandarea (e-adevărat, monovocală) a textelor dramatice. Una este însă să reciți un vers, descompunându-l în diferitele sale unități metrice sau silabice și alta e să-l rostești decupat în bucăți semantice irecognoscibile, aparent (și uneori chiar esențial) extravagante, dacă nu și bizare. De la muzica letristă și până la verișoara ei naturală - mouth-music -, exersată de școala engleză a anilor '80 (Denis
Când literele încep să cânte by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/7896_a_9221]
-
vectorială, adică săgeată arătînd direcții și punctînd răscruci. Cînd însă e doar sunet armonios curgînd în cadență plăcută, cuvîntul devine o nesuferită omilie care sfîrșește prin a dezgusta: mărime scalară, adică banal număr definind o masă lexicală sau un picior metric. Kierkegaard e din categoria scriitorilor cu virtuți vectoriale, aruncînd săgeți și indicînd noduri de încrucișare a sensurilor, atîta doar că strălucirea asociațiilor sale trebuie s-o cauți în masa diluată a unei interminabile perorații. De aceea, Kierkegaard e sclipitor pe
Predici blînde by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4450_a_5775]
-
de prestatoare de servicii căreia nu i se recunoaște statutul de cultură e semn de orbire. Apoi e o eroare să credem că cine face pictură sau poezie nu are nevoie de matematică, de vreme ce la temelia culorilor și a picioarelor metrice stau tot niște raporturi exacte. Mai mult, a avea preocupări științifice nu înseamnă a fi refuzat de desfătările simțului artistic. Științele sunt ele însele niște edificii eminamente frumoase, iar oamenii de știință sunt naturi cu aplecare estetică, asta însemnînd nu
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]
-
și restabilirea echilibrului acelei lumi destabilizată de guvernarea despotică a Reginei Roșii. Mutând în adolescență criza - Alice refuză să devină femeie încă, nu poartă corset și ciorapi -, și ilustrând-o cu personajele lumii copilăriei, avem de fapt o regresie măsurată metric cu schimbarea de dimensiune a lui Alice care ba crește prea mult, ba scade nepotrivit, care de fapt nu-și mai găsește măsura potrivită (muchness ar fi numele dat acestui hybris particular) pentru a încăpea în lumea copilăriei. Unul dintre
Imaginarium-ul „doctorului” Burton by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6411_a_7736]
-
al exaltării lirice, viața avînd sens numai în măsura în care, în momentele de inspirație, simte cum un imbold de vehemență prozodică îi inundă pagina. A-i cere să-și privească arta ca pe o manufactură zeloasă de încropire a versurilor după criteriu metric și pe temei de rimă i se pare un afront personal și o pîngărire simbolică a muzelor. De aceea, chiar dacă n-o spune de-a dreptul, un poet care se ia în serios se privește pe sine ca un coribant
Dicteu din înalt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6355_a_7680]
-
șorturi - 68-83. ( M. D. M.) depozite S.C. „Girros Comservice” S.R.L. vinde en gros, prin intermediul depozitului propriu amplasat în incinta Complexului Comercial „Euro 2”, Bd. Antenei nr. 4, F5, telefon 0256/204 040, următoarele produse (prețurile nu conțin T.V.A.): șuruburi metrice M4×10 mm - M30×200 mm - 22,35 - 8 828,43 lei/set, holșuruburi cu cap înecat 2,5×25 mm - 6×180 mm - 6,12 - 401 lei/set, holșuruburi pentru rigips 3,5×25 mm - 4,8×90 mm
Agenda2006-20-06-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/284964_a_286293]
-
cunoscutului poet Miron Kiropol, readuce în actualitate discuția despre șansele poeziei de a fi tradusă într-o limbă străină. Este aproape imposibil ca în traducere să se păstreze toate virtuțile unui poem. În anumite situații, un traducător poate rămâne fidel metricii din limba în care a fost scris, dar cu prețul unor echivalențe destul de laxe date cuvintelor din original, sau poate fi foarte atent cu sensul, sacrificând metrica. Miron Kiropol încearcă să rămână foarte aproape de sensurile originare. Aproape fiecare vers al
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
pare o mare eroare. Firește, sunt două regimuri totalitare violente și absurde, însă fascismul, îmi pare rău că trebuie să spun acest lucru, este mult mai aproape de capitalism decât comunismul. Fascismul este înrudit cu sistemul capitalist tocmai datorită acestei logici metrice, matematice, prin care se produce. Dacă regimul capitalist se produce prin bani care, cum am mai zis, pot fi calculați, fascismul se susține pe Ťgeneticăť, prin Ťbiologiať ideologizată care se bazează pe măsurare. În ideologie și științele fasciste, Ťevreulť este
La pachet by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6710_a_8035]
-
consoana transcrisa greșit G. Călinescu descrie o viziune baroca, în care "basmul este văzut ca un animal fabulos în continuă generare, contemporană cu ninsoarea stelelor, metaforă minunată, prin chiar greșeală prefacerii lui cresc în verb tranzitiv, din rațiuni poetice, fiindcă metric se putea foarte bine zice Ťbasmelor copite crescť". Același tip de eroare face Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, român scris cu aproape jumătate de secol mai tarziu. Citând greșit un vers din Goga ("De ce m-ați dus
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
pe coordonata înălțimilor, ca monodie. Înălțimile survin deci periodic, intervalele temporale dintre ele fiind totuna cu duratele efective ale fiecărui sunet. Presupunem că tempoul derulării sonore este unul destul de moderat, o schimbare de înălțime articulându-se odată la un timp metric (tm), gradat metronomic, să zicem, la tm = 60 MM. Dacă dirijorul tactează la scara 1/1 (tm de tm), mișcarea gestuală ne apare perfect adecvată cu periodicitatea schimbării înălțimilor. Dacă tactarea dirijorală va diviza (simetric/asimetric, giusto/rubato) în raport cu tm
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
referind asupra gradului și sau modului dinamic de stabilitate a formei (coloanei) de-a lungul desfășurării ei, ca succesivitate temporală. footnote>, sub diferite aspecte de consecvențialitate, ca invarianță/stabilitate timpo-tempică prin repetitivitate periodică sau de pulsație - în șir de timpi metrici (tm) singulari sau împerecheați în formule ritmice -, ori prin succesivități înlănțuite în perioade de ciclicitate. Mins își poate concepe astfel o strategie de conservare energetică pe un parcurs-interfață de formă netedă (regulată). Chiar și presupunând că pe L-dpc ar fi
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
poate aspecta mai mult decât o pereche de durate, respectiv o formulă ritmică. Pe de altă parte, grupând doi sau mai mulți Tcp consecvenți (și egali cu tm) în serii numeric identice, configurația dpc poate fi aspectată prin diferite calități metrice (binecunoscutele măsuri muzicale), care colorează caracterial timpo-metria unui segment sau a întregii L-dpc. Generic, numim aceste culori timbrometrie. Adesea, chiar dacă o lucrare muzicală este livrată în partitură sub o anume configurație timpo-metrică (ca măsură definită prin numărul tm), Mins se
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
unui segment sau a întregii L-dpc. Generic, numim aceste culori timbrometrie. Adesea, chiar dacă o lucrare muzicală este livrată în partitură sub o anume configurație timpo-metrică (ca măsură definită prin numărul tm), Mins se poate diferenția temporar, abordând o altă culoare metrică ori doar o altă nuanță, diferind prin modul grupării tm în cadrul aceleiași măsuri generice. De exemplu, o grupare de 3tm succesivi indică un caracter de timbrometrie (culoare metrică) ternară, care poate fi nuanțată în trei variante de ordin tm-cumulativ: primii
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
prin numărul tm), Mins se poate diferenția temporar, abordând o altă culoare metrică ori doar o altă nuanță, diferind prin modul grupării tm în cadrul aceleiași măsuri generice. De exemplu, o grupare de 3tm succesivi indică un caracter de timbrometrie (culoare metrică) ternară, care poate fi nuanțată în trei variante de ordin tm-cumulativ: primii doi tm și ultimii doi tm - ca nuanțe asimetric-binare; toți trei tm - ca nuanță metric-unică (monadică). Se pot concepe și nuanțe de ordin tm-divizionar, în tot felul de
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
discursului muzical sunt definite în chip reprezentativ: armonia ca summum de activitate melodică și forma drept structură arhitectonică. Un capitol important, al treilea, descrie posibila înfrățire expresivă dintre muzică și cuvânt, aici fiind tratate „tipologia frazelor în funcție de relația cu undele metrice”, aspecte ale sonorităților, semnificației poetice, comparația dintre muzică și retorică... în timp ce capitolul epilog, al patrulea , este rezervat scrisorilor, textelor și notelor. De semnalat în sens pozitiv mulțimea notelor de subsol ce însoțesc textul respectiv, adnotări izvorâte din nevoia imperioasă a
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
perioade etc., tot; și - este o vorbă încă ceva mai mult decît atîta: fără ironie. Ba încă și unele fenomene specifice versificației antice, ca acela, de pildă, al substituirii dactilului printr-un spondeu etc. și, în orice caz o bogăție metrică cu mult mai mare decît aceea a metricei antice. Dar, pentru o mai vie ilustrare a chestiunei, e mai bine să dăm cît de puțin cuvîntul, însuși autorului (în partea intitulată: Ritmica și metrica, pagina 47, din manuscris). „Legătura și
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
mare decît aceea a metricei antice. Dar, pentru o mai vie ilustrare a chestiunei, e mai bine să dăm cît de puțin cuvîntul, însuși autorului (în partea intitulată: Ritmica și metrica, pagina 47, din manuscris). „Legătura și înrudirea ritmicei și metricii din microregiune” (e vorba de microregiunea Bicaz) „cu formele metrice antice, ne-a determinat a folosi încadrarea picioarelor metrice și ritmice în aceleași tipare pe care le foloseau poeții: Homer, Anacreon, Plaut, Seneca și metricienii: Hefestion și Quintilian. Aceasta ținînd
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
vie ilustrare a chestiunei, e mai bine să dăm cît de puțin cuvîntul, însuși autorului (în partea intitulată: Ritmica și metrica, pagina 47, din manuscris). „Legătura și înrudirea ritmicei și metricii din microregiune” (e vorba de microregiunea Bicaz) „cu formele metrice antice, ne-a determinat a folosi încadrarea picioarelor metrice și ritmice în aceleași tipare pe care le foloseau poeții: Homer, Anacreon, Plaut, Seneca și metricienii: Hefestion și Quintilian. Aceasta ținînd seama de faptul că în dans succesiunea spondeilor, anapeștilor, dactililor
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
cît de puțin cuvîntul, însuși autorului (în partea intitulată: Ritmica și metrica, pagina 47, din manuscris). „Legătura și înrudirea ritmicei și metricii din microregiune” (e vorba de microregiunea Bicaz) „cu formele metrice antice, ne-a determinat a folosi încadrarea picioarelor metrice și ritmice în aceleași tipare pe care le foloseau poeții: Homer, Anacreon, Plaut, Seneca și metricienii: Hefestion și Quintilian. Aceasta ținînd seama de faptul că în dans succesiunea spondeilor, anapeștilor, dactililor, iambilor, troheilor, proceleusmaticilor etc. determină transpunerea perfectă a motivelor
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
un prea mare risc presupune că celebrul Philippe de Vitry, în tratatul său muzical cunoscut sub numele de Ars nova (sec. XIV), a conceput sistemul său aplicabil în muzica măsurată, spre deosebire de muzica religioasă plană, pe baza unei vizibile influențe a metricii antice. Desigur, spiritul unei astfel de transpuneri este greșit, nemuzical. Metrica antică, a versului, atrăgea, fără doar și poate, în hățurile legilor ei, și frazeologia cîntării, cînd astăzi nu mai este un secret că linia melodică nu se mai poate
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
de cea apuseană printro melismatică mai ornamentală, mai bogată. În muzica religioasă bizantină au pătruns elementele creației siriene de imnuri, care aveau în introduceri și între cântările oficiale texte populare noi. Mai târziu, au fost aplicate melodii care se potriveau metricii textului, fapt ce a condus la apariția unei noi forme imnice și anume Irmos (legătură). În secolul al VI-lea și al VII-lea, sirianul Roman Glasdulce va scrie așa numitele Condacuri, care erau poeme ale căror strofe (18-24) erau
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
48-50. footnote>. Genuri muzicale religioase 1. Coralul<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Coralul”, (București, Editura UNMB, Glissando, 2011), 60-92. footnote> este imnul congregațional din liturghia luterană. Caracteristicile formale și stilistice ale coralului luteran sunt limba națională germană, rima metrică a versului, forma strofică muzicală și textuală și melodia simplă. Coralul a evoluat în decursul secolelor al XVI-lea și al XVII-lea de la forma monodică până la o varietate componistică ce include coralul preludiu, coralul-motet, coralul-cantată și coralul-suită. La începutul
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
În perioada creștină primară cuvântul a fost folosit pentru a desemna rugăciunile cântate către Dumnezeu, fiind distincte de psalmi. În Biserica Bizantină și în Biserica Occidentală (Romano-catolică și Protestantă) imnul s-a dezvoltat în tradiții diferite. În liturghia protestantă imnurile metrice sunt o parte importantă a închinării congregaționale. Astăzi termenul de imn este asociat cu un cântec liric sacru folosit în închinare, distinct de traducerea metrică sau parafrazarea psalmilor sau a altor texte biblice și liturgice. În timpul Reformei, imnul protestant va
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Occidentală (Romano-catolică și Protestantă) imnul s-a dezvoltat în tradiții diferite. În liturghia protestantă imnurile metrice sunt o parte importantă a închinării congregaționale. Astăzi termenul de imn este asociat cu un cântec liric sacru folosit în închinare, distinct de traducerea metrică sau parafrazarea psalmilor sau a altor texte biblice și liturgice. În timpul Reformei, imnul protestant va fi introdus în liturghia protestantă. În Biserica Calvină, Jean Calvin (1509-1564) a adoptat cântatul congregațional conform practicii din biserica primară, stabilind la Geneva tradiția imnului
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]