3,827 matches
-
de minune în studierea familiei și a rudeniei. De altfel, ideea a încolțit odată cu lecturarea celebrei cărți a lui Oscar Lewis intitulată Copiii lui Sanchez (1961/1978). În urma unei riguroase cercetări de teren pe tema adaptării țăranului mexican la viața metropolitană a capitalei din anii ’60, antropologul american folosește în lucrare, ca o construcție narativă, tocmai biografiile celor cinci copii ai personajului central, Sanchez, un gen de Moromete dezrădăcinat, mânat de vicisitudinile vieții într-un spațiu străin, iar în strădania de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a preocupat mult În ultimii 20 de ani. De la jumătatea anilor ’90 am locuit mai mult de o treime din timp În Europa. Am vizitat aproape tot continentul și am locuit În orașe mici, comunități rurale și În mari zone metropolitane. Deoarece făceam naveta, uneori de două ori pe lună, am fost continuu șocat de diferența dintre Europa și America. Adeseori lucrurile mărunte mi-au atras atenția. De exemplu, când intru Într-un closet public În Europa luminile se aprind automat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acri de persoană 46. În Maryland, loturile de un acru sau mai mult pentru o gospodărie sunt cele mai populare și reprezintă trei sferturi din toate terenurile transformate În zone locuite În acel stat În anii 198047. Prin contrast, zonele metropolitane În Europa sunt, În medie, de trei-patru ori mai dens populate decât cele din America. Chiar și zonele suburbane europene sunt de patru ori mai dense decât cele din Statele Unite ale Americii 48. Predilecția americanilor pentru terenuri este egalată numai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
decât observăm În cartierele rezidențiale care Înconjoară orașele Europei. Jackson observă că „există puține locuri atât de dezolante și singuratice ca o stradă a unei suburbii Într-o după-amiază fierbinte de vară”53. Mai mult decât 60% dintre rezidenții zonelor metropolitane americane locuiesc În suburbii, iar numărul lor este În creștere 54. Ar putea părea șocant majorității europenilor, Însă două treimi dintre cele 86,4 milioane de case din America sunt locuite de o singură familie 55. și În timp ce noi căutăm
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ne-a costat mult, În termenii esteticii vieții de zi cu zi. Din ce În ce mai mulți americani locuiesc În cartiere de locuințe identice, parcă clonate, ridicate pe foste terenuri agricole la depărtări de până la 80-100 km de șoseaua de centură a zonelor metropolitane. Mai mult de 60 de milioane de oameni - un sfert din populația celor patruzeci și opt de state, care formează un tot - trăiesc acum În ceea ce planificatorii urbani numesc exurbs. Exodul În masă al populației din orașele mai vechi către
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
automobil a observat aproape imediat diferența. Fiecare comunitate are propria istorie și poveste pe care s-o spună. Comunitățile par să urmeze un plan organic. Există un sens al scopului și al ordinii. În marile orașe, ca și În zonele metropolitane Înconjurătoare, există un sens al comunității și al vecinătății. Oamenii par să aparțină locului. Nimic din toate acestea Însă nu a apărut la Întâmplare. Planificarea spațială este mult mai avansată În toată Europa. Iar acum, guvernele europene au făcut Încă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Diamond, Henry L. și Noonan, Patrick F., Land Use in America, Island Press, Washington, 1996, p. 85. 46. Arendt, Randall G., Conservation Design for Subdivisions, Island Press, Washington, 1996, p. 19. 47. Schueler, Tom, Site Planning for Urban Stream Protection, Metropolitan Council of Governments, Washington, Environmental Land Planning Series, 1995, p. 73. 48. Newman, Peter W.G. și Kenworthy, Jeffrey R., Cities and Automobile Dependence: A Sourcebook, Gower Publishing Co., Aldershot și Brookfield, 1989, pp. 40-44 49. Jackson, Kenneth T., Crabgrass
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
imperiu cucerind periferia va putea scăpa de acest ciclu; inamicii săi care rămân în urmă în privința cuceririi străine (externe) vor rămâne în urmă și acasă. (Randall, 1988, p. 96) Observăm deci că marea rivalitate și bătălie între statele centrale (sau metropolitane) nu se mai desfășoară în relațiile lor nemijlocite, fiind exportate în „periferie”. Așa se face că bolnavul de gută (boala bogaților) este în „metropolă”, dar cel ce răcnește de durere este în „periferie” (cum bine sesiza Schreiber). Eșecul statului metropolitan
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
metropolitane) nu se mai desfășoară în relațiile lor nemijlocite, fiind exportate în „periferie”. Așa se face că bolnavul de gută (boala bogaților) este în „metropolă”, dar cel ce răcnește de durere este în „periferie” (cum bine sesiza Schreiber). Eșecul statului metropolitan (central) în „războiul periferiei” aduce declinul. Este cazul Spaniei (1500 și 1600) și al Franței, care au suferit de „sindromul Marii Puteri” (Randall), năzuind să domine Europa. Războaiele lor continue le-au ruinat și au creat acel vid, acel „vacuum
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au fost capabile să se miște Olanda și Anglia după 1600. Astfel, aceste țări semiperiferice din nordul Europei au fost capabile să disloce fostele state centrale din sud” (Randall, 1988, p. 95). Dezvoltare sau expansiune? Cicluri globale, faze, hegemonii. Trenduri metropolitane și trenduri periferice Modelul lui Wallerstein ne spune că toate aceste procese se desfășoară în cicluri globale, „operând nu în interiorul statelor, ci la nivelul sistemului mondial global”. Ideea sa este că există cicluri-perechi de câte 150 de ani. În termeni
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sensurile (nivel de urbanizare, știință, artă, filosofie). Acum creează Spinoza, Rembrandt, Descartes. Prin urmare, „perioada” de expansiune a unui „centru” înseamnă și perioada de expansiune a unui mare oraș, astfel încât succesiunea celor patru cicluri înseamnă și o succesiune de culturi metropolitane. Iar dacă vrem să admitem că „periferiile” pot crea strălucite „culturi critice”, atunci nu e lipsit de interes să observăm că în faza metropolitană franco-engleză una dintre cele mai strălucite „culturi critice” europene a fost cea românească. Cu fiecare translație
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
expansiune a unui mare oraș, astfel încât succesiunea celor patru cicluri înseamnă și o succesiune de culturi metropolitane. Iar dacă vrem să admitem că „periferiile” pot crea strălucite „culturi critice”, atunci nu e lipsit de interes să observăm că în faza metropolitană franco-engleză una dintre cele mai strălucite „culturi critice” europene a fost cea românească. Cu fiecare translație a „centrului” a apărut un nou oraș înălțat la rangul de metropolă a lumii. Iată succesiunea metropolelor europene: Sevilla, Anvers, Amsterdam, Londra, Paris. Pe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost cea românească. Cu fiecare translație a „centrului” a apărut un nou oraș înălțat la rangul de metropolă a lumii. Iată succesiunea metropolelor europene: Sevilla, Anvers, Amsterdam, Londra, Paris. Pe de altă parte, se cuvine să observăm că mișcarea „culturii metropolitane” nu ascultă de ciclurile economice. Este adevărat că marea culminație a culturii franceze aparține „ciclului economic franco-olandez”. Atunci apar și Descartes, și Pascal. Dar e tot atât de adevărat că Parisul nu va mai părăsi scena mondială, pe care o va domina
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și Descartes, și Pascal. Dar e tot atât de adevărat că Parisul nu va mai părăsi scena mondială, pe care o va domina în tot secolul al XIX-lea, până prin anii ’30, adică încă un sfert de secol XX. Prin urmare, ciclul metropolitan parizian durează încă circa 150 de ani după ce hegemonismul francez încetează. Oricum, e de reținut că fiecare asemenea ciclu economic a fost urmat de „războaie ale declinului”, care au ruinat temporar economia europeană: războiul de 30 de ani (între 1630
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economia europeană: războiul de 30 de ani (între 1630 și 1650), războaiele napoleoniene și Revoluția Franceză (1792-1815), primul și al doilea război mondial (1914-1918, 1939-1945), care a încheiat hegemonia britanică și a ridicat SUA la rolul de lider al statelor metropolitane. Ne aflăm, iată, în situația de a constata o deosebire notabilă între cele trei arii. Wallerstein apreciază că o asemenea stratificare a fost determinată nu de un ansamblu de cauze „monumentale”, ci un sistem de „mici diferențe”. Stratificarea mondială pune
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1916); la fel cum n-a aparținut „străzii”, opiniei publice. „Strada” a nuanțat desigur politica românească prebelică și decizia, dar strada era În bună măsură o creație a politicului, alimentată și hrănită cu ideile și ambițiile lumii politice și intelectuale metropolitane. A doua observație privește substanța politicii externe românești În epoca Vechiului Regat. În mod real, obiectivele asupra cărora s-au concentrat eforturile responsabililor români după 1878 au fost: prezervarea independenței Statului, crearea condițiilor necesare prosperării lui Într-un mediu internațional
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
care au determinat modificări dintre cele mai neașteptate în învățământul secundar american 22: GRUPUL 1. Bell Telephone Company 2. Antivivisection Society 3. Esso 4. National Council of Christians and Jews 5. American Automobile Association 6. Westinghouse 7. American Legion 8. Metropolitan Life Insurance 9. Institute of Life Insurance 10. American Cancer Society ARIA DE INTERES 1. Rolul muncii în societate 2. Interzicerea experimentelor pe animale 3. Călătoriile, turismul (folosind mijloace de transport cu benzină) 4. Eliminarea prejudecăților rasiale și religioase 5
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
on Education, University of Pittsburgh Press, Pittsburgh. Crary, R. (1969), Humanizing the School: Curriculum Development and Theory, Alfred A. Knopf, New York. Cremin, L.A. (1980), American Education: The National Experience, 1783-1876, Harper Colophon Books, New York. Cremin, L.A. (1988), American Education: The Metropolitan Experience, 1876-1980, Harper and Row, New York. Crețu, Carmen (1994), „Curriculum: perspective conceptuale, istorice, vocaționale”, Revista de pedagogie, nr. 3-4. Cristea, S. (1994), Fundamentele pedagogice ale reformei învățământului, Editura Didactică și Pedagogică, București. Crișan, Al. (1994), „Curriculum și dezvoltarea curriculară”, Revista
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o securitate eficientă a rețelelor; • să contribuie, în măsura în care este fezabil și posibil, la standardizarea internațională a securității rețelelor. În noul context, aspectele securității depășesc frontierele organizației, întrucât se intră în legătură cu o mulțime de alte sisteme externe, regăsite prin rețelele locale, metropolitane sau internaționale. În aceste rețele se includ conectările dial-up (telefonice) sau de alte tipuri care permit angajaților să lucreze de acasă, dar și conexiunile ce-i permit organizației să efectueze operațiuni bazate pe legături reciproce, astfel încât acestea să aibă loc
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
face, de obicei, cu ajutorul unui singur cablu, la care sunt legate toate stațiile; aici sunt incluse și rețelele Wireless-LAN (WLAN); • rețele de tip campus (Campus Area Network - CAN) - rețele localizate în perimetrul unui campus de cel mult câțiva kilometri; • rețele metropolitane (Metropolitan Area Network - MAN) - rețele care se pot întinde într-o zonă de pe suprafața unui întreg oraș. Pentru conectare se folosesc două cabluri unidirecționale la care sunt conectate toate calculatoarele, fiecare cablu având un capăt de distribuție (dispozitiv care inițiază
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de obicei, cu ajutorul unui singur cablu, la care sunt legate toate stațiile; aici sunt incluse și rețelele Wireless-LAN (WLAN); • rețele de tip campus (Campus Area Network - CAN) - rețele localizate în perimetrul unui campus de cel mult câțiva kilometri; • rețele metropolitane (Metropolitan Area Network - MAN) - rețele care se pot întinde într-o zonă de pe suprafața unui întreg oraș. Pentru conectare se folosesc două cabluri unidirecționale la care sunt conectate toate calculatoarele, fiecare cablu având un capăt de distribuție (dispozitiv care inițiază activitatea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
James Joyce, prozatorul descrie ambianța cazonă, dar mai cu seamă detaliază acte, impresii, stări sufletești proprii în exclusivitate personajului. Sensibilitatea soldatului cu dar de scriitor mai înregistrează priveliști bucureștene din diverse momente ale zilei, îndeosebi matinale, peisaje rustice, imagini nocturne metropolitane ș.a.m.d. Suportul epic, sumar, al inepuizabilului flux descriptiv este - în exprimarea eufemistică a mamei lui Emil Cela - „petrecerea timpului liber” de către „domnul soldat”, „în afara cazărmii”, cu „acea ființă detestabilă și mult mai în vârstă” decât el, Viviana, chelneriță
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
etichetele „fantastice”, „științifico-fantastice” și „aproape fantastice” - Reverberație rupestră (1982), Locuitorii planetei albastre (1988), ultimul pentru copii -, schițează o tentativă de a explora umoristic, înaintea modei intertextualismului, cele mai neașteptate surse livrești și de a experimenta formule narative diverse (Misiune disciplinară, Metropolitană, În adâncuri). Conținutul baladei Zburătorul de Ion Heliade-Rădulescu este dezvoltat într-o mică nuvelă, La izvoarele poeziei, plină de pitoresc, cu personaje din lumea satului. R. a tradus în special din literatura franceză (Alphonse Daudet, Jules Verne) și din cea
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
nu se dăruie total nici unuia. Rece cu soțul său, un burghez mărginit, e, în compensație, mamă exemplară, iar infidelitatea ei nu merge până la adulter. Dintre personajele masculine, cel mai reliefat e Mircea Trestian, care se definește în opoziție cu societatea metropolitană, privită nediferențiat. Dar nu într-o opoziție activă. Virtuală întrupare a creatorului ce nu se poate simți în largul său decât detașându-se de ambianța alcătuită din nesățioși de avere, ambițioși de rând, ariviști fără scrupule, escroci, mondene nevropate, juisori
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
Kiraline, făpturi de văpaie arzând până la mistuire lângă și pentru omul iubit. Fără a părăsi climatul dunărean, al doilea roman, Frumoșii nebuni ai marilor orașe, subintitulat Fals tratat despre iubire, își introduce lectorii într-un cu totul alt univers, cel metropolitan. Un cântăreț se îndrăgostește fulgerător de o actriță, cunoscută întâmplător într-un sat din Dobrogea, și se însoară cu ea. Actrița este iubită și de un scriitor, prieten nedespărțit al cântărețului. Amiciția începe să se clatine și se surpă de-
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]