10,460 matches
-
și turnăm peste plăcinta oprită pentru noi. Este un deliciu pe care aș dori să-l mai servesc dar, din păcate, a dsipărut odată cu bunicii noștri și azi, nimeni nu-și mai amintește de mierea din pepeni verzi. Referință Bibliografică: Miere din pepeni verzi / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 208, Anul I, 27 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cârdei Mariana : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
vând din tăcere. Pe străzi mi se vinde plăcere Și acasă nimeni nu-mi cere Sa imi coc iar o pâine din grâu, Să aduc apă rece din râu, Sa imi tin calul negru în frâu, Să umplu stupina cu miere, Să fac ciocârlia să zbiere, Să văd cum din mine, tot, piere Zăvoiul. - Iar munții și marea Să-mpreune cerul cu zarea, În țară ce azi mi-e salvarea. 19 septembrie-01 decembrie 2016, Constantă Sursa foto: Pe #ulicioara - #Corina #Chirilă #Arsmuriendi
ÎNCHISTARE DE SEARĂ – ŢĂRII MELE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367488_a_368817]
-
să îmi vând din tăcere.Pe străzi mi se vinde plăcereși acasă nimeni nu-mi cereSă îmi coc iar o pâine din grâu,Să aduc apă rece din râu,Sa imi tin calul negru în frâu,Să umplu stupina cu miere,Să fac ciocârlia să zbiere,Să văd cum din mine, tot, piereZăvoiul. - Iar munții și mareaSă-mpreune cerul cu zarea,În țară ce azi mi-e salvarea.19 septembrie-01 decembrie 2016, ConstanțaSursa foto: Pe #aceeași Referință Bibliografica: Închistare de seară - țării
ÎNCHISTARE DE SEARĂ – ŢĂRII MELE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367488_a_368817]
-
dinamism cu adevărat ... leonine. Cheia tinereții sale sufletești uimitoare constă în aceea că și-a păstrat intactă prospețimea sufletească sfecifică vârstei de aur: copilăria. Născut în ziua de 21 iulie 1932, la Medgidia, a copilărit sub soarele de andezit, aur, miere și aramă al Munților Măcinului și Dobrogei, tărâm de confluențe multiculturale și temelie a unei inconfundabile Axis Mundi cu obârșii precreștine. Tatăl, avocat, și mama, medic, i-au oblăduit pruncia, pubertatea și adolescența sub crugul valorilor fundamentale ale neamului românesc
CORNELIU LEU – LEONIN, ARGINTUL VIU de DAN LUPAŞCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366783_a_368112]
-
îmbătat cu desmeierdări dalile Prin ape calde m-am lăsat purtat Și printre palmieri visând mă urmăreau priviri agile Oh !... ce-am iubit... aceea m-a trădat Mă-mpresura cu vorbe gura ta cea dulce Veninul tău ... ce gust de miere - avea Și chipul tău, în mintea mea născând năluce În părul meu, o pasăre aspidă îmi cânta Ce fier trecut-a peste părul meu și m-a ucis Și ochii mei de ce-au orbit în plină zi Ce limpede
SAMSON ŞI DALILA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366800_a_368129]
-
dinamism cu adevărat ... leonine. Cheia tinereții sale sufletești uimitoare constă în aceea că și-a păstrat intactă prospețimea sufletească sfecifică vârstei de aur: copilăria. Născut în ziua de 21 iulie 1932, la Medgidia, a copilărit sub soarele de andezit, aur, miere și aramă al Munților Măcinului și Dobrogei, tărâm de confluențe multiculturale și temelie a unei inconfundabile Axis Mundi cu obârșii precreștine. Tatăl, avocat, și mama, medic, i-au oblăduit pruncia, pubertatea și adolescența sub crugul valorilor fundamentale ale neamului românesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366806_a_368135]
-
dinamism cu adevărat ... leonine. Cheia tinereții sale sufletești uimitoare constă în aceea că și-a păstrat intactă prospețimea sufletească sfecifică vârstei de aur: copilăria.Născut în ziua de 21 iulie 1932, la Medgidia, a copilărit sub soarele de andezit, aur, miere și aramă al Munților Măcinului și Dobrogei, tărâm de confluențe multiculturale și temelie a unei inconfundabile Axis Mundi cu obârșii precreștine. Tatăl, avocat, și mama, medic, i-au oblăduit pruncia, pubertatea și adolescența sub crugul valorilor fundamentale ale neamului românesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366806_a_368135]
-
inegalabilă, teologii și teologia nu doar din ortodoxie ci și din celelalte confesiuni creștine, dobândind cu toții același glas și deci o cale unică spre Dumnezeu, prin cultivarea și valorificarea teologică a operei sale, la care, deci, nu au aflat decât miere curată și sfântă, strălucind autenticitatea adevărului mântuitor. Recunoaștem cu toții adevărul și realitatea că Părintele Popescu avea un chip demn, frumos și pașnic, asemeni crinului Buneivestiri. În fața lui senină și luminoasă întrezăreai cu ușurință „chipul nemuritor al lui Dumnezeu - Iubire” iar
PARINTELE DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366864_a_368193]
-
în: Ediția nr. 1565 din 14 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Când trec apele somnului, dau semn râurilor care le poartă, ziua-i colorată într-o cuvertură de fluturi, amiaza a prins coaje sticloasă de lumină, a devenit fluidă ca mierea. Sfătuindu-mă cu piatra pe care o cioplesc în ea voi locui mai mult decât în mine vecin cu bronzul fără picioare. Când timpul va căuta prin unghere, voi ieși dezbrăcat de întunericul uimit de lumină, pe scara ei voi
FLUIDĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367524_a_368853]
-
Acasa > Impact > Istorisire > XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAȘUL LUI DRACULA) Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1552 din 01 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Narcisa și Prințișor deciseră să-și petreacă luna de miere în occident. Dar nu apucară să-și facă bine planul de voiaj
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
Acasa > Impact > Istorisire > XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAȘUL LUI DRACULA) Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1552 din 01 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Narcisa și Prințișor deciseră să-și petreacă luna de miere în occident. Dar nu apucară să-și facă bine planul de voiaj, că prințul englez îi anunță că peste o lună sunt invitați la ceremonia căsătoriei sale cu prințesa suedeză. Tânăra pereche însă nu se grăbi să ajungă în țara
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
a decis ca după festivitatea căsătoriei prințului Wilhelm cu prințesa suedeză, să-și lege viața de cea a prințesei din Germania. Vestea neașteptată îi bucură și hotărâră că, dacă tot sunt în pelerinaj prin bătrânul continent, să transforme luna de miere în... două sau chiar trei luni... Într-una din seri, pe când se plimbau îmbrățișați pe faleza franceză, Narcisa îi zise: - Dragul meu, dacă situația din țară se agravează, mă tem de sănătatea părinților mei și de confiscarea caleștii de aur
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
dintre cele mai mari și importante complexe de mănăstiri ortodoxe din Grecia -, precum și Atena, pornind din nou la drum spre Turcia și Bulgaria pentru a poposi în cele din urmă în patria mamă. Referință Bibliografică: XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (Urmașul lui Dracula) / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1552, Anul V, 01 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
ce poartă întreaga natură. Pielea-ți miroase a vin și buzele-ți tremură vioi. Mereu îți cer, mereu îmi dai câte o gură din tine pentru noi. Fermecată-ți e privirea în amurg când se plimbă în aer praf de miere. Se scurg toate izvoarele reci în mine s-acopere o julitură ce-mi domină viața. Dulce durere c-un cer de purpură. Vreau să vezi ce am pe suflet, să mă iei în brațe și să murim împreună. Buzele-ți
ÎȚI MULȚUMESC de ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367602_a_368931]
-
pe sine, prin inefabila nedesăvârșire a permanentei deveniri. Trubadurul acesta vagabond, evreu canadian, ne bântuie sufletul cu chitara, cu vocea, cu prietenii lui artiști, cu pălăria pe ochi, pe nas, pe bărbie. Îngenunchiend. Nu melodramatic, ci umilit și cufundat în mierea de penumbră a dăruirii de sine. Și la aplauze, înflorește discret, cu capul descoperit, frumos și semit, nu negustor de stofe, ci ucigaș din dragoste. Trebuie să vă mai redau încă o poezie de Leonard Cohen. Trebuie! E-un farmec
CUVINTE DESPRE LEONARD COHEN, CÂND SOARELE A INTRAT IN MARE... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367614_a_368943]
-
truveric desculț/Și de veșmintele-i largi dezbrăcat/ Alături de Homo Faber subzistă/ Cu ingeniozitatea malefică/”. Spre finalul poemului sinusoida coboară vertiginos în, iar, lirismul profund, tensiunea scade brusc, expresia devine frumoasă, inefabilă. “Totuși de undeva din apropiere Păstrez gustul de miere Al părului tău ca de înger Și-adorm la umbra mării. Și-a două, trei pâlcuri de pini.” Poetul nu propune soluții, nu dă verdicte, nu distinge metamorfoze grave ci își asumă acest parcurs cerebral prin chiar existența ireversibilă. “Ceasornicarul
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
trântește cu toate gândurile de marea absență. Și iar te strâng în inimă neasemuit, te apropii de rosturi ca și cum din tine îmi izvorăsc răsuflările. Cuvintele s-au dezbrăcat de sensuri, s-au uns pe o parte și pe cealaltă de mierea îmbrățișării. Te respir, mă respiri, ne hrănim cu dumicații orelor. Cuvintele s-au azvârlit direct în dospirea vremelniciei. Le privesc dincolo de înveliș, le decojesc de abaterile de la sensul capital. Și poate că mă auzi din foamea de frumos. De aici
DAR DIVIN de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367744_a_369073]
-
se vor iubiți Judecata dreptății Tale eu cer Îndreptările Tale le voi păzi Nu mă părăsi Doamne la nesfârșit Străin sunt lumii pe pământ și spășit În legea Ta minuni aflu zi de zi În gura mea Cuvântul Tău ca mierea De n-ar fi fost legea în gândirea mea În limba mea s-ar fi născut tăcerea Și Te va lăuda sufletul meu viu Căile mele în fața Ta să stea Până când acest trup va fi în sicriu PSALMUL 119 Ruga
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
prea brodit-o. De găsit, a găsit ea pe Mișu lui Potârnichie, băiat sărac și muncitor. S-au luat repede, de frică să nu se răzgândească băiatul, au făcut nuntă după datini și au plecat câteva zile în... luna de miere?! Zic câteva zile, pentru că s-au dus la mare și aici Mișu a crezut că e la el pe gârlă: n-a avut altă treabă, a făcut ce-a făcut și s-a înecat în mare. L-au găsit după
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 212 din 31 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Coboară noaptea în păr cu giuvaiere, În sufletul de dragoste arzând, Amantă-i așteptată, gusta-voi eu curând Din buzele și sânii ei de miere. Aștern salcâmii peste pervazuri floarea, Ea-mi intra pe fereastră, în plete cu parfum, Își leapădă mantaua, sosită-i de la drum, Oh, cât de lungă îmi pare așteptarea. Surâde trist, cuprinsă-i de dorință Și ochii-i umezi te-mbie
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
alunec , sărut să-ți pun cascadă, pe pielea ta mai albă că pudica zăpadă îmi iartă stângăcia doritelor pripite. atras de-a tale adâncuri ,cănd prea grăbit cobor, de tine absorbit, îmi sting numai un dor. **** din buzele-ți că mierea mai îndulcesc o noapte din carnea-ți fragedă cu foame gust îmbracă-mă-n iubire și în șoapte atât de mult îmi place să te-ascult. e trupul tău de desfătări grădină e vocea ta cea blândă de alean descânt
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
inima aș pune-n loc de jar. te-aș coace-n trupul meu și fericit m-aș bucura de proaspăta-ți mireasma sărutul meu, ți-aș pune-n frunte, agheasma, sfințindu-te în clipa de iubit. ah, carnea ta că mierea-mbietoare ca aurul ți-s sânii, ademenitori, sunt robul lor din seara până-n zori și rob le-aș fi și-n viața următoare. din tine-ndestulat, nu-i loc de altă vrere, dar nesătula-mi pofta te simte și te cere
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
femeie cu vreo altă. Mi-e dragostea un fluviu nesfârșit Tu-mi ești șalupa de salvare Te-am căutat și uite te-am găsit Că te iubesc nu-i simplă întâmplare. Tu clipa-mi îndulcești si-aduci atâta bine De parca mierea lumii e strânsă toata-n tine. **** Întoarce-te, fii ploaia mea de mai, Pe-obrazu-mi întristat să-mi fii sărutul, Hai să lăsăm uitării tot trecutul În brațele iubirii o clipă te rog stai. Fii umbră mea , fii inima-mi ce
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
e-atat de dulce gândul , Îmbrățișarea ei e că și-un cerc de foc, Ei dragostea îi pare doar un simplu joc Ce îl jucăm de-o vreme nopți de-a rândul. Ea este doar a mea cu buzele că mierea, Cu ochii ei de-amor strălucitori, Mireasma e de crin, obrajii doi bujori, Ea știe să trezească în trupul meu plăcerea. Născută să corupă bărbatul la amor , Își dezvelește dezinvolta sânii Flamanzi-mi ochii alunecă păgânii Și mă încing la
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
și căldură inegalabilă, teologi nu numai din ortodoxie ci și din celelalte confesiuni creștine, dobândind cu toții același glas și deci o cale unică spre Dumnezeu, prin cultivarea și valorificarea teologică a operei sale, la care, deci, nu au aflat decât miere curată și sfântă, strălucind autenticitatea adevărului mântuitor. Recunoaștem cu toții adevărul și realitatea că Părintele Dumitru Stăniloae avea un chip frumos și pașnic, asemeni crinului Bunei Vestiri. În fața lui senină și diafană întrezăreai cu ușurință „chipul nemuritor al lui Dumnezeu - Iubire
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]