2,151 matches
-
domnia-sa ele fac cât cele trei deziceri ale lui Petru din noaptea trădării. Iată-le: a) În 1988, aflându-se la Cluj, dorește să vadă casa Doinei Cornea, dar, ajuns pe strada acesteia, se întoarce speriat atunci când zărește primul milițian. Interpretarea sa: Halal solidarizare cu disidența românească! Tentația justificării, cea pe care mi-o imaginez cel mai lesne de urmat: Ar fi fost stupid să persevereze - și, la urma urmei, în vederea a ce? Pentru a-și satisface o curiozitate?! b
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
postcomunism. l Ca de obicei, foarte spirituală tableta dlui Dan Perjovschi din revista 22 nr. 684 intitulată Irak, impresie răsărit de soare. O reproducem integral: Faptul că oameni proaspăt scăpați de dictatură se răzbună pe statui și pe portrete, fugăresc milițieni sau se minunează de chiuvetele cu robineți de aur din palatele construite pe mizeria lor îmi este cunoscut. Ce aș vrea eu să știu este numele poetului de curte proaspăt scăpat de linșaj care va ajunge peste ani lider politic
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
pesemne că nu-și dă seama, în orbirea nostalgiei dumisale comuniste, că sub Ceaușescu pentru o asemenea ,înfăptuire" ar fi ajuns în fața plutonului de execuție. La fel ca și acel grotesc negustor de fotbaliști (între multe altele) de la Craiova, fostul milițian Dinel Staicu, care a înălțat, la propriu, o statuie dictatorului și a revendicat, ca pe-o prețioasă piesă de muzeu, patul în care a dormit o dată Ceaușescu în Bănie. Susținuse deja, sau urma să susțină, acest Dinel Staicu, o teză
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
lumi (re)organizate în frică și supunere, de Todor Grancea și Neculai Crăciun, de Efim Bergman, care anchetează oamenii cu pistolul pe masă, pomenind numele lui Karl Marx și al "marelui Stalin", de Iovan Milici, notarul "titoist", de Viorel Tănăsie, milițian și șef de post în satul Sîntimbru: lumii noi îi trebuie forme noi și acestea sînt șapca și bascul, oamenii-șapcă și oamenii-basc. Forța epică dovedită de Eugen Uricaru în toată proza sa nu stă doar în știința construcției narative, a
Strînsoarea de oțel a fricii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7451_a_8776]
-
fie iar restituită, MV nu s-a limitat la relatarea faptelor, ci a presărat-o cu tot felul de aprecieri la adresa Ministrului AI: "Un personaj ca AI să calce în picioare prestigiul lui IV", "un neica nimeni", "cu limbaj de milițian comunist", "a fi bărbat nu înseamnă să-ți arăți mușchii, ci să ai ceva în cap" etc. AI a fost acuzat de a fi fost de mai multe ori mincinos. Prima minciună se referea la afirmația acestuia că vioara ar
Ecouri Sută la sută? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9828_a_11153]
-
la minut și referendumul au succes. Pe primarul Sectorului 2 Neculai Onțanu, CT Popescu îl acuză că, după ce a dat comunicatul despre ”incident cățel”, s-a făcut nevăzut. Pe viceprimarul Marcel Nicolaescu îl cataloghează ca fiind ”autorul unei glume de milițian la căpătâiul copilului sfârtecat”, iar în final îl amintește pe președintele FRF, Mircea Sandu, care invită familia micuțului ucis la meciul România - Ungaria. Toate pentru a constata ”că în viața publică românească jigodiile nu bântuie doar pe străzi”. O ultimă
CT Popescu îi face jigodii pe Sandu și Oprescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72866_a_74191]
-
de Tudor Nedelcea, Ioan Flora - din nou acasă de Brândușa Juică și Opinii și reflecții asupra poeziei românești din Voivodina de Virginia Popovic. Noica la Monaco „Care a fost prima ușă la care a bătut Noica atunci când - adus cu mașina milițienilor până în Armenească - i s-a dat drumul din pușcărie? Vă întreb eu: care a fost prima ușă la care a bătut? La ușa mea!” Așa începe o evocare intitulată Atitudinea Noica, pe care C.G. Săndulescu o semnează în revista LETTRE
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2929_a_4254]
-
în loc de patru ar fi fost doisprezece, spre exemplu, - subiecte s-ar fi găsit -, am fi avut unul dintre cele mai interesante seriale de televiziune postdecembriste. Cele patru „legende urbane“, „Legenda activistului în inspecție“, „Legenda fotografului oficial“, „Legenda politrucului zelos“, „Legenda milițianului lacom“ reprezintă un portret caleidoscopic al acelui comunism crepuscular, în care decupajul de cotidian anost se îmbină cu cenușiul murdar al birourilor din Casa Scânteii transformată între timp în Casa Presei Libere (amuzant, nu?) unde era confecționată imaginea grandioasă a
Trăind decenii de împliniri mărețe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6850_a_8175]
-
delimitări de obștii, semn că informația dumisale s-a oprit la momentul manualului de istorie al lui Roller. Altfel, cine nu-și amintește entuziasmul cu care țărănimea română s-a năpustit să se înscrie în colhozuri, duiosul acord între securiști, milițieni, ca să nu mai vorbim de activiștii și propagandiștii ce săltau în pantofi de oraș peste tarlale și toată suflarea satului ce nu putea fi contenită de a-și duce deîndată vitele la colectivă și a se dezintoxica, astfel, de apăsătoarele
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
a fi făcut primul cotidian de tip tabloid în presa noastră. Evenimentul zilei a avut un succes devastator în varianta senzaționalistă. Se contaminase toată presa din România de titluri de tip Deși a fost conceput în epubretă, Vasile a ajuns milițian. Singurul articol care făcea notă discordantă cu restul ziarului era editorialul lui Cristoiu, cel mai adesea grav și, vorba cuiva, scris în maniera Gică Contra. Nu contra regimului, ci ca ipoteză de presă. Ion Cristoiu știa și știe să fie
Bulina Roșie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12438_a_13763]
-
doză de frică. O frică omniprezentă într-un regim opresiv, o frică pe care trebuie s-o fi resimțit - alături de anxietățile legate de propria- i creativitate de poet, speculează Agopian - chiar Nichita Stănescu (unul dintre defectele lui era... „frica de milițieni”) și pe care acesta din urmă și-o îneca în vodcă. În Un fel de concluzie: Vise de glorie și trândăveală, scriitorul explică, de altfel, cu o ironie amară, la limita sarcasmului, că regimul comunist i-a împins pe scriitori
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
configurația listelor parlamentare comune pentru Senat și Camera Deputaților și a decis să renunțe la realizarea celui de-al doilea sondaj de opinie pentru hotărârea ponderii finale pe liste. l Funcționari de la direcția de învățământ din Rabniția, Transnistria, însoțiți de milițieni, au încercat să închidă liceul românesc din localitate, însă cadrele didactice, elevii și părinții, reuniți în curtea instituției, s-au opus. l Rebelii separatiști din Kashmirul indian au decapitat un bărbat și pe cei doi copii ai acestuia pentru că îi
Agenda2004-31-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282720_a_284049]
-
cutia cu pricina, și, surpriză, n-a găsit nimic. L-a chemat pe celălalt Garcea, care fusese de serviciu, ăla nici el nimic. M-am dus, l-am luat pe cetățean de acasă, i-a spus în față vitei de milițian că i-a dat portofelul cu bani și acte, evident, ăla n-a recunoscut nimic. M-am dus în audienta la comandant, să fac scandal, "eh, și asa trebuia să schimbi actele că ai schimbat adresa". Așa că..."
"Ce ai face dacă ai găsi un portofel cu bani?". Vezi răspunsurile by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/79457_a_80782]
-
fi întrebat ceva ar fi spus adevărul. Ar fi spus lucruri pe care ei oricum le știau. Nu-mi dau seama dacă mi-a spus el sau mi-a zis Paleologu că în pușcărie îl cam bumbăceau, îl cam băteau milițienii. Pe Paleologu, nu. Iar acesta se cam rușina de Steinhardt. Nu voia ca Steinhardt să aibă impresia că vorbește, că d-aia nu îl bate pe el. Steinhardt avea un soi de-a enerva milițienii, chiar o căuta, iar Paleologu
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
cam bumbăceau, îl cam băteau milițienii. Pe Paleologu, nu. Iar acesta se cam rușina de Steinhardt. Nu voia ca Steinhardt să aibă impresia că vorbește, că d-aia nu îl bate pe el. Steinhardt avea un soi de-a enerva milițienii, chiar o căuta, iar Paleologu era mai alunecos, mai evaziv. Am fost de două ori la Paleologu. O dată l-am condus acasă. Locuia pe strada Latină. Ploua, era urât afară, întuneric, m-a luat de braț și l-am dus
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
de pe stradă și, nu în ultimul rînd, dacă "mișcai", te înhățau ca pe ultimul infractor. Dacă se întîmpla vreo zi de gradul O, sărbătoare națională sau de familie, te puteai trezi la secție, ca Dan Pavel mai deunăzi, fiindcă vreun milițian plictisit de rond avea chef de activitatea raportabilă. O parte dintre cei care și-au făcut meseria avînd cultul Obiectivului O se comportă și azi ca și cum Obiectivul ar exista în continuare. Generalul Pleșiță, lăudat de un romancier pentru deschiderea lui
Un asasinat mafiotic sau securistic? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16776_a_18101]
-
dar odată plecată nu stă mai mult de o săptămână. Dorul de casă o aduce Înapoi, lămuri profesorul cu liniștea firească a omului obișnuit cu tipicul celui de lângă sine. - Ați putea recunoaște vreun lucru cu care a plecat? Îl Întrebă milițianul cu o voce ce trăda nerăbdare și profesionalism. - Desigur, chiar eu am ajutat-o să-și Înghesuie toate lucrurile, În valiza neagră pe care abia am reușit s-o Închid. Plutonierul scoase din servieta de piele pe care o ținea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
drepturile procesuale, fata de sănătatea și viața unui om aflat În greva foamei, Teodor Mărieș. Agresiunile Parchetului prin agenții săi, contra acestui om par secvențe din filmele perioadei staliniste - agresiuni mediatice multiple direct de la Procurorul General, agresiune fizică de la un milițian care poartă azi o uniformă de jandarm, dar atins de „sindromul Vietnam” - dispreț și lăsarea prelungită În greva foamei sub pretextul de sorginte securistă - că trebuie să scrie Curtea negru pe alb, ca pentru analfabetul judiciar, ca acces la dosar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
editorialistul EVENIMENTULUI ZILEI, Cornel Nistorescu, și-a pus cîteva întrebări în legătură cu moralitatea lumii fotbalului autohton, în ansamblul ei. Dacă oameni precum cele două citate personalități, reprezintă fotbalul autohton, învinuindu-se unul pe celălalt că au fost unul smenar și celălalt milițian făcut după apelul de noapte, atunci, se întreabă Cornel Nistorescu, largînd aria interogațiilor sale, de ce să ne mai miram că România e privită prost, atîta timp cît nu numai în fotbal, același tip de personaje ajung să reprezinte țara, dînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
critice. Mi-am petrecut noaptea dintre 21 și 22 decembrie 1989 la fereastra apartamentului lui dinspre Calea Victoriei, la doi pași de clădirea Miliției Capitalei. Ne refugiasem, soția mea și cu mine, în blocul unde locuia, ca să nu cădem în plasa milițienilor care închiseseră la miezul nopții toate ieșirile din Piața Universității. Deși la fel de speriat ca și noi de ce vedeam și auzeam, Țoiu nu mai știa cum să ne facă să ne liniștim și să ne simțim la adăpost. Pe Alexandru George
Morții noștri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4262_a_5587]
-
au de zis, zice-le-ar popa la cap! Tu pune într-un lighean apă caldă și leșie! - a dat dispoziție primarului. Rubleo, tu scoate trusa să avem totul la îndemână! - i-a ordonat și unuia din colaboratori. Între timp, milițienii își făcuseră datoria și aduseseră oamenii. Tristețea și întunericul, perdelele învechite, dușumeaua jilava înjghebau încăperea tristă ce aștepta sârmanii oameni. Aburii, deasupra ligheanului, împrăștiau o putoare greu de suportat. Ușa s-a deschis. Primul în încăpere a fost Leanca. Un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
s-a răstit Brichiseală. Au urmat, rând pe rând: Goage, Rita lui Făsui, Boșca, Lița al Liței... Trecuse mai bine de o lună de când Cercelaru și mai marii lui își începuseră trebușoara, dar de colectivizat nu colectivizaseră încă tot satul. Milițienii alergau zi și noapte. Casele erau însă că și puștii, nu le răspundea unul. Rar se mai întâmplă să mai fie prinsă câte o babă, să o ia pe sus și să o aducă la primărie. Acolo, nu mai avea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
întâmplă să mai fie prinsă câte o babă, să o ia pe sus și să o aducă la primărie. Acolo, nu mai avea scăpare. Se întorcea fie bătută, fie mânjită-n vârful nasului și înscrisă la colectiv. A doua zi, milițienii îi goleau curtea. Soarele și un vânt călduț dinspre miazăzi topiseră zăpadă. În salciile de pe malul apei, pleznise mugurul. Colțul ierbii și grâul semănat din toamnă, schimbaseră negrul pământului în verde crud. „Al cui o fi, cine l-o culege
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
o parte. Dacă nu o să-i pun niște propte în căpriori, până la toamnă cade. - Nu mai e mult! Se duce dracului de râpă tot! O să vezi! De ce îi era frică lui Spătaru, nu a scăpat. A doua zi, a venit milițianul și l-a luat. - Hai! - Unde, dom' milițian? - La primărie să te înscrii, nenorocitule! Nu rămâi tocmai tu așa, ca esti mai cu moț. - Uite-acum! Numai stai să-mi iau averea cu mine. În câteva clipe, Spătaru era cu copiii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
propte în căpriori, până la toamnă cade. - Nu mai e mult! Se duce dracului de râpă tot! O să vezi! De ce îi era frică lui Spătaru, nu a scăpat. A doua zi, a venit milițianul și l-a luat. - Hai! - Unde, dom' milițian? - La primărie să te înscrii, nenorocitule! Nu rămâi tocmai tu așa, ca esti mai cu moț. - Uite-acum! Numai stai să-mi iau averea cu mine. În câteva clipe, Spătaru era cu copiii după el. Toți, desculți, în cămășuțe jerpelite și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]