2,760 matches
-
între altele, respingerea „utilitarismului” (manifestat chiar în cadrul constructivismului de către unii promotori ruși ca Tatlin sau Rodcenko) și insistența asupra sintaxei poetice, cu trimiteri ce merg de la Mallarmé și Rimbaud, la Marinetti, Tzara și Kurt Schwitters. E foarte probabil că tânărul militant român, la care numele de referință sunt, în mare, aceleași, va fi găsit aici o sursă de inspirație. Manifestul Neoplasticismului, semnat și de Theo Van Doesburg, alături Piet Mondrian și alții (în revista De Stijl, aprilie 1920) înregistrase deja preocupări
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și constructivistă) „distrugere a eului din literatură”, de-subiectivizare și obiectivare a verbului - și o reorientare spre realitatea profundă, insondabilă a eului. „Neliniștea față de necunoscut”, “întunericul din el șartistulț sau din afară” își fac tot mai mult loc în scrisul militantului. Starea firească a poetului e definită acum ca așteptare a revelației, tensiune spre misterul lăuntric sau exterior, - „invizibilul”; iar poemul e „un miracol”, „revelația de o clipă numai a invizibilului”, „un al doilea auz deschis la toate zvonurile văzduhului”. Intuiția
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în cauză, ci pentru o arie mai întinsă a poeziei noastre din secolul al XX-lea. MOMENTELE POEZIEI ÎNCEPUTURI Lectura primelor versuri ale lui Ilarie Voronca nu lasă aproape deloc să se întrevadă viitoarea sa spectaculoasă carieră de poet și militant al avangardei. Tânărul Eduard Marcus (n. 18/31 decembrie 1903, Brăila) care urca „emoționat” pe când era încă elev de liceu, „scările, desigur istorice, din Câmpineanu 40” ale casei lui E. Lovinescu și ale cenaclului Sburătorul (îl introducea aici prietenul său
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
anume labilitate a sintaxei poetice se conturează astfel de la debut. Cu accente mai subliniat programatice, în experiențele anilor următori, această tehnică pletoric-asociativă va deveni dominantă, cu consecințe de apreciat în mod diferențial de la o manifestare la alta. Oricum, ceea ce manifestele militantului avangardist vor afirma ca exigență a dinamizării discursului liric voit „seismograf” și „diafragmă” a ritmului epocii, crește pe niște date constitutive sensibilității poetului, chiar dacă - cum se va vedea - „sentimentalitatea răvășită și descompusă de «tristeți» și de «restriști»”, despre care vorbea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
recompune în structuri insolite în virtutea voinței de eliberare din orice tipar, de deschidere spre o totalitate a cosmosului, - nu contemplată de la distanță, ci implicând subiectul producător, devenit agent dinamic. „Revelația” vizată (despre care vorbesc de atâtea ori textele programatice ale militantului avangardist) ar fi atunci aproximată nu ca sens preexistent sau ca țintă definitiv precizată, ci ca traseu, ca itinerariu dinamic mereu reluat, spre o mereu incompletă identificare a propriului contur spiritual, proiectat pe fundalul în spectaculoasă metamorfoză al macrocosmosului. „Înțelesul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de la început - că nu se încadrează fără rest speciei „poemului”, cel puțin în structurile moștenite ca atare de la simbolism. Căci există în Act de prezență o specifică mixtură de poem și program de creație, amintind, acesta din urmă, de publicistica militantului avangardist. Cum s-a putut vedea însă, chiar în textele-manifest, adeseori expresia nu e a unui teoretician propriu-zis, ci se înfățișează ca aproximare metaforică a „ideii”, fiind asumată de o voce individualizată, ce se vrea exponențială. Poemele în proză conservă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de la unu, să se distanțeze de „acele pretenții îngâmfate de «eliberare din artă»”, recunoscându-și, nu fără mândrie, statutul de scriitor. Trădare a spiritului avangardist? - Răspunsul poate fi dat din două direcții. Mai întâi, observând că, la fel cu majoritatea militanților mișcării, și Voronca se „clasicizează” într-o fază mai târzie a creației și gândirii sale (Ultimele sale poeme românești sunt... sonete!). Pe de altă parte însă, avem aici o dovadă a deplinei sale reprezentativități pentru o avangardă literară pe drept
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
însă expresivă ca document al unei epoci dintre cele mai deschise metamorfozelor înnoitoare, din istoria poeziei românești, și al unei sensibilități ce le-a înregistrat cu o rară acuitate, participând fără rezerve la spectaculoasa lor desfășurare. Versurile, proza poetică, publicistica militantului avangardist certifică, la o lectură oricât de exigentă, rezistența multora dintre paginile ce le compun, - mereu inventive și pline de o neliniștită vitalitate în spațiul sărbătoresc al „imagi-NAȚIUNII”, fervent pasionate în afirmarea, de către unul dintre cei mai nesiguri și mai
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de sorginte eminesciană, în contra pseudo-naționalismului de tip ceaușist. Înfrânt ca disident și alungat din țară în anii lui Ceaușescu, el este astăzi înfrânt ca naționalist. E un alt paradox, fiindcă Paul Goma n-a dat niciodată impresia că e un militant naționalist. Și nici nu e. Dar îi pasă profund de destinul României, ca urmaș al urieșeniei naționale basarabene a lui Constantin Stere. Goma trăiește acum sărac și bolnav la Paris, după cum la fel trăiesc mulți scriitori din țară, spre deosebire de o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
relationg to freedom and responsibility”, Philosophy East and West, 22 (Honolulu: 1972), 155-68. de Nicolas, A.T.: Avatara: The Humanization of Philosophy Through The Bhagavadgita (New York: Nicolas Hays Ltd, 1976). Erikson, E. H.: Gandhi’s Truth: On the Origins of Militant Nonviolence (New York, London: W. W. Norton&Co, 1969). Hindery, R.: Comparartive Ethics în Hindu and Budhist Traditions (Delhi: Motilal Banarsidas, 1978). Koller, J.: „Dharma; an expresion of universal order”, Philosophy East and West, 22 (Honolulu: 1972), 131-44. Matilal, B. K.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi sugerate prin republicarea conferinței lui Ion Pillat Tradiția și evoluția literaturii. Alte lămuriri cuprinde articolul Program și polemică al lui Constantin Fântâneru, unde, respingându-se obiecțiile cu care fusese întâmpinat U.l., anume „lipsa de preocupare ofensivă”, evitarea „caracterului militant al unei echipe” și, la urma urmei, a polemicii, se subliniază că redacția a „pornit la drum știind ce însemnează la o revistă și atitudinea programatică, și cea polemică”, dar că „programul este o problemă de creație”; ar trebui adus
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
literatura română veche, cunoscută, de altfel, de Samuil Micu și Gh. Șincai, rămâne și o pledoarie pentru unitatea spirituală și de credință a românilor. Întreaga activitate culturală desfășurată de V. prin tipărirea și răspândirea cărții românești, calitățile lui de misionar militant și de apologet al tradiției ortodoxe ca expresie a înseși ființei naționale, simțul limbii și talentul de cărturar artist îl înscriu printre figurile reprezentative ale umanismului românesc din secolul al XVII-lea. Varlaam [...] e cunoscut mai ales prin Cazania sau
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
cu personaje reale, ce apar uneori sub nume confecționate strident (de pildă, Stazah e Zaharia Stancu, „omul multilateral dezvoltat”), sunt de un interes mult mai redus. V. este și autorul unor studii de istorie, teorie și stilistică a presei: Mesajul militant al presei române (1979), O istorie a presei românești (2000), Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic (2003), iar ca editor a îngrijit antologia Valori lexicale și stilistice în publicistica literară românească (1981), precum și texte ale Sofiei Nădejde, de care
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
iar ca editor a îngrijit antologia Valori lexicale și stilistice în publicistica literară românească (1981), precum și texte ale Sofiei Nădejde, de care s-a ocupat într-o lucrare documentată, și ale lui Raicu Ionescu-Rion. SCRIERI: Sofia Nădejde, București, 1972; Mesajul militant al presei române, București, 1979; Aici e Pământul!, București, 1984; În Alma Mater și în viață, Cluj-Napoca, 1990; O istorie a presei românești, pref. Dan Berindei, București, 2000; Jurnalism contemporan, București, 2002; Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic, București, 2003
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
Ionescu-Rion, Arta revoluționară, introd. edit., București, 1972; Valori lexicale și stilistice în publicistica literară românească, pref. edit., București, 1981; Mihai Eminescu, Opere, XVII, București, 1999 (în colaborare). Repere bibliografice: Ionel Andrașoni, „Sofia Nădejde”, „Făclia” (Cluj), 1973, 835; Eugen Hrușcă, „Mesajul militant al presei române”, „Clopotul” (Botoșani), 1980, 4495; Marian Constantinescu, „Aici e Pământul!”, RL, 1985, 18; Cristea, Teleorman, 747; Iordan Datcu, Marea bibliografie Eminescu, ALA, 2000, 502; Maria Moldoveanu, Sinteza idealului creator (interviu cu Victor Vișinescu), „Biblioteca”, 2001, 11-12; Petraș, Panorama
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
mai conformiste, atâta vreme cât Îndemnul tovărășesc „ai grijă cum vorbești!” rămâne, din păcate, Încă actual În viața intelectuală românească. Prin ce se caracterizează cele două curente istoriografice? Primul dintre ele, cel al istoriografiei conservatoare, Încorporează trei tradiții intelectuale: 1) istoriografia romantică, militantă, polemică, de la mijlocul secolului al XIX-lea, al cărei scop principal era promovarea și exaltarea valorilor naționale; 2) istoriografia critică, pozitivistă, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care punea accentul pe restituirea faptelor, așa cum reies ele din litera documentelor, ceea ce
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
specialitate, putem adăuga faptul că un atare gen de istorie parțială generează o memorie mutilată, la nivelul publicului larg. Cititorii formați În acest fel refuză să Își asume trecutul În integralitatea sa și se implică afectiv În susținerea unor istorii militante, justificative, al căror ultim scop este acela de a apăra „dreptatea” Noastră și de a scoate În evidență „nedreptatea” Celuilalt. Cât de nocive sunt asemenea atitudini, la nivelul mentalităților de masă, ca și al politicii internaționale, știe, bănuiesc, oricine. Iar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este cazul, astăzi. Majoritatea istoricilor contemporani, români sau maghiari, sunt specialiști „normali”, motivați de interese și curiozități științifice, disciplinați de rigorile specifice meseriei pe care o practică. Or, În aceste condiții, persistența lor Încăpățânată În tranșeele săpate cândva de istoriografia militantă a secolului al XIX-lea nu se poate explica decât prin inerția extraordinară, despre care vorbeam, a tradițiilor istoriografice „naționale”. „Cărțile se fac de cărți”, cum se spune, iar Învățăceii scapă cu greu din plasa argumentelor formulate, uneori În mod
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
autonomă era de dorit doar În măsura În care ea va fi condusă de români, ceea ce va permite conservarea naționalității acestora și punerea În valoare a superiorității lor numerice. Această idee va fi exprimată În modul cel mai limpede, după revoluție, prin vocea militantului radical Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , care scria În felul următor: Naționalist român și patriot, În Transilvania totuna și aceeași Însemnează, din ce oară aceea e asioma În politica Transilvaniei că fericirea acesteia depinde singur de la fericirea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ei o valoare deosebită și era respectat cu sfințenie. Cu gândul la ruptura care se va petrece În toamnă, am putea crede că textul este scris de pe poziții „pro-austriece” și „antimaghiare”, iar „instigatorii” care trebuie urmăriți cu vigilență ar fi militanții kossuthiști. Nimic mai fals Însă, deoarece acestă circulară este trimisă de episcopul Lemeni XE "Lemeni" , care se afla În relații bune cu autoritățile maghiare ale Principatului, iar În toamnă va trece În mod deschis de partea revoluției ungare și a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
spune Într-o strigătură de la 1838. Răsfoind corespondența intimă a vremii, descoperim atari ostilități și În mediile intelectuale. În 1869, liderul politic ardelean Ilie Măcelariu Îi scria lui George Bariț XE "Bariț" că Iza, fata distinsului om de cultură și militant național Pavel Vasici, va să se mărite după un ungur din Ardeal... E un tânăr bun, cu avere frumușică, pagubă numai că e ungur. După cum se vede, căsătoria e dezaprobată (și acest lucru numai datorită etniei viitorului mire), dar, cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu s-a identificat cu ura Împotriva naționalității celuilalt. În pofida strădaniilor istoricilor, viața intimă a lui Avram Iancu XE "Iancu" este prea puțin cunoscută. Cum era și firesc, atenția contemporanilor și a posterității s-a concentrat asupra aventurii sale de militant revoluționar, latură care lasă Însă În umbră, În mod fatal, viața personală a omului care a fost Iancu. În plus, efortul de reconstituire istoriografică a acestor detalii este Îngreunat de faptul că ele nu pot fi desprinse decât din memorialistica
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
etnice din mentalitatea țărănească. Textul preluase de fapt, după cum vom vedea, o serie de motive folclorice, adaptându-le la temele ideologice ale actualității. Pe urmele acestor informații culese și publicate de Enea Hodoș XE "Hodoș" , În 1923 (Enea era fiul militantului ardelean Iosif Hodoș și folosise În articolul său mărturii orale și amintiri de familie), istoricii de mai târziu au subscris la ideea că versurile Îi aparțin lui Iancu XE "Iancu" . Afirmația a fost preluată atât de Ioan Lupaș, cât și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Colegiul Reformat din Cluj-Napoca. Această puternică tradiție religioasă din familia Incze Își va pune amprenta și asupra memorialistului de la 1848. Sentimentele antihabsburgice ale nobilului protestant ardelean, confruntat cu politica absolutistă a Împăraților catolici, se vor metamorfoza, la 1848, În convingerile militantului kossuthist, apărător al „libertății maghiare”, amenințată de aceiași Habsburgi opresivi și de „camarila” lor vieneză. Serviciul civil sau militar, În cadrul birocrației scăunale și provinciale, precum și al regimentelor de graniță, constituia o altă veche tradiție a neamului Incze (ca și a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Contactul lor cu mișcarea italiană este unul total, ei se identifică, practic, cu această cauză, asimilându-i necondiționat mesajul ideologic și de acțiune. Din gruparea lor, purtătoare a unor sensibilități revoluționare rezonante cu cele risorgimentale, se ilustrează destine aventuroase de militanți idealiști pentru idealul emancipării popoarelor, ca Pavel Papp XE "Papp" , Alexandru Bujor XE "Bujor" sau Nicolae Dunca XE "Dunca" . Toate aceste contacte personale cu realitățile politice italiene pot fi privite, sub raportul difuziunii și al receptării, din mai multe puncte
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]