16,263 matches
-
Întărească anumite atitudini, convingeri, sentimente etc. Renunțarea la prezentarea aspectelor descriptiviste, În favoarea elementelor explicative, revelatoare ale faptelor nu În sine, ci ale relațiilor dintre ele, ale interacțiunilor structurale și funcționale, ale interdependenței dialectice, va incita o cu totul altă efervescență mintală. În sprijinul unei audieri active vin și procedeele comparației, ale contrapunerii, analogiei, ale tezei și antitezei, ale prezentării În paralel, apelul la date statistice Însoțite de scurte comentarii etc. Alteori, este indicat să folosim procedeul genetic (relevând originile și aspectele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
generalizările, ori teoriile abstracte cu ajutorul unor definiții, a unor propoziții urmate de demonstrație, de confirmare prin exemple a celor afirmate. Într-o asemenea situație, conceptele, teoriile, În loc să fie elaborate de către elevi prin structurări și restructurări succesive, prin recurgere la operații mintale de abstractizare și generalizare, acestea sunt prezentate de către profesor. De exemplu, În matematică, raționamentul este „arătat” elevilor, mai degrabă decât să fie elaborat de ei Înșiși. Se pot demonstra: strategii de rezolvare a diferitelor categorii de probleme; o anumită teză
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
realitatea, dorința de a afla. b) Natura Întrebărilor - perspectiva euristicătc "b) Natura Întrebărilor - perspectiva euristică" Problema cardinală a perfecționării dialogului didactic rezidă În formularea Întrebărilor și În structurarea acestora, cât și a răspunsurilor. Întrebarea reprezintă un moment indispensabil al activității mintale. Ca formă deosebită În care se exprimă gândirea, ea se situează la granița dintre cunoaștere și necunoaștere, și ca atare, poate să intervină activ Într-o situație de Învățare. Întrebările anticipează, În planul gândirii, operațiile de efectuat, mijlocesc, trecerea de la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
gândirii, operațiile de efectuat, mijlocesc, trecerea de la o operație la alta, schimbă direcția gândirii, fac trecerea de la o cunoaștere imprecisă și limitată, la o cunoaștere precisă și completă. O Întrebare este o invitație la acțiune, este un ferment al activității mintale, un instrument de obținere a informației. Ea precede construcția raționamentului, orientează gândirea pe calea descoperirii adevărului, putând să direcționeze cu subtilitate percepția, Înțelegerea și judecata spre sesizarea a ceea ce este nou și esențial, să Îndemne la deducții și inducții, să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
vreme atestă faptul că utilizarea conversației ca exercițiu euristic, În adevăratul sens al cuvântului, este condiționată de caracterul Întrebărilor la care se face apel. De natura și succesiunea lor depinde, În primul rând, caracterul și amploarea, intensitatea și cursivitatea activităților mintale la care sunt supuși elevii (cercetările lui Witzlack), inclusiv eficacitatea calitatea Învățării (R.L. Loughlin, 1961, R. Kleabauer, 1967, cf. Hunkins, 1966). Tipuri diferitede Întrebări, sub raportul conținutului și al formulării lor, orientează diferențiat și solicită la diferite niveluri activitățile mintale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mintale la care sunt supuși elevii (cercetările lui Witzlack), inclusiv eficacitatea calitatea Învățării (R.L. Loughlin, 1961, R. Kleabauer, 1967, cf. Hunkins, 1966). Tipuri diferitede Întrebări, sub raportul conținutului și al formulării lor, orientează diferențiat și solicită la diferite niveluri activitățile mintale. Pentru a demonstra acest lucru, pare foarte sugestiv următorul exemplu oferit de Witzlack În suita: „Câte tipuri de cereale sunt? Porumbul este de asemenea o cereală? De ce este porumbul o cereală?”. Aici, prima Întrebare este dirijată spre reproducerea cunoștințelor Învățate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Astfel, este necesar ca timpul care se lasă Între Întrebare șirăspuns să fie bine dozat, după dificultățile de alcătuire a răspunsului. Dacă Întrebarea verifică doar ceea ce urmează să fie reținut, se pretinde un răspuns spontan; dacă răspunsul necesită o elaborare mintală, se lasă elevilor suficient timp de gândire, de reflecție. În mod normal, reacția imediată la Întrebare trebuie să fie o pauză, ca timp de gândire, de reflecție, dar și de liberă alegere a mijloacelor de expresie. Totodată va fi necesar
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Caracteristici și sferă de aplicaretc "a) Caracteristici și sferă de aplicare" Învățământul modern favorizează discuția și dezbaterea În grup, găsind În ele modalități dintre cele mai active, de participare directă a elevilor (studenților) la desfășurarea unor activități de mare efervescență mintală (lecții, seminarii etc.). Discuția 1 are semnificația unui schimb reciproc și organizat de informații și de idei, de impresii și de păreri, de critici și de propuneri În jurul unei teme sau chestiuni determinate În scopul: a) examinării și clarificării (aprofundării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Învățământ, În toate etapele procesului didactic și la nivelul tuturor ciclurilor școlare; intră ușor În combinație cu alte metode (lucrări experimentale, analiza de caz, dezbaterea, expunerea, lucrările practice etc.). Sensul principal al aplicării acestei metodologii este de a Încuraja activitatea mintală a elevilor, de a provoca facultatea de combinare (asociere) și de adezvolta invenția și creativitatea. Rezolvarea de probleme și creativitatea reprezentând, după D.P. Ausubel, culmi ale performanței cognitive (1981, p. 592). Rezolvarea de probleme ar fi, În opinia aceluiași autor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ce are la origine o „provocare”, cum Însăși etimologia cuvântului „problemă” (gr.) o trădează. Este o provocare sau o stare conflictuală pe care subiectul o trăiește atunci când Încearcă oexplorare a necunoscutului care-i stă În față, din cauză că structurile sale cognitive, mintale, existente până În acel moment se dovedesc insuficiente. Nemaiputându-se baza pe ele, subiectul va fi nevoit să construiască alte noi structuri, alte noiimagini și modele, soluții etc. Specificul acestei metode constă, așadar, În faptul că profesorul nu comunică pur și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o problemă, tot așa după cum nici orice problemă nu poate deveni un pretext de problematizare. În adevăratul ei sens, o situație-problemă are un caracter de ipoteză, iar rezolvarea În sine „...este tocmai drumul conștient străbătut de la elaborarea ipotezei (ca anticipație mintală a soluțiilor, ca previziune) la verificarea și adoptarea ipotezei optime”. Gradul de complexitate al operațiilor mintale În care este angajat elevul, condiționat de Însăși natura și complexitatea problemei. Adevărata problematizare găsește, este drept, unele puncte de sprijin În experiența trecută
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
adevăratul ei sens, o situație-problemă are un caracter de ipoteză, iar rezolvarea În sine „...este tocmai drumul conștient străbătut de la elaborarea ipotezei (ca anticipație mintală a soluțiilor, ca previziune) la verificarea și adoptarea ipotezei optime”. Gradul de complexitate al operațiilor mintale În care este angajat elevul, condiționat de Însăși natura și complexitatea problemei. Adevărata problematizare găsește, este drept, unele puncte de sprijin În experiența trecută a subiectului, dar ea va fi totodată o zdruncinare a vechiului sistem de reprezentări. Și cu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
realității. Prin natura ei, soluționarea problemelor este și apreciată ca una dintre activitățile cognitive care se situează la cele mai elevate niveluri. Participarea activă la soluționarea problemelor pune la Încercare gândirea elevilor, Îndeamnă la observații, la reflecții adânci, la experimentare mintală, la extindere și transfer de cunoștințe și la recreare și originalitate În găsirea răspunsurilor. Actul și bucuria descoperirii prin rezolvări de probleme creează și Întrețin o trebuință lăuntrică de cunoaștere, de autodepășire, dezvoltă capacitatea de a sesiza existența unei probleme
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
plan cognitiv și metodologic; - profesorul trebuie să aibă clar În minte obiectivul cognitiv pe care dorește să-l atingă elevii; - situația-problemă trebuie să fie În așa fel concepută Încât să permită fiecăruia să pună În acțiune și să efectueze operații mintale Însușite deja; - profesorul trebuie să aibă, prin urmare, o idee relativ clară asupra operațiilor mintale pe care le reclamă situația-problemă și cu care elevii s-ar putea implica În rezolvarea acesteia; - situația-problemă trebuie să fie În așa fel gândită Încât
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dorește să-l atingă elevii; - situația-problemă trebuie să fie În așa fel concepută Încât să permită fiecăruia să pună În acțiune și să efectueze operații mintale Însușite deja; - profesorul trebuie să aibă, prin urmare, o idee relativ clară asupra operațiilor mintale pe care le reclamă situația-problemă și cu care elevii s-ar putea implica În rezolvarea acesteia; - situația-problemă trebuie să fie În așa fel gândită Încât să permită elevilor libertate de acțiune și de investigație personală și În comun, ceea ce face
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să distingă caracteristicile esențiale ale situației, să caute noi corelații, noi răspunsuri etc. Atacarea problemei pune astfel elevii Într-o situație de construcție a noilor cunoștințe, a soluțiilor necesare. Ei sunt constrânși să utilizeze propria lor inteligență, propriile lor operații mintale și structuri cognitive, propriile cunoștințe. Să-și reactualizeze, selecteze și organizeze cunoștințele anterioare, să-și reîmprospăteze regulile cunoscute, anumite deprinderi intelectuale, care pot fi implicate În rezolvările date. Modul particular În care va fi atacată problema este redat tocmai de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
valorificată la maximum. Dincolo de asemenea procedee, adevărata citire activă și benefică a textului scris reclamă angajarea unor procese complexe de: - percepere corectă a Înțelesului cuvintelor (termenilor științifici, eventual) și a Înlănțuirilor de cuvinte (propoziții, expresii, sintagme); - reactualizare a unor reprezentări mintale, ca repere referențiale constituite deja ca un fond de cunoaștere sau ca o zestre culturală, un background cultural, cu care fiecare elev vine la școală; - investigație și sesizare a ideilor principale și a detaliilor semnificative care le Însoțesc și o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
date precise, să se delecteze sau să se recreeze... și, firește, fiecăruia dintre aceste scopuri Îi corespunde o anumită atitudine și o tehnică specială de lectură. După ritmul imprimat lecturii vom putea face distincție Între: - lectura lentă ( În gând sau mintală - cum i se mai spune), silențioasă, de profunzime, consacrată Înțelegerii noțiunilor exprimate În textele teoretice, tehnice sau În cele literare și filozofice - frecvent utilizată și de importanță adeseori decisivă și - lectura rapidă, atât de utilă pentru o promptă sesizare a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
intern" 1. Reflecția personală - un antidot al Învățării superficialetc "1. Reflecția personală - un antidot al ÎnvĂȚĂrii superficiale" Există modalități de comunicare nu numai cu alții, ci și „cu sine Însuși”. Vorbim aici despre reflecția personală, capacitate și mod de acțiune mintală, strâns legată de inteligența și puterea de anticipație, de posibilitățile de abstractizare și de creație, de esența umanului. Privită ca tehnică a activității mintale, reflecția Înseamnă o concentrare a intelectului și o luminare care se produce asupra unor cunoștințe, idei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
alții, ci și „cu sine Însuși”. Vorbim aici despre reflecția personală, capacitate și mod de acțiune mintală, strâns legată de inteligența și puterea de anticipație, de posibilitățile de abstractizare și de creație, de esența umanului. Privită ca tehnică a activității mintale, reflecția Înseamnă o concentrare a intelectului și o luminare care se produce asupra unor cunoștințe, idei, sentimente, acțiuni etc. luate În analiză, În examinare. Expresie a spiritului activ și constructiv, ea incită mereu la Întrebări, la căutări și explicații, la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
literar-artistică, educațională etc. Nevoia de afirmare a spiritului de creație și de anticipare a viitorului solicită, de asemenea, tot mai intensiv efortul de reflecție al omului modern. Astăzi, mai mult ca oricând În trecut, reflecția constituie o tehnică de acțiune mintală la care omul inteligent recurge În mod curent. În general, problemele complexe cer o capacitate superioară de reflecție și de sinteză. Aceeași realitate a zilelor noastre, cu supraabundența ei de informații și surse de comunicare tinde să creeze, oarecum, o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și problemele puse de către profesor, la situațiile contradictorii create În modintenționat de acesta sau sesizate În viața practică. Și Într-un caz și În altul, asemenea Întrebări sau situații contradictorii devin un adevărat pretext care declanșează o stare de efervescență mintală, și de angajare afectivă ce incită la un efort de cercetare speculativă deductivă. Și desigur, o părere, o opinie, o ipoteză, oconfruntare de idei, o nouă descoperire etc. pot constitui un motiv de căutare și cercetare reflexivă. Este de dorit
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sau de grup (colectiv) În care ideile, intențiile, impresiile etc. fiecăruia duc mai departe, fecundează ori critică ideile celorlalți colaboratori. În fine, poate fi vorba despre o reflecție preponderent artistică (deductivă, analogică etc.) critică ori de genul experimentării În plan mintal a unor noi structuri cognitive (idei, imagini, modele, soluții etc.) care vin să Îmbogățească experiența logico-matematică a elevilor. În același timp, reflecția poate avea un caracter ocazional, spontan sau sistematic (de studiu metodic) sau poate lua o formă dirijată sau
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a elevilor, cu inițierea lor În procesele raționamentului deductiv. În procesul de Învățământ, practicarea metodică a reflecției este stimulată și susținută În măsura În care acesta acordă atenție formării rațiunii, oferă sistematic ocazii de reflecție și asigură climatul și liniștea necesare concentrării activității mintale și afirmării creativității personale. Un asemenea exercițiu de meditație sistematică este posibil atât prin introducerea În cuprinsul lecțiilor a unor teme de reflecție, cât și prin folosirea unor metode și procedee active de Învățare (expunerea problematizată a materiei, discuția critică
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
reproduse În mod pasiv de către copil. De aici și preocuparea crescândă pentru introducerea și folosirea În proporții sporite a materialului demonstrativ-intuitiv În cursul desfășurării lecțiilor. Intuiția (demonstrația) avea misiunea să asigure o impresie durabilă În mintea elevilor, să provoace imagini mintale din care să se sustragă apoi abstracțiunile dorite. Adică noțiunile era necesar să fie prezentate În mod intuitiv și abia după această imprimare sensibilă să aibă loc un proces de abstractizare, de trecere la formalizarea verbală și la memorizarea noțiunilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]