1,659 matches
-
țară,o răscruce, un lac sub cerul plumburiu, un ținut legendar acoperit de zăpadă și copacii - mai ales copacii - un laitmotiv în compoziția multor tablouri. Mai întotdeauna, notele arhaice se prelungesc în contemporaneitate, satul tradițional fiind o permanență în spațiul mioritic, încărcat de semnificații și dimensiuni esențiale. Cu rafinament, pictorul zugrăvește frânturi de peisaj, în care-și recunoaște propria vibrare sufletească. La baza oricărei compoziții stă linia; ea reprezintă, în cazul nostru, începutul și sfârșitul creației... O mână sigură și multă
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
crud” în verismul său. Tangențele cu Ioan Slavici, cu Liviu Rebreanu, mai puțin cu Ion Agârbiceanu (invocate de mai toți exegeții), se opresc pe versantul realismului dur, dincolo de care la D. apar inserții în magic și superstițios. Diferiți de păstorul mioritic, țăranii lui nu cercetează gratuit cerul înstelat; îi obsedează mai degrabă tenebrele, negurile din afară sau cele dinlăuntrul lor. Urcăneștii merg și revin de la oraș neatinși în vreun fel de lumea modernă, se încaieră pentru pământ, toți sunt reticenți, intratabili
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
ortodoxiei dogmatizate” (secolele XVII-XVIII). Bunăoară, Mărturisirea ortodoxă a mitropolitului Petru Movilă ar constitui un act reformator ortodox de valoare egală cu doctrinele lui Calvin sau Luther. Corespondentul în literatura populară al acestui act de dogmatizare ar fi Miorița, iar „spiritul mioritic” și ortodoxia ar constitui un „fundament de cultură originară” (Spiritul românesc creator). Cu o relativă consecvență, celelalte articole semnate în „Gândirea” (Trecerea între generații, Veșnic și universal, Întregiri etc.) se construiesc pe aceeași temelie ideologică. În sfârșit, eseistul întocmește și
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
natura devine o permanentă bucurie, în care se topesc marile-i neliniști. Partea cea mai rezistentă a operei lui o formează însă poemele de atitudine, care, în Vatra cu stele (1942), poartă însemne ale luminozității nordice, dar și evidente reminiscențe mioritice. Un lexic suculent îndeamnă retoric spre amintirile copilăriei, spre ieșirea din tristețe și durere, spre imnificarea gliei străbune, cu întreg cortegiul ei de frumuseți baladești și de fapte eroice. Cuvinte ca „baladă”, „legendă”, „stele” și „toamnă” sunt aici simboluri ce
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
rurale. Aceste probleme, aparent pur teoretice, aveau și implicații politice și juridice directe asupra reglementărilor proprietății din perioada interbelică. Tot el declanșează și o celebră polemică cu filosoful Lucian Blaga. Sociologul Henri H. Stahl argumentează cu pasiune că teoria spațiului mioritic elaborată de Lucian Blaga trebuie să fie considerată doar o construcție filosofică și să nu fie utilizată ca o sociologie a satului românesc. Autor al unei noi paradigme în analiza istoriei sociale a României, profesorul Stahl a intrat în polemică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mitice, care pretind o lectură în palimpsest. Armonia cosmică e invocată și în placheta Noapte și iar noapte (1995), unde sonurile lirice pipăie infernul, pragul trecerii, ritmurile primordiale ce-l topesc pe eros în thanatos, transfigurând încă o dată motivul nunții mioritice. Poate cea mai reprezentativă culegere de poeme rămâne Cartea anilor (2000). În structura ei se regăsesc vârstele sonore ale imnului pe care-l înalță C. în mod constant în dialogul său cu inefabilul. Poetul e un Orfeu devastat de insuportabilele
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
când se repetă prea des” („Carpații”, 6-7 / 1955). C. l. publică poezie, proză, eseu, studii (istorice și politice). Un spațiu larg se acordă republicării, integral sau fragmentar, de texte literare aparținând marilor scriitori români: M. Eminescu (Doina), Lucian Blaga (Spațiul mioritic), Alecu Russo (Cântarea României), G. Coșbuc, I. Creangă, Panait Cerna, O. Goga, Nae Ionescu (Ființa noastră spirituală și omul de caracter, fragment din lucrarea apărută în exil, sub îngrijirea lui Mircea Eliade și G. Racoveanu). Este evidentă predilecția pentru scrierile
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
redactor și redactor-șef la Editura Hyperion. Volumele de poezii Lucrare de control (1987) și Salonul 33 (1989) au impus un poet cultivat, cu umor intelectual și cu un acut simț al perceperii unei lumi desacralizate, așezată sub un destin mioritic, în care există totuși „îngerul” Mihai Eminescu. SCRIERI: Lucrare de control, pref. Grigore Vieru, Chișinău, 1987; Salonul 33. 33 de poeme și o elegie rock, postfață Eugen Chiriac, Chișinău, 1989; Critica irațiunii pure, București, 1996. Repere bibliografice: Traian T. Coșovei
CHIRIAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286206_a_287535]
-
o nouă grupare: „Prietenii Seminarului de estetică”. Studenții organizează acum conferințe publice (precum altădată tinerii de la Criterion), încheagă o formație teatrală, cheamă publicul la audiții muzicale. Curând, vor interpreta ei înșiși o altă partitură. Cu toate disocierile lui Blaga, „spațiul mioritic” devenise, în publicistica epocii respective, un clișeu developat tradiționalist, pe direcția închiderii în fața influențelor occidentale. Nici Goga nu mai putea reprezenta un model viabil, câtă vreme el era astfel și în ochii naționaliștilor puri, pentru care esteticul devenise sinonim cu
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
Textul, vizibil influențat de O’Neill (cum observa Al. Piru), se remarcă prin introspecția analitică pe care autorul o aplică unor personaje din spațiul predilect al literaturii sale, cel dobrogean, văzut încă de pe acum ca o alternativă la dimensiunile existențiale „mioritice”, definite de Lucian Blaga, și chiar ca o subdiviziune particulară a specificității „bărăganice”, ilustrată de scriitori ca A. I. Odobescu și Panait Istrati și teoretizată de un eseist ca Vasile Băncilă. Există în piesa lui C. o chemare a necunoscutului, o
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
învățătorilor prahoveni” și la „Prahova noastră”. A scos, împreună cu F. Voican, revista „Crainicul” (1928-1929), apoi „Muguri” (1932, 1935) și „Veac nou” (1934). A. reeditează, ca poet, experiența sămănătoristă: idilă naturistă, amintiri patriarhale, chipuri voievodale (Cântecele trecutului, 1925, Icoane, 1938). Litania mioritică unită cu o neașteptată vizualitate, de vigoare aproape argheziană, dă un timbru aparte poemelor din Puiul de rouă (1941), scrise la moartea copilului său. La polul opus poeziei, proza reprezintă scena de desfășurare a unei realități dure. Necazuri, Răfuieli mărunte
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
inițial circumscris unui singur domeniu, cel al creației literare. De la preempțiunea temporală în creația artistică, în care sursa de inspirație în a fi așa cum suntem ca națiune -, „stilul”, dacă îl invocăm pe Blaga - este reprezentată de spațiul geografic și cultural, „mioritic”, s-a trecut logic la preempțiunea creației culturale și civilizaționale. Deși există și un protocronism al istoricilor români, din multiplele exemple care se pot da din paradigma protocronistă mă voi opri numai asupra unui exemplu care depășește domeniul istoriei. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
gândit nimeni! Nici măcar cei care au făcut copilul DEX-ului, DOOM-ul. Măgăria prezidențială apare, ca o dedicație muzicală, în vocile tuturor DJ-ilor din emisiunile de actualități. Dezbateri aprinse, șuvița rezistă. Partidele politice își trimit reprezentanții prin studiouri, polemicile mioritice se încing. Jurnaliștii încrâncenați devin și mai încrâncenați. Laptopurile furioase devin laptopuri kamikadze. Ștrumfii crizați se crizează și mai tare. Adevăratele tonomate nu mai cântă „de joc și voie bună“, ci-s setate pe rock industrial. Singura remarcă rațională îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
în meciul de fotbal cu Danemarca din 10 septembrie 2003: "Miercuri seara, în minutul 95, s-a trezit în noi tot ce era mai rău: s-a trezit câte un mic Vadim în sufletul fiecăruia. Un păgubos sentiment al ciobanului mioritic, al plăieșului nedreptățit de mai-marii din Vest." etc. Este greu de crezut că în sufletul tuturor românilor se trezește ceea ce se trezește în sufletul lui C. Rogozanu. Grup de trei Cu o întârziere de trei luni, în revista 22 din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12551_a_13876]
-
azi, pentru că milostivii din Vest vor poposi în persoană pentru a ne aduce acasă fericirea. La la doilea punct descoperim două subcategorii: mai întâi, naționaliștii șovini, pentru care orice străin venit în România ori aduce droguri, ori ne otrăvește izvoarele mioritice, ori e violator de aurolaci. Apoi, îmbogățiții de după revoluție, bișnițarii deveniți multimiliardari; aceștia știu că șmecheriile aducătoare de averi colosale vor fi lesne contracarate de organismele europene. Pentru ei, o Românie concurențială înseamnă spectrul falimentului și prăbușirea de pe piscurile aurite
Europa concretă și de ce nu, meschină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12574_a_13899]
-
fi ocupat (sau, măcar, interesat) de poezia lui V. Voiculescu sau de a lui Constant Tonegaru, de scrierile filosofice ale lui Mircea Vulcănescu sau Nae Ionescu. Cu bucurie înregistrăm faptul că un celebru românist german s-a aplecat asupra Spațiului mioritic al lui Blaga, dar... "recent", după 1989-1990! Puțini iubitori ai studiilor românești au luat contact, în Italia, cu Mircea Popescu, cu poeta Yvonne Rossignon, puțini, în Franța, cu elementele de frunte ale exilului românesc, iar, în Germania, și în Marea Britanie
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
s-o are începu./ Și-a arat pădurea toată ... / Însă n-a găsit-o, nu.” - Pădure, verde pădure). Ca și la Eminescu, iubita însă este proiectată în plan astral, sacral, în cosmicitate, contopită în cele din urmă cu însăși întoarcerea mioritică în natură („Merg eu dimineața, în frunte,/ Cu spicele albe în brațe/ Ale părului mamei./ Mergi tu după mine, iubito,/ Cu spicul fierbinte la piept/ Al lacrimii tale./ Vine moartea din urmă/ Cu spicele roșii în brațe/ Ale sângelui meu
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
a secolului al douăzecilea avea să fie dominată de cu totul alte principii decât fusese istoria secolului anterior. Drepturile indivizilor, libertatea și comportamentul democratic ajunseseră criterii ferme într-un moment în care noi încă ne legănam în iluziile unicității noastre mioritice. Reflexe ale acestui comportament iresponsabil (păgubos numai și numai pentru noi!) sunt vizibile zi de zi și ceas de ceas. E suficient să deschizi Adevărul (cel mai citit cotidian al României, nu?) pentru a descoperi, practic, de ce se feresc occidentalii
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
ambele conflagrații mondiale, a facut-o să iasă din prima câștigătoare (formarea României Mari), din cea de-a doua a ieșit perdantă (pierderea Basarabiei, nordul Bucovinei, Ținutul Herța). Sub aspect cultural, spațiul românesc actual a mai fost numit și "„spațiul mioritic”" (Lucian Blaga), reprezentând spiritualitatea creatoare a satului autohton, cu un specific aparte în diversitatea culturilor europene. Poziția geopolitică actuală este de cea membră NATO din anul 2004 si membru UE din anul 2007. Sud-estul Europei, la graniță cu Marea Neagră, între
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
ai fi (ecouri dintr-un șlagăr al compozitorului Al. Mandy), Zbor frânt (una dintre cele mai izbutite piese ale volumului, poezie de notație, fără dulcegării și odăjdii inutile, arie în care autoarea nu vrea să persiste), Voi, cuvinte (ușor fior mioritic, în sens pozitiv), Nedumerire, Singurătate, Dor de stepă, Bob mic (gen epitaf). Poema cea mai lungă este Rânduiala (12 catrene). La pagina 58, din cele două strofe nu putea lipsi zgura unor clișee de tipul „duioasele cărări” sau „aduceri aminte
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
este cu precădere religioasă, cântând Nașterea și Botezul Domnului, mai ales fiind o localitate de ciobani și păstori, existând și o temă laică a celor „trei păstori” care uneori împletesc cunună de flori, dar alteori se împart în taberele motivul mioritic. Indiferent de caracterul religios sau laic al poeziilor colinzilor, acestea sunt închinate gazdei și se termină cu urarea "„Să fi gazdă sănătoasă!”". Vremea colinzilor, când toată comunitatea se reîntâlnește și se naște din nou o dată cu pruncul din iesle, este un
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
din cauza taliei impresionante a celor doi ciobani. Dând de „valea cea bună de păscut” oierii nordici s-ar fi decis să pună capăt transhumanței și să se sedentarizeze de-a lungul celor două văi mănoase ale Cristalinului. Apoi, din motive mioritice, cei doi s-ar fi certat scindând târla și moșia în părți ostile separate de pârâu. Fiecare și-ar fi luat neveste din sate apropiate întemeind familii puternice și cu descendențe fabuloase. Ulterior neamurile s-ar fi reconciliat și descendenții
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
substanțialismul și autenticitatea și a creat intelectualul lucid, însetat de absolut. Lucian Blaga este creatorul dramei mitologice, prin manifestarea filozofică a miturilor esențiale românești: „Meșterul Manole” care ilustrează mitul estetic al jertfei creatoare și „Zamolxe” care conduce la interpretarea mitului mioritic. Parabola cu accente dramatice este inițiată de Marin Sorescu, atât în trilogia „Setea muntelui de sare” (1974), cu piesele „Iona”, „Paracliserul” și „Matca”, precum și în dramele istorice, în care Vlad Țepeș. este doar un pretext pentru a caricaturiza tiranul din
Dramă () [Corola-website/Science/299182_a_300511]
-
obediență sunnită respectată de majoritatea malaiezienilor consecințe ale abuzului de heroină shastri a fost un candidat al consensului micșorând neînțelegerile între partidele de stânga și dreapta aceste resurse nu pot fi furate ritualul de inițiere care stă la baza cântecului mioritic datează din perioada preistorică sau antică gilliam a fost angajat în ultimă instanță reușind să realizeze filmul cu toate acestea nu există un consens în legătură cu locul de apariție a religiei șintoiste numai ultimii doi au supraviețuit copilăriei odean spune ca
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
ce trebuie să fie „eternă și indescifrabilă”, cu alte cuvinte, „eleată”. Sub protecția misterioasă a Marelui Anonim blagian, am fi înclinați să rostim la prima concluzie, dacă nu ne-am aminti celebra polemică din epocă asupra paternității metaforei de „spațiu mioritic”... Cu un asemenea ideal al perfecțiunii cristaline, poemele lui Dan Botta poartă o răceală nordică în chihlimbarul ușor parnasian sub care sunt propuse: „Drumurile mediane,/ Plaiuri și savane,/ Lande monotone,/ Lirice Oenone/ Duceți-mi la vale/ Albele ovale”. Deși poet
Dan Botta () [Corola-website/Science/302784_a_304113]