2,203 matches
-
Ceahlăul” (Piatra Neamț). Debutează în 1969, la „Tomis”, iar editorial în volumul colectiv Caietul debutanților 1980-1981, publicat de Editura Albatros. Colaborează la „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Tomis”, „Orizont”, „Poezia”, „Caietele de la Durău”, „Poesis” ș.a. De la debut, în Fericit precum mirele (1984; Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist), S. propune formula poemului în proză, o specie ieșită din modă în anii ‘80, dar de care autorul nu se va dezice nici mai târziu. O particularitate o constituie lipsa semnelor de
SAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289516_a_290845]
-
toată, slobodă, București, 1976; Pragul de sus, București, 1980; Anton Pavlovici Cehov, București, 1981; Pietrele din lună, București, 1984; Tată, sîntem lunateci, București, 1991; Diaspora, rădăcinile mele, București, 1993; În Europa! În Europa!, București, 1993; Mediteraneea - Méditerranée, ed. bilingvă, tr. Mira Iosif Fischmann, București, 1997; Identitatea iudaică după cel de-al doilea război mondial - Jewish Identity after the Second World War (în colaborare cu Camil Fuchs), ed. bilingvă, București, 1999. Traduceri: Marga Minco, O casă goală, pref. trad., București, 1993 (în
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
War (în colaborare cu Camil Fuchs), ed. bilingvă, București, 1999. Traduceri: Marga Minco, O casă goală, pref. trad., București, 1993 (în colaborare cu Saskia Nieuwenhuis); Leon de Winter, Savantul și traficanții, București, 1996, SuperTex, București, 1998 (în colaborare cu Ioana Mira Voudouris); Jeroen Brouwers, Roșu ucigaș, pref. trad., București, 1997 (în colaborare cu Ioana Mira Voudouris); Hella S. Haasse, Străin pentru totdeauna, postfața trad., București, 2000. Referințe bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 195-197; Dumitru Micu, Romane de debut, CNT, 1976, 51
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
casă goală, pref. trad., București, 1993 (în colaborare cu Saskia Nieuwenhuis); Leon de Winter, Savantul și traficanții, București, 1996, SuperTex, București, 1998 (în colaborare cu Ioana Mira Voudouris); Jeroen Brouwers, Roșu ucigaș, pref. trad., București, 1997 (în colaborare cu Ioana Mira Voudouris); Hella S. Haasse, Străin pentru totdeauna, postfața trad., București, 2000. Referințe bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 195-197; Dumitru Micu, Romane de debut, CNT, 1976, 51; Dana Dumitriu, Calmul triumfător, RL, 1977, 12; Ion Vlad, Proză feminină?, TR, 1977, 12
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
îl precursore, tr. Gaspare Mancuso, Torino, f. a. Repere bibliografice: Valeriu Anania, „Farmece”, „Credință” (Detroit), 1967, 6; N. A. Gheorghiu, „Farmece”, „Ființă românească”, 1967, 6; Mircea Popescu, Căutătorul de comori din Honolulu, „Revista scriitorilor români” (München), 1971, 10; Sanda Stolojan, La moartea Mirei Simian, „Revista scriitorilor români”, 1978, 15; Monica Lovinescu, La moartea Mirei Simian, „Limite”, (Paris), 1979, 28-29; Eugen Ionescu, Miră Simian, „Mele “, 1979, 44; Horia Stamatu, Poezie românească de dincolo de mari, „Revista scriitorilor români”, 1980, 17; Românii, 336-337; Ștefan Baciu, Miră
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
Farmece”, „Credință” (Detroit), 1967, 6; N. A. Gheorghiu, „Farmece”, „Ființă românească”, 1967, 6; Mircea Popescu, Căutătorul de comori din Honolulu, „Revista scriitorilor români” (München), 1971, 10; Sanda Stolojan, La moartea Mirei Simian, „Revista scriitorilor români”, 1978, 15; Monica Lovinescu, La moartea Mirei Simian, „Limite”, (Paris), 1979, 28-29; Eugen Ionescu, Miră Simian, „Mele “, 1979, 44; Horia Stamatu, Poezie românească de dincolo de mari, „Revista scriitorilor români”, 1980, 17; Românii, 336-337; Ștefan Baciu, Miră, Honolulu, 1979; ed. București, 1998; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 262; Manolescu
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
Mirei Simian, „Revista scriitorilor români”, 1978, 15; Monica Lovinescu, La moartea Mirei Simian, „Limite”, (Paris), 1979, 28-29; Eugen Ionescu, Miră Simian, „Mele “, 1979, 44; Horia Stamatu, Poezie românească de dincolo de mari, „Revista scriitorilor români”, 1980, 17; Românii, 336-337; Ștefan Baciu, Miră, Honolulu, 1979; ed. București, 1998; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 262; Manolescu, Enciclopedia, 623-624. M.P.-C.
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
acest sens, colaboratorii vor fi selectați mai ales dintre scriitorii sibieni, prezenți mai mult sau mai puțin constant fiind Mircea Braga, Eugen Onu, Ilie Guțan, G. Nistor, Pamfil Matei, Georg Scherg, Maria Fanache, Constantin Noica (rareori), Mircea Ivănescu, Rodica Braga, Mira Preda, D. Ciurezu, Ion Mircea ș.a. Totuși, orientarea localistă e contrabalansată prin cooptarea unor scriitori din afara Sibiului, cum ar fi Romul Munteanu, Ion Vlad, Nicolae Balotă, Mircea Zaciu, Petru Poantă, Ion Vartic, Nicolae Manolescu, Al. Călinescu, Cornel Ungureanu, Mircea Anghelescu
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
și extraliterar. În ceea ce privește partea literară, se publică poezii de D. Ciurezu, Victor Felea, Nichita Stănescu, Adrian Popescu, Mircea Ivănescu, Leonid Dimov, Ioan Alexandru, Cezar Ivănescu, Ion Mircea, Dumitru Chioaru. Proza, mai puțin ilustrată, va fi semnată de D. R. Popescu, Mira Preda, Mircea Ciobanu, Rodica Braga sau Ștefan M. Găbrian. Cronica literară e susținută la început de tandemul Mircea Tomuș - Titu Popescu, ulterior de Mircea Braga și Dan C. Mihăilescu. Recenzii scriu - fără o periodicitate anume - și Mircea Ivănescu, Ilie Guțan
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
Andreae. Renunț să mai detaliez povestirea și să decriptez simbolurile străvezii pe care ea le cuprinde. E limpede că avem de-a face cu un program de reformă generală expus „allegoricum”. Iată doar câteva exemple sugestive. În „ziua a treia” mirele este „recunoscut”; lumea află așadar mesajul care va duce la unificare, înțelegere și bună pace universală. În „ziua a patra” Rosenkreutz asistă la o „reprezentație teatrală”, un ludibrium - adică o „repetiție generală”, un experimentum prealabil al marii schimbări. Este șocant
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
PREDA, Mira (16.VI.1925, Ocna Sibiului), poetă și prozatoare. Este fiica Paraschivei (n. Topârceanu) și a lui Ioan Preda. După absolvirea Școlii de Aplicație „Andrei Șaguna” din Sibiu (1938) și a liceului de specialitate din aceeași localitate (1946), urmează un timp
PREDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289001_a_290330]
-
1998; Frontul alb, București, 2000; Meridiane de singurătate, București, 2003. Traduceri: Christian Maurer, Rememorând fântâna, București, 1974 (în colaborare cu Corneliu Micandru Buchholzer). Repere bibliografice: D. Micu, „Promontorii”, GL, 1968, 23; Alex. Ștefănescu, „Ascunsa vulnerare”, LCF, 1971, 39; Mircea Ivănescu, Mira Preda, T, 1974, 4; Mirela Roznoveanu, „Legile zborului”, RL, 1976, 35; Ilie Guțan, „Legile zborului”, T, 1976, 9; Emil Manu, Puritatea emoției, RMB, 1980, 9 ianuarie; Mircea Tomuș, „Cuantele liniștii”, T, 1980, 2; Simion Bărbulescu, „Amor in patriam”, RL, 1982
PREDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289001_a_290330]
-
o deosebită însemnătate este Tezaur de monumente istorice pentru România (I-III, 1862-1864) - colecție de documente, scrieri istorice străine despre români ș.a., în care sunt traduse și editate, în premieră națională, câteva cronici datorate lui Balthasar Walther, Stavrinos, Matei al Mirelor, Dionisie Eclesiarhul, o istorie turcească a lui Ienăchiță Văcărescu, toate însoțite de studii introductive aparținând lui P.-I. despre viața și activitatea autorilor avuți în vedere. Mai târziu el descoperă scrierile lui I. Budai-Deleanu, despre ale cărui manuscrise publică în
PAPIU-ILARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
de Stat, atitudinea lor patriotică față de muncă, mașini și unelte, sunt cântate de Toma George Maiorescu, Vintilă Ornaru, Ana Ghimpeanu, Maria Văduva, Dumitru Vasilescu-Liman, Ion Zăgan, Ștefan Zidăriță; lupta popoarelor pentru pace, Împotriva imperialismului provocator, e arătată de Cezar Drăgoi, Mira Bica, Gica Iuteș; de asemenea vigilența Îndreptată spre elementele chiaburești ale satelor noastre, acțiunea de alfabetizare și culturalizarea maselor, se reflectă În alte poeme ale antologiei. Fostul ucenic Haralambie Zincă, evocă În fragmentul de proză din Jurnal de Front, cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ștefan Iureș etc. Numărul lor crește cu fiecare zi și faptul acesta este azi obișnuit În țara noastră. În proză au apărut un alt Însemnat număr de tineri scriitori ca: Ion Istrati, H. Zincă, Mircea Dumitru, Zizi Munteanu, Ion Lemnaru, Mira Iosif, Popp Ferenc, A. Radu, Mircea Zaciu, Dumitru Bărbulescu, Liviu Lenciu, Alecu Ivan-Ghilia, Costachi Anton, Ion Hilă Luca etc; etc; Majoritatea acestora sunt tineri ieșiți din rândurile clasei muncitoare din fabrici și uzine, din școli și institute, de pe ogoare, din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Puiu 28 Merca Traian 29 Merișca Costin 13, 216, 233 Metea Victor 115 Meziu Ion 143 Mihai I, regele 17-18 Mihai Mircea (sublocotenent) 36, 57, 92, 204 Mihai Sandu 55, 68 Mihalcovici 158, 188 Mihăescu Paul 29 Minică Ștefan 28 Mira Vasile 158 Miricescu 59 Mitan Virgil 24, 143, 202 Mitoiu 25 Mitrea Dumitru 73, 148 Mitric Teodor 202 Mitrofan Traian 29 Miulescu Gheorghe 54, 60, 139-140, 236-237 Mocoi Gavrilă 29 Modoran 182 Mogoș 28 Moisiu Dumitru 112 Moldovan Pavel 29
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de Dunăre nu îi interesase). După Synesios, Agapet diaconul, Vasile Macedoneanul, Constantin Porfirogenetul și Teophilact Hephaistos, șirul „sfaturilor pentru prinț” a fost continuat, în lumea postbizantină, de Neagoe Basarab cu ale sale Învățături... pentru Theodosie și apoi de Matei al Mirelor, autor al unor Sfaturi către Alexandru Iliaș. Întreaga cultură românească veche, mai cu seamă în spațiul începuturilor, este de marcă bizantină. Din Bizanț și din zonele care l-au moștenit, literatura română a primit genuri și specii literare, idei și
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
pitici, patru la număr, au întârziat, tot uitându-se după colegii lor, timpul trecea și era de așteptat apariția Reginei întunericului. Miru s-a urcat la repezeală pe Copacul cu flori galbene și s-a pitit în umbra petalelor, iar Mira a călărit Pana fosforescentă, găsindu-și un loc ferit în puful panei. Dumu a ales Ciuperca de coral, iar Dimi a pătruns în tubul Hexacoralului solitar. Era și timpul că apa se tulburase dintr-o dată, iar Tuburile muzicale începură să
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
pe loc porniseră cu felinarele fosforescente în direcții opuse, spre căutarea piticilor. Cingătoarea se încolăcea după fiecare copac și-i găsea unul după altul pe Sid și Sad, pe Obon și Obona. Cupa de mare îi descoperise pe Miru și Mira, iar Degetul de mare îi prinse între degete pe Dumu și Dimi, pe Pin și Pan. Regina, roșie de furie, vocifera sentința: -În zorii zilei veți fi exterminați cu toții!Dar Măria ta, Regina întunericului, nici nu ne întrebi ce căutăm
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
doresc cât mai multe descoperiri utile și nu în ultimul rând, vă sunt recunoscătoare pentru eliberarea mea din exilat. -Voi, scafandrii, sunteți pământeni și vă întoarceți la casele voastre, dar voi, piticii, Sid și Sad, Obon și Obona, Miru și Mira, Dumu și Dimi, Pin și Pan sunteți oaspeții mei, iar dacă vă place la noi, puteți chiar locui în Împărăția Mării. Viola, cea provocatoare Viola era o cățea cu părul galben, de un soi nobil. Se uita cu o privire
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Pe mare nu se găseau flori, prin urmare koumbaros, un bărbat pe nume Pelos, care era și cavaler de onoare, a mutat coroana de cânepă a regelui pe capul reginei, coroana reginei pe capul regelui și iar invers. Mireasa și mirele au ajuns la „Isaiia dănțuiește“. Cu șoldurile lipite, cu brațele Împletite În așa fel Încât se țineau de mâini, Desdemona și Lefty l-au Înconjurat pe căpitan o dată, Încă o dată și Încă o dată, țesând coconul vieții lor Împreună. Nici urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Își mângâie pântecul rotunjor. — Eu am venit un pic mai devreme cu copiii, pentru că mi se apropie sorocul. Nu știați că fiul meu cel mic scrie și el o istorie a Romei? se minunează Antonia. Tonul ei ușor înțepat o miră pe Vipsania. Se simte cumva ofensată? — Lucrează sub îndrumarea lui Titus Livius, continuă cu mândrie nedisimulată cumnata ei. Încântarea ce i se citește pe față o bucură pe Vipsania. Antonia se ferește să-l elogieze în public pe Claudius, fie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
spată, El pe capu-i poartă mitră și-i cu barba pieptănată; Țapăn, drept, cu schiptru-n mână, șede-n perine de puf Și cu crengi îl apăr pagii de muscuțe și zăduf... Acum iată că din codru și Călin mirele iese, Care ține-n a lui mână mâna gingașei mirese. Îi foșnea uscat pe frunze poala lung-a albei rochii, Fața-i roșie ca mărul, de noroc i-s umezi ochii; La pământ mai că ajunge al ei păr de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
primul război mondial, cu o bibliografie exaustivă, în monografia lui Pabon. Înainte de lovitura de stat a lui Sidonio Paes: Sousa Costa, Paginas de sangue; id- Herois desconheidos (L. 1935); Brito Camacha, Portugal na guerra (L. 1935). Pespre Camacha: Ferreira de Mira și Aquilino Ribeiro, Brito Camacha (L. 1942). CAPITOLUL VI Asupra lui Sidonio Paes: Rocha Martins, Memorias sobre Sidonio Paes (L. 1921); Raul Brandao, Vale de Josafat; A. Cabrai, Em plena republica; Cunha e Costa, A Igreja Catholica e Sidonio Paes
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
uitat întâi la doamna Silsburn, pe urmă la mine, apoi la locotenent. — Vă puteți relaxa, a adăugat ea. Toate-s bune și frumoase. Ce vreți să spuneți? Ce s-a întâmplat? a întrebat doamna Silsburn întărâtată. — Exact ce am spus. Mirele nu mai e deranjat de fericire. În vocea doamnei de onoare răzbea din nou o inflexiune familiară. — Cum vine asta? Cu cine ai vorbit? a întrebat locotenentul. Ai discutat cu doamna Fedder? — Am spus doar că am vorbit cu toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]