2,504 matches
-
pe brațul neînarmat al lui Zaleucos. Se gândi revoltat că toți cei din familie se înțeleseseră să nu-i spună nimic despre trecut. El își dădea seama acum că agregatul numit familie era în realitate un corp bicefal, o hidră mitologică ale cărei capete se luptau de șaptezeci de ani, pe viață și pe moarte, între ele. Germanicus spuse: — Știam și asta... În clipa aceea observă că băiatul era pierdut. Însă preotul îl întrebă: — Ești sigur că știi totul? Rodion îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Dar nu mi-a mai spus și altceva, fiindcă, deși îl țineam sub control, l-am găsit mort. Gajus rămase nemișcat în cadrul ușii. Ceilalți se îngrămădeau în jurul medicului, cu o teamă născută din amestecul ambiguu de leacuri și vrăjitorii, povești mitologice cu animale veninoase, pietre cu puteri tainice, filtre, plante și rădăcini cu formă omenească, ciuperci și flori lipicioase ce se iveau noaptea. Din prag, Gajus îl privea tăcut pe tatăl său, care în clipa aceea avea ochii închiși și părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
încă toată durerea aceea“. Nu rămânea nimic pentru un portret, nici măcar acele macabre imagines, măștile de ceară care se făceau pentru morți și cărora li se datorează expresivitatea dramatică, veritabilă, crudă a numeroase busturi romane, atât de diferite de aseptica, mitologica sculptură greacă. Chipurile fraților și mamei sale fuseseră în întregime încredințate memoriei pline de dragoste a celor care îi cunoscuseră. Nerăbdător, hotărî că avea să-i convoace pe cei mai mari sculptori grabnic, chiar a doua zi, înainte ca amintirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
înfruntat un zbor dificil pentru a ajunge pe acest suport plutitor. Nu pare deloc blândă, aproape că sperie. Scrutează marea cu ochi hrăpăreți, bordați de piele roșie, pare să-și caute traiectoria pentru următorul zbor. Are un cioc de pasăre mitologică și ceva uman în privire. Dar de ce, îmi vine să mă întreb, o creatură atât de mică acceptă fără încetare provocările pe care natura i le impune, în timp ce noi dăm înapoi în fața celui mai mic val al mării, noi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Abu’l Walid Muhammad (1126-1198) celebrul filozof arabo-andaluz, comentator al lui Aristotel. Potrivit teoriei sale, individul nu are intelect activ, nici posibil, ci numai dobândit. Intelectul este, cantitativ vorbind, unul singur și există ca substanță separată de indivizi. Tantal: rege mitologic al Frigiei sau Lidiei, osândit în Infern la foame și sete veșnică pentru vina (tradițiile diferă) de a fi dezvăluit secretele zeilor sau pentru a-și fi servit propriul fiu drept bucate la un ospăț dat zeilor. Pindar (c 522
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cumpărat de la flenderii de peste mări un șarpe din lut ars, o fouille din Peru, pe care domnul Commendatore o tezauriza pe vremuri Într-un sertar al mesei sale de scris și care acum străjuiește sala noastră de așteptare, debordând de mitologice sugestii. Pardon: cu ocazia altei vizite, v-am mai vorbit de ofidianul nostru neliniștitor. Bărbat de gust, Îmi rezervasem in petto un biet bronz de Boccioni, un monstru dinamic și sugestiv, de care a trebuit să mă lipsesc, căci delicioasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Din faptul că Încă mai trăiai. Apoi Îndepărtase șerpii cu mâna goală, știind că nu o vor mușca nici pe ea. — Cu mâinile pline de șerpi arătai precum Meduza. — Asta cine e, vreo vedetă de rock? — Nu, e un personaj mitologic. Cea care și-a omorât copiii? Întrebă ea, cu o uitătură suspicioasă. Beth, mereu pregătită să riposteze unui afront, oricât de voalat. — Nu, aceea a fost Medeea. Meduza a fost o femeie din mitologia greacă și care, având șerpi În loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Memorii din cenacluri. Am scris despre Universitas ca să Înțelegeți În profunzime, prea sfioase cititoare, ce reprezintă rujul, absolutul, umilința, numărul 69, telenovela, clonarea, surdina, Îmbrăcatul În fața oglinzii, goana printre rînduri, mașini, nori de Coca Cola, sifonați, stele Întunecate de eșapamentul mitologic, anacolutul, Împăierea, jurnalul unui cinefil 4x4, iubirea pură, cititul orei pe cadranul ceasului, călăuzele, amintirile, cuvintele Înainte, cuvintele Înapoi, Capra cu trei iezi, introducerile, preludiile cu filet sau invers, notele de subsol, hidrologia, oximoronul, vîntul, Tinerețe fără bătrînețe și viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
văd o femeie, Elena Dan, să-i zicem Nuți. Ea a citit deodată o carte de parasociologie scrisă de-un francez din care citează cu nesaț și ne explică la aragaz cum stă treaba, flacăra, cu un termen modern, grecesc, mitologic, propus de francez: ideologia effendi. „Effendi intelectuali autodeclarați elită care se adună În grupuscule și-a căror activitate este eminamente irealistă, totalitară.” Cum adică irealistă? „Adică terorism contra statului. Democratic este imposibil ca effendia să-l dea jos pe președintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
component „sălbatic“ ireductibil - cel care poate cădea la pace cu știința și societatea, dar care nu poate fi niciodată pe de-a-ntregul investit, prezis sau făcut să se supună ordinelor lor. Una dintre cele mai vechi și mai răspândite producții mitologice și folclorice a crescut În jurul ideii de om În mijlocul copacilor. În toate manifestările sale, ca driadă, ca Herne cu cap de cerb, ca haiduc, posedă caracteristica evazivului, abilitatea de a se „topi“ printre arbori, și sunt convins că farmecul mitului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
o carafă de whisky, pe care o consumară în doi, cu deplină camaraderie, dar făcură cum propusese Melanie: ca iepurașii! Apoi, procedară precum hamsterii și poneii, precum buburuzele și cărăbușii, revenind, într-un târziu, la minotauri și la alte specii mitologice. Minunându-se de virilitatea sa neverosimilă, Vladimir întrebă de Melanie dacă mai există vreo femeie la fel de frumoasă și de apetisantă ca și ea însăși în tot hotelul și pe tot cuprinsul Bărăganului. Când primi răspunsul ei plin de modestie că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
omul primitiv trăiește din cele dintâi momente în societate, iar când începe a-și da seamă și a căuta să esplice modul de conviețuire și de conlucrare se nasc religiile, cari stabilesc adevăruri morale, sub forme adevărat că dogmatice sau mitologice, religii cari sânt totodată și codici. Cu încetul însă omul perfectibil se desprinde din totalitatea organizației naturale și-și lărgește din ce în ce cercul său de activitate individuală și atunci abia începe pentru el viața într-adevăr omenească, viața
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
manuscrisul nu a văzut lumina tiparului antum, deci e puțin probabil să fi trecut prin filtrul corecturii); însă sistematicitatea, frecvența și recurența cu care se produce favorizează interpretarea unei interșanjabilități deliberate din partea autorului. Împingerea începutului istoriei poporului român în negurile mitologice ale preistoriei Romei pe care o face Samuil Micu în 1805 își va avea reverberația jumătate de secol mai târziu, în Istoria Romaniloru publicată de August Treboniu Laurian (1853), care fixează contorul istoric al debutului istoriei românilor în anul 753
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideologică operată dinspre sovietismul internaționalist înspre naționalismul socialist. Pentru a se legitima, regimul național-comunist a recurs la ideologia naționalistă, iar precursoratul românesc pe toate planurile susținut de protocronism a contribuit din plin la betonarea sistemului, compensând lipsurile structurale cu producții mitologice consolatoare. În condițiile accentuării crizei sistemice a economiei planificate și a instaurării economiei de penurie, protocronismul a însemnat o "terapie prin mit" (Tomiță, 2007, p. 12), regimul încercând să compenseze eșecurile economice printr-o supraproducție mitică. Monografiat în toate cutele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
povestea formării neamului lor [a românilor], rod al căsătoriilor dintre bărbații romani și femeile dace, [ca orice mit al originilor], ascunde, în pofida naivității sale, un sâmbure solid de adevăr istoric" (p. 10). Tratarea chestiunii sacrosancte a originii într-un registru mitologic aduce o ruptură radicală în tradiția pedagogiei istorice românești. Distanța enormă ce desparte noua abordare deconstructivistă de vechea paradigmă esențialistă este ilustrată și de sugestiile pedagogice: educația dogmatică, prezentă în manualele de istorie convenționale în imbolduri de tipul "DE REȚINUT
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
masive prefaceri a ordinii discursive a memoriei publice românești. În avangarda reflecției istoriografice, debutul acestui moment tranzitoriu este ilustrat de publicarea provocatoarei cărți semnate de L. Boia, Istorie și mit în conștiința românească (1997), lucrare care a dat startul deconstrucției mitologice a memoriei naționale. Imediat în trena lucrării lui Boia, noul Curriculum Național redefinea coordonatele centrale pe care era construită memoria publică în literatura didactică. Reintroducerea manualelor alternative după o jumătate de secol de monopol statal incontestabil asupra discursului oficial asupra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
provocărilor postmodernității, care abordează ideologiile particulare născute în modernitate ca pe niște metanarațiuni "lichefiate", acestea trebuie să se reinventeze. O cale de urmat în acest sens ar fi ca liberalismul, conservatorismul și socialismul să se elibereze de balastul utopic și mitologic, altfel spus, de "fantasmele politice" pe care le-au anunțat în discursul lor doctrinar, și să-și asume un statut pur ideologic 50. Pentru liberalism, un exemplu de "fantasmă" pare a fi, din acest punct de vedere, ideea statului minimal
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
americană contemporană, imaginile cowboy-ului, ale vestului sălbatic, ale libertății și ale pericolelor vieții la frontiera civilizației (vezi FRONTIER THESIS), contribuie în mod fundamental la susținerea valorilor tradiționale, asociate și cu mitul fondator al frontierei. Ele mențin narațiunea cowboy-ului în topul mitologic american și în secolul al XXI-lea. Mitul cowboy-ului solitar (nu, nu e vorba neapărat de văcarul angajat la un ranch, cât de un romantic solitar, înarmat, având ca partener de drum calul în deșertul hollywood-ian al westernului, devenit brand
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
este organizată o astfel de manifestare, care degradează nu numai pe tinerii liceeni de culoare forțați să participe, ci și pe distinsele notabilități albe ale orașului. În structura complexă a romanului, ce folosește și convențiile Bildungsroman-ului și mozaicul cultural, mitologic și alegoric al poemului modernist mai sus amintit, personajul devine un fel de versiune afro-americană a unui Everyman din moralitățile medievale. Acesta însă nu este un personaj static. Prin evoluția sa, el arată și schimbările, orientările diferite, dilemele resimțite de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
terenurile de tenis, peisajul carpatin etc.; munții, tipografiile, bibliotecile etc.), ce alcătuiesc acele „trasee” invocate în detaliul imagistic al „reportajului liric”. Fiecare dintre aceste verigi ale lanțului imaginativ oferă câte o nouă „viziune descuiată”, într-o succesiune pe care trimiterea mitologică la eroul grec și metafora „brățării nopților” o indică încă din punctul de plecare (ca de altfel și „terasele” din titlul celuilalt volum publicat în 1929: Plante și animale. Terase). Schimbarea unghiului de vedere se face, în chip semnificativ, prin
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
să se întoarcă omenirea. Numai că această "origine" nu se concretizează cu o întoarcere la Dumnezeu, fiind una pseudoreligioasă, căci originea e descifrată ca stare arhaică a lumii. În cartea sa, Jean Gebser stabilea patru tipuri de conștiință: arhaică, magică, mitologică și mentală/logică, toate, luate singure, fiind incomplete, nedesăvârșite. Gebser întrevedea în viitor un stadiu al umanității în care se vor reuni toate aceste forme de conștiință, care au dat, până acum, tot atâtea paradigme provizorii de civilizație. La capătul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lucrurilor, existând o tendinț] de absolutizare a legii morale. Totuși, nu se poate spune c] nu apar o serie de probleme esențiale, preocup]ri și paradoxuri cu relevant] etic], chiar dac] par s] fie ancorate în termeni religioși, mitici sau mitologici. De exemplu: Scriptură cere evitarea c]rnii; dar un preot ar greși fâț] de zei dac] ar refuza s] ia parte la oficierea unui ritual de jertfire care implic] și un animal. Dac] zeii sunt nedrept]titi, ordinea nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui V., furnizează însă prețioase informații de sursă biografică asupra epocii. Urmărind „folosirile cele ce să nascu dân istorii” și neocolind pilda morală, cărturarul încearcă o schiță a mentalității turco-osmane pornind de la învățăturile Coranului, substituie un caracter printr-o imagine mitologică, rezumă situații complexe prin fraze de concizie și înțeles paremiologic ori prin câteva stihuri. Paginile în care el devine eroul întâmplării consemnate vădesc talentul unui povestitor ce își pune în joc imaginea cu subtilă ironie sau cu simulată candoare. În
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
pomii pământești, / Un drum se-ngroapă, altul se desprinde, / Mă uit cum alte orizonturi crești, / Ca-ntr-un amurg uitarea mă cuprinde, / Ridic un braț, dar nicăieri nu ești” (Poem). Pe de altă parte, se observă orientarea spre baladesc, motivele mitologice ori cele din istoria veche românească, toponimele cu înțelesuri apăsat expresive sau evocatoare fiind frecvente. În cărțile postbelice - Poezii (1968), Ascultând nopțile (1972), Al treilea orizont (1979), Peisaj la marginea cerului (1984) -, toate aceste perspective și idei poetice se reiau
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
Ninge). Există o vizibilă interferență între peisajul bucovinean și peisajul moral, dominat de o tristețe difuză a amurgului vieții, poezia senectuții fiind mai persistentă în versurile ce vor intra în volumul postum Sonete (1983), din care se reține Acteon, unde mitologicul vânător este transformat de zeița Artemis, surprinsă goală la scăldat, într-un cerb ce aleargă peste poieni de timp: „Tristele m-alungă spre departe/ și rup din carnea mea cu dinți de moarte”. Lirismul discret se regăsește și în elogiul
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]