4,914 matches
-
mitropolitul trădător. Dăm peste numele lui într-o scrisoare a lui Gavril Pilat vornic, care, la 7 iunie 1742 (7250), a fost trimis de “Sfinția sa chir Nechifor, să...” meargă “la o casă, care au făcut-o Marfa călugărița pe locul Mitropoliei lângă zaplazi... care casă au fostu făcut-o Marfa călugărița când au fostu sfinție sa părinteli Antonie mitropolit”. Ai auzit de Ulița Ciubotărească? --Nu am auzit, dragule. Spune-mi unde se află această uliță. --Hai să trecem prin curtea Mitropoliei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Mitropoliei lângă zaplazi... care casă au fostu făcut-o Marfa călugărița când au fostu sfinție sa părinteli Antonie mitropolit”. Ai auzit de Ulița Ciubotărească? --Nu am auzit, dragule. Spune-mi unde se află această uliță. --Hai să trecem prin curtea Mitropoliei și ajungem chiar în Ulița Ciubotărească. --De unde vine numele uliții? --Uite colo devale este Bahluiul cu toate bălțile lui rămase din “marele heleșteu”. Ascultă cum descria Marco Bandini în 1647 peisajul din jurul Iașilor: “De departe orașul se arată celor
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și ne tot întâlnim cu prea fericiții mitropoliți. De această dată, Anisia, soția răposatului Șeptilici comis, și cu feciorul ei Ion, vând la 15 august 1694 (7202), o casă mitropolitului Sava... “pe Ulița Feredeilor,... care casă iaste alăture cu stâlpii mitropoliei ce se cheamă Beserica Albă”. După numai cinci ani însă, adică la 25 februarie 1699 (7207), mitropolitul Sava vinde casa cu aceeași sumă. Adică 80 de lei. Să vezi acum și un mitropolit care, la 15 septembrie 1712 (7221), face
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
însă, adică la 25 februarie 1699 (7207), mitropolitul Sava vinde casa cu aceeași sumă. Adică 80 de lei. Să vezi acum și un mitropolit care, la 15 septembrie 1712 (7221), face o danie cu “un loc de casă... a sfintei Mitropolii... ce iaste... pre Ulița Feredeilor,... alăturea cu gardul ai Pevețoaie, și pe lângă Râpa cea Mare (Râpa Galbenă n.n)”. Dania o face lui Dumitrașco cămăraș de izvoade. Motivul? Acest loc “mâncându-l râpa și nefăcându nici un folos sfintei Mitropolii”... că
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sfintei Mitropolii... ce iaste... pre Ulița Feredeilor,... alăturea cu gardul ai Pevețoaie, și pe lângă Râpa cea Mare (Râpa Galbenă n.n)”. Dania o face lui Dumitrașco cămăraș de izvoade. Motivul? Acest loc “mâncându-l râpa și nefăcându nici un folos sfintei Mitropolii”... că... dacă aducea foloase Mitropoliei sfinția sa nu făcea dania nici cum! Iaca și un feredeuș (băieș n.n), Zamfir, care la 18 nov. 1786 vinde o casă “giupânului Gheorghie Brânză tălpălar,...în Mahalaua Feredeilor”. Din ce am să-ți spun
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Ulița Feredeilor,... alăturea cu gardul ai Pevețoaie, și pe lângă Râpa cea Mare (Râpa Galbenă n.n)”. Dania o face lui Dumitrașco cămăraș de izvoade. Motivul? Acest loc “mâncându-l râpa și nefăcându nici un folos sfintei Mitropolii”... că... dacă aducea foloase Mitropoliei sfinția sa nu făcea dania nici cum! Iaca și un feredeuș (băieș n.n), Zamfir, care la 18 nov. 1786 vinde o casă “giupânului Gheorghie Brânză tălpălar,...în Mahalaua Feredeilor”. Din ce am să-ți spun acum ai să afli un
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
loc de casă sterp, aflat “în mahalaoa Feredeilor, lângă biserica Sfântului Mucenic Gheorghie”. --Rogu-te să nu te superi pe mine, dragule, dar n-am priceput care este noutatea. --Lucrul nou este faptul că la acea dată “Biserica Sfântului Mucenic Gheorghie” (Mitropolia Veche de astăzi n.n), cea pe care o vedem acum, era terminată. După această precizare, Zâna cea bună, torcând ca o pisică, mi-a răspuns: --Am priceput, dragule. --Vrei să-ți spun cum s-a obținut locul pentru zidirea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
casele din pricini diferite: unii spun că nu le făceau trebuință, alții că sunt strâmtorați de nevoi, alții, cum este Ioniță Goian, recunoaște în zapisul său de vânzare din 2 martie 1798 că: “sfinție sa părintele Enochintie dăhovnic al Sfintii Mitropolii... acum ne-au datu 419 lei, iar 81 lei ne-au datu mai nainte la o boală a me”. --Frumos din partea părintelui Enochintie că l-a ajutat la nevoie de boală pe bietul Ioniță Goian da’, mă tem că i-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
amintesc că la 20 ianuarie 1664 (7172) Ghinea mare medelnicer vinde lui Chirilă cămăraș de jitniță niște case cu pivniță de piatră pe Ulița Mare . Cămărașul Chirilă vinde “casă cu pivniță de piatră... ce iaste pre Ulița cea Mare, lângă Mitropolie, din gios, până în locul unde a fost pitărie domnească și până în locul preuților săsești” care “au arsu când au arsu târgul”. --Din acest simplu zapis aflăm două lucruri deosebite, părinte... Că după 20 ianuarie 1664 partea de târg dinspre Mitropolie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Mitropolie, din gios, până în locul unde a fost pitărie domnească și până în locul preuților săsești” care “au arsu când au arsu târgul”. --Din acest simplu zapis aflăm două lucruri deosebite, părinte... Că după 20 ianuarie 1664 partea de târg dinspre Mitropolie a ars și apoi că “din gios” de Mitropolie “au fost pitărie domnească”. Și dacă de la fostul jitnicer am aflat de “pităria domnească” din zapisul făcut la 1 octombrie 1683 (7192) de “Alexandra spătăroaia răposatului Iordachie ce-au fost spătar
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
domnească și până în locul preuților săsești” care “au arsu când au arsu târgul”. --Din acest simplu zapis aflăm două lucruri deosebite, părinte... Că după 20 ianuarie 1664 partea de târg dinspre Mitropolie a ars și apoi că “din gios” de Mitropolie “au fost pitărie domnească”. Și dacă de la fostul jitnicer am aflat de “pităria domnească” din zapisul făcut la 1 octombrie 1683 (7192) de “Alexandra spătăroaia răposatului Iordachie ce-au fost spătar mare”, prin care vinde niște case doamnei Anastasia văduva
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de “Alexandra spătăroaia răposatului Iordachie ce-au fost spătar mare”, prin care vinde niște case doamnei Anastasia văduva lui Gheorghe Duca voievod, aflăm că “ Aceste casă de piiatră orânduite de-au fostu temniță și măriia sa doamna făcându Beserica Albă Mitropolie... mai bine să fie pomană mării sale la Svânta Mitropolie”. --Strașnică situație! --Care, dragule” --Ca în preajma Mitropoliei să se afle și temnița. --Ai uitat că alături de zidul Trei Sfetitelor se afla temnița domnească despre care vorbește “Safta, giupâneasa lui Dumitrașco
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
prin care vinde niște case doamnei Anastasia văduva lui Gheorghe Duca voievod, aflăm că “ Aceste casă de piiatră orânduite de-au fostu temniță și măriia sa doamna făcându Beserica Albă Mitropolie... mai bine să fie pomană mării sale la Svânta Mitropolie”. --Strașnică situație! --Care, dragule” --Ca în preajma Mitropoliei să se afle și temnița. --Ai uitat că alături de zidul Trei Sfetitelor se afla temnița domnească despre care vorbește “Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare?” --Nici pomeneală, sfințite. --Dacă-i
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
văduva lui Gheorghe Duca voievod, aflăm că “ Aceste casă de piiatră orânduite de-au fostu temniță și măriia sa doamna făcându Beserica Albă Mitropolie... mai bine să fie pomană mării sale la Svânta Mitropolie”. --Strașnică situație! --Care, dragule” --Ca în preajma Mitropoliei să se afle și temnița. --Ai uitat că alături de zidul Trei Sfetitelor se afla temnița domnească despre care vorbește “Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare?” --Nici pomeneală, sfințite. --Dacă-i așa, hai să intrăm în Catedrala Mitropolitană
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
scrie pe marmura așezată de-a stânga ușii din pridvor. Citește tu, că ai privirea mai ageră. --“Noi, Carol I cu mila lui Dumnedeu și voință națională rege al României. Aflat-am în părăsire această sfântă și Dumnedeească biserică Catedrala Mitropoliei Moldovei din Iași, a cărei primă piatră fondamentală, s-a pus în diua de 3 iuliu anulu 1833 cu multă râvnă Dumnedeească și religioasă de cătră prea sânțitulu Arhiepiscopu și Mitropolitu al Moldovei și Sucevei Veniamin Kostachi,... pe loculu vechei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și totă munca bietului teslar Manolachi. --Nu se poate spune că vodă și oamenii măriei sale nu aveau suficientă treabă. Iată că la 29 ianuarie 1796 Alexandru Ioan Calimah voievod cere Divanului domnesc să cerceteze ale cui sunt dughenile de pe locul Mitropoliei dinspre Ulița Mare. Boierii divanului urmează “poronca” măriei sale și întocmesc o anaforă în care spun: “După ce s-au văzut... scrisorile” celor ce aveau dughenile cu pricina “s-au arătat și din partea Mitropoliei un hrisov din 1766 octombrie, de la fericitul întru
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să cerceteze ale cui sunt dughenile de pe locul Mitropoliei dinspre Ulița Mare. Boierii divanului urmează “poronca” măriei sale și întocmesc o anaforă în care spun: “După ce s-au văzut... scrisorile” celor ce aveau dughenile cu pricina “s-au arătat și din partea Mitropoliei un hrisov din 1766 octombrie, de la fericitul întru pomenire domn Grigorie Alexandru Ghica voievod, pentru punerea la cale a Academii de aice din... Ieșii, care arată că s-au zidit din temelie lângă Mitropolie, prin a domnii sale cheltuială... îndestulată
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pricina “s-au arătat și din partea Mitropoliei un hrisov din 1766 octombrie, de la fericitul întru pomenire domn Grigorie Alexandru Ghica voievod, pentru punerea la cale a Academii de aice din... Ieșii, care arată că s-au zidit din temelie lângă Mitropolie, prin a domnii sale cheltuială... îndestulată și cu toate celi trebuincioase lucrurile ei și cu biserică întru care să prăznuiește Streteniia Domnului și Dumnezăului nostru Isus Hristos. Preosfințitul mitropolit voiește a despărți aceeși biserică să o alătureze cătră Academie, să fie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu biserică întru care să prăznuiește Streteniia Domnului și Dumnezăului nostru Isus Hristos. Preosfințitul mitropolit voiește a despărți aceeși biserică să o alătureze cătră Academie, să fie pentru cei ce învață... și biserica Svântului Gheorghie,... să o cuprindă înăuntru ca să fie Mitropolie, fiindcă așe ceri și trebuința și nu mai poate suferi să vadă o zvântă biserică ca ceea încongiurată de multe necuviincioase spurcăciuni, întinzându-să lăcuirea jidovilor până aproape de altarul ei”. Mai spun boierii divanului: “Aceli scrisori nu s-au cunoscut a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mai poate suferi să vadă o zvântă biserică ca ceea încongiurată de multe necuviincioase spurcăciuni, întinzându-să lăcuirea jidovilor până aproape de altarul ei”. Mai spun boierii divanului: “Aceli scrisori nu s-au cunoscut a fi cuprinzătoare ca să supere cu vecinicie locul Mitropoliei”. Și totuși “iaste cu dreptul”, spun boierii divanului, “să se prețăluiască... și după ace prețăluire să le plătească Mitropoliia”. --Din această anaforă a boierilor divanului domnesc am aflat despre Academia făcută de Grigorie Alexandru Ghica voievod în octombrie 1766, despre
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
le plătească Mitropoliia”. --Din această anaforă a boierilor divanului domnesc am aflat despre Academia făcută de Grigorie Alexandru Ghica voievod în octombrie 1766, despre biserica Stratenia Domnului, operă a doamnei Anastasia, văduva lui Gheorghe Duca voievod, aparținătoare Academiei, și despre Mitropolia Veche Sfântul Gheorghe, zidită între anii 1761-1769. --Tare aș vrea, sfințite, să vorbim mai pe larg despre Academia lui Grigorie Alexandru Ghica voievod. --Dacă m-aș împotrivi, atunci degeaba mi s-au albit pletele și barba, dragule. De fapt, cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nedrepți, pe dreptate din nedreptate, înluminează ca în toată socotința lui sau lucrare cu fapta... Ca să aducim la starea cea mai desăvârșită a învățăturii spre mulțumire dascălilor cum și a ucenicilor, iată dar am zâdit den timilie această academie lângă Mitropolie prin a noastră domnească cheltuială slobodă, îndestulată și cu tote cele trebuincioasă lucrurile ei și cu biserică întru care să prăznuiește Strateniia Domnului și Dumnezăului nostru Iisus Hristos și am orânduit dascali nu numai la această academie ci am zădit
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și “casă am dăruit-o acmu lui Dumitru sârbul căpitan de drăgani, de vreme ce ne-au slujit... la vreme de oaste fiind baș ciuhodar” (slujbaș ce se îngrijea de încălțămintea domnului). --În anul când a început zidirea noului lăcaș de rugăciune Mitropolia Sfântul Gheorghe, Radu Racoviță biv vel (fost mare n.n) logofăt, cu soția, fiicele sale și ginerii, scriu la 15 mai 1761 (7269): “am dat danie spre pomenire o pivniță de piatră cu dugheană de crâșmă... deasupra pivniții și cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
am dat danie spre pomenire o pivniță de piatră cu dugheană de crâșmă... deasupra pivniții și cu altă dugheană... alăture... pentru șidere crâșmarului și cu 4 dugheni din gios... supt un acoperemânt... lângă mănăstirea Bărboioului, pe Ulița Fânăriei, sfintei Biserici Mitropolii, unde se cinstește... hramul Stretenie, pentru pomenire sufletului răposatu soțului mieu Marie”. Cred că ai înțeles că dania o făcea vechii Mitropolii “Stratenia Domnului”, zidită de doamna Anastasia, soția lui Gheorghe Duca voievod. --Negreșit, părinte. Dar iată-ne ajunși în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
crâșmarului și cu 4 dugheni din gios... supt un acoperemânt... lângă mănăstirea Bărboioului, pe Ulița Fânăriei, sfintei Biserici Mitropolii, unde se cinstește... hramul Stretenie, pentru pomenire sufletului răposatu soțului mieu Marie”. Cred că ai înțeles că dania o făcea vechii Mitropolii “Stratenia Domnului”, zidită de doamna Anastasia, soția lui Gheorghe Duca voievod. --Negreșit, părinte. Dar iată-ne ajunși în Sărărie. Aici ne întâlnim cu Tănase dărăban, care, împreună cu nevasta lui, Lupa, vând la 2 august 1740 (7248) “o casă cu locul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]