11,461 matches
-
sa de suflet, la care va ține foarte mult, dorind să ridice aici un schit. De aceea, la 1642, Matei Vodă face act de danie mănăstirii Arnota, pentru ca „să fie satul Dobriceni, cu toți rumânii și cu toate veniturile lor, moșie ohabnică, sfinții mănăstirii întru întărire, iar dumnezăieștilor călugări spre hrană și spre îmbrăcăminte, iar domnii sale și părinților domnii sale, veacinică pomenire”13). Voievodul Matei Basarab nu va reuși însă, în timpul domniei sale, să ridice pe moșia de la Dobriceni un schit
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
cu toate veniturile lor, moșie ohabnică, sfinții mănăstirii întru întărire, iar dumnezăieștilor călugări spre hrană și spre îmbrăcăminte, iar domnii sale și părinților domnii sale, veacinică pomenire”13). Voievodul Matei Basarab nu va reuși însă, în timpul domniei sale, să ridice pe moșia de la Dobriceni un schit. Acest lucru îl va face pe Ștefan, egumenul Arnotei „la leat 7218 (1710) iunie 20”. Acesta a fost un „harnic, învățat și duhovnicesc călugăr”, cunoscător al limbii slavone și înzestrat cu multe calități 14). Satul Dobriceni
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
lor să aibă și acolo o biserică și o așezare duhovnicească mănăstirească. Și au reușit, căci piosul și duhovnicescul egumen Ștefan a zidit această biserică în timpul marelui domnitor Constantin Brâncoveanu. Astăzi nu a mai rămas nimic din această ctitorie de pe moșia lui Matei Basarab. Zidurile s-au dărăpănat și totul s-a ruinat. Se păstrează numai o piatră, care se găsește azi în tinda bisericii parohiale Sfântul Ioan Botezătorul din Dobriceni, și pe care este scrisă pisania vechiului metoh al Arnotei
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
D. Cristescu, cel care în 1937 scria istoricul Sfintei Mânăstiri Arnota, de la Părintele Teodor Bălășel din Ștefănești - Vâlcea, care poseda un manuscris lămuritor la această privință 17). Din păcate, nu a mai rămas în Dobriceni decât amintirea schitului Dobriceni de pe moșia voievodului Matei Basarab. Pe locul unde fusese zidit acest schit, acum trei sute de ani, se află o capelă de cimitir ridicată în vremurile mai noi. Două toponime ne amintesc de existența unei moșii și a unui schit care au fost
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
în Dobriceni decât amintirea schitului Dobriceni de pe moșia voievodului Matei Basarab. Pe locul unde fusese zidit acest schit, acum trei sute de ani, se află o capelă de cimitir ridicată în vremurile mai noi. Două toponime ne amintesc de existența unei moșii și a unui schit care au fost cândva ale Mănăstirii Arnota: „La Metoc”, referitor la lăcașul de cult de odinioară, și „În Țigănie”, toponim care se referă la fosta moșie a lui Matei Basarab, pe care voievodul a așezat robi
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
vremurile mai noi. Două toponime ne amintesc de existența unei moșii și a unui schit care au fost cândva ale Mănăstirii Arnota: „La Metoc”, referitor la lăcașul de cult de odinioară, și „În Țigănie”, toponim care se referă la fosta moșie a lui Matei Basarab, pe care voievodul a așezat robi țigani pentru munca pământului. Chiar dacă a dispărut, schitul Dobriceni atestă continuitatea vieții spirituale la poalele Carpaților, unde au existat schituri și biserici de mir în preajma și sub oblăduirea ctitoriilor voievodale
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
Bogdan în țara Modovei. Acesta cunoștea foarte bine instituția domeniilor voievodale din Maramureș și, drept urmare, a înființat aici domenii domnești pentru el și pentru urmașii săi în domnie. Așa se face că Ocolul, despre care fac vorbire, a fost o moșie domnească administrată în folosul cămării domnului țării și nu al visteriei acestei țări. Fiind supusă nemijlocit domnitorului, această regiune avea o autonomie largă și se mărginea cu Transilvania și Maramureș. Ca atare, locuitorii ținutului au jucat, în istoria Moldovei, rolul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
casă, fânețe și poieni. În acest fel au devenit stăpâni, proprietari, ai pământurilor amenajate de ei, putându-le vinde ori cumpăra după plac, fără îngrădiri. Pe de altă parte, acești oameni erau scutiți de bir față de domnul țării, adică stăpânul moșiei, aveau dreptul gratuit să se folosească de lemnul din pădure, să pescuiască și să vâneze în pădurile domnești, fără restricții de vreun fel. În același timp, aveau libertatea să-și pască turmele de oi pe moșiile mănăstirești și boierești, fără
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
domnul țării, adică stăpânul moșiei, aveau dreptul gratuit să se folosească de lemnul din pădure, să pescuiască și să vâneze în pădurile domnești, fără restricții de vreun fel. În același timp, aveau libertatea să-și pască turmele de oi pe moșiile mănăstirești și boierești, fără plată. Aceste privilegii au fost extinse, în baza obiceiului pământului, astfel că locuitorii câmpulungeni erau scutiți de taxele vamale pentru comerț și de taxele de mortasipie, atunci când vindeau și cumpărau vite, ca și de contribuția în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
boiereasca ajunge să susțină calea europeană a evoluției poporului român și accepta voluntar o serie de sacrificii majore precum renunțarea în 1858, la rangurile și privilegii boierești acceptând în 1864 că țăranii să fie împroprietăriți cu 2/3 din suprafața moșiilor lor - caz fără precedent în istoria Europei. În plus sunt de acord cu o constituție modernă ( cea din 1866) care consolida statul și principiile democratice de guvernare. Unirea Principatelor, Reformele lui Cuza, aducerea Princepelui Străin -Carol Își obținerea Independenței în
DR. MITE MĂNEANU, ELITA POLITICĂ ROMÂNEASCĂ ÎN SEC AL XIX-LEA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353218_a_354547]
-
spre a vedea starea. Nerezolvându-se mai nimic, lupta țăranilor se intensifică, fie prin mișcări haiducești dar, și printr-o Răscoală de pe Valea Almașului, în februarie 1775. În vreme ce „Curtea de la Viena”, declanșează tipărituri precum: „Fericirea nu stă în bogăție, în moșii întinse, în haine frumoase, case pompoase, acareturi pe care le vedem în jurul nostru...”. Însă, în astă vreme „robii minelor” din munții Apuseni, au o situație mai grea și decât „robii pământului” de pe moșiile nobililor. Starea jalnică a Moților manifestându-se
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
precum: „Fericirea nu stă în bogăție, în moșii întinse, în haine frumoase, case pompoase, acareturi pe care le vedem în jurul nostru...”. Însă, în astă vreme „robii minelor” din munții Apuseni, au o situație mai grea și decât „robii pământului” de pe moșiile nobililor. Starea jalnică a Moților manifestându-se , fie prin fugă, fie prin jalbe către Guvernul Transilvaniei de la Sibiu. Astfel, prin anul 1778, un numeros grup de Deputați ai 4 comune din munții Apuseni, precum: Vidra, Bistra, Câmpeni și Râul Mare
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
din Ungaria răsăriteană. Ținta răsculaților: Să fie liberi de iobăgie; să fie puși în libertate arestații de la închisoarea Galda; să fie militarizați și înrolați la grăniceri. Dar, și lupta împotriva nobilimii, în unele locuri și împărțirea averilor acestora, averea mobilă, moșiile, distrugerea mijloacelor de exploatare a nobilimii, a monopolului morăritului, încetarea robotei la nobili. În unele localități iobagii au pus la muncă pe nobili în locul lor, la câmp ori pe la casele iobagilor. De asemenea la convertirea forțată a nobililor și familiilor
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
Acasa > Poezie > Familie > BUCURIILE LACRAMIOAREI Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 255 din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Deși locuiau la Lunca nouă, o colonie de muncitori de pe moșia lui Arthur, părinții Lăcrămioarei mergeau des în sat pentru că nu-și uitaseră prietenii și visau la o viață socială, nedorind să se izoleze la fermă. La Căminul cel nou urma să aibă loc o reprezentație a Circului București și mai
BUCURIILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352649_a_353978]
-
Ediția nr. 2189 din 28 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Boier Ion și boier Vasile ambii consilieri ai lui Papură Vodă care tocmai domnea și mulgea bogata țărișoară, ambii originari din Caracal unde au fost colegi de școală, își aveau moșiile prin județ și cele limitrofe. Ca să fie vecini și la țară au cumpărat jum-jum o frumoasă moșie (cam ca Nana) care avea un defect: un singur conac, iar nevestele nu cădeau de acord cu destinația zecilor de camere. Așa că an
MILIOANE ŞI MILIOANE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352702_a_354031]
-
ai lui Papură Vodă care tocmai domnea și mulgea bogata țărișoară, ambii originari din Caracal unde au fost colegi de școală, își aveau moșiile prin județ și cele limitrofe. Ca să fie vecini și la țară au cumpărat jum-jum o frumoasă moșie (cam ca Nana) care avea un defect: un singur conac, iar nevestele nu cădeau de acord cu destinația zecilor de camere. Așa că an de an se adunau de Crăciun la conacul comun și, în cicăleala soțiilor, printre sarmale și fripturi
MILIOANE ŞI MILIOANE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352702_a_354031]
-
la conacul comun și, în cicăleala soțiilor, printre sarmale și fripturi se îmbiau unul pe altul să-și vândă celuilalt partea ca să se împace nevestele. Anul acesta, după un vajnic chef în prezență hailaif-ului județului au făcut un pariu. Moșia va reveni calului care ajunge ultimul la conac după un galop de 10 km străbătut în comun. Zis și făcut. Aveau fiecare herghelii cunoscute și cai de renume. A doua zi hailaiful era împărțit între punctul de plecare și cel
MILIOANE ŞI MILIOANE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352702_a_354031]
-
morții. E ziua bărbătească și de eroi sfințită, Prin martirul antic de soldați romani, Care au dat imboldul, să fie slăvită Puterea credinței, peste mii de ani... Bărbații mei prieteni,azi ridic pahaul Purtând cu bărbăție o flamură solidă, Ce moșii au transmis-o, marcată și de harul, Să moștenim credința, în forma ei lichidă! Referință Bibliografică: Mucenicii. Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1164, Anul IV, 09 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constantin Enescu : Toate Drepturile
MUCENICII. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353638_a_354967]
-
de acolo?Sunteți scriitor?Din ce trăiți?de unde aveți bani pentru a cumpăra tablouri? Bombardarea cu întrebări mă făcea să cred că anfitrionul căuta să ocolească discuția asupra picturii.Aflasem că evita să discute probleme de estetică. -Am o mică moșie cu viță de vie! Chiar export vin în Franța.Bunicul meu,din partea mamei, a fost prefect la plasa Roșiile. Am și acolo o moșie! I-am explicat. L-am întrebat sfios dacă 100.000 de franci erau suficienți să cumpăr
EVADARE DIN TABLOU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354171_a_355500]
-
să ocolească discuția asupra picturii.Aflasem că evita să discute probleme de estetică. -Am o mică moșie cu viță de vie! Chiar export vin în Franța.Bunicul meu,din partea mamei, a fost prefect la plasa Roșiile. Am și acolo o moșie! I-am explicat. L-am întrebat sfios dacă 100.000 de franci erau suficienți să cumpăr o mică pânză de Cezanne. -Nu-i cu putință! Intrând într-o cămăruță alăturată,mi-a adus,ne înrămate,două portrete,mai mici,de Cezanne
EVADARE DIN TABLOU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354171_a_355500]
-
numărul total de voturi exprimate? Cel puțin cheltuieli mai mici de administrație. Oare pe cine supără faptul că unii politicieni aruncă oprobriul asupra acelor suspicionați de rea-voință? Ați face casă comună cu cel care v-a furat soția sau o moșie sau numai ultimii bani din buzunar? S-au ați aștepta oprobriul public prin condamnarea definitivă de către un tribunal înainte de a rupe relațiile cu el? Un politician este om de frunte, un om model după care ar trebui să te iei
SIMPLU, MEDITEZ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354156_a_355485]
-
și Hâncu. Mânăstirea Suruceni cu hramul „Sfântul Gheorghe” se află la o distanță de 25 km. de Chișinău, la marginea localității Suruceni, din raionul Ialoveni. În anul 1785 din inițiativa ieromonahului Iosif din Muntenegru, boierul Casian Suruceanu a construit pe moșia sa un schit de călugări. Construcția care era din lemn a fost ulterior demolată și pe locul ei s-a construit o Biserică de piatră cu hramul „Sfântul Gheorghe.” În 1860 complexului monahal i s-a adăugat Biserica „Sfântul Nicolae
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
Onufrie. Cuviosul Chiriac ajunge unul dintre cei mai mari pustnici din Carpații noștri sfinți și unul dintre cei mai mari asceți ai Bisericii Ortodoxe Naționale. (Arhim. Ioanichie Bălan, Patericul Românesc. Ed. Episcopiei Romanului-2001) Așadar, după micul dejun copios, plecăm la Moșia de la Vlădești a doamnei doctor Vișan, locul natal al actorului-politician Mircea Diaconu, vecină cu comunele Mihăești-Pietroșani-Schitul Golești-ctitorie medievală a boierilor Golești pe moșia Grădiștea de Sus lângă Câmpulung și Boteni, unde s-a născut Petre Țuțea-Socratele Filosofiei creștin-ortodoxe. Și cum
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Ortodoxe Naționale. (Arhim. Ioanichie Bălan, Patericul Românesc. Ed. Episcopiei Romanului-2001) Așadar, după micul dejun copios, plecăm la Moșia de la Vlădești a doamnei doctor Vișan, locul natal al actorului-politician Mircea Diaconu, vecină cu comunele Mihăești-Pietroșani-Schitul Golești-ctitorie medievală a boierilor Golești pe moșia Grădiștea de Sus lângă Câmpulung și Boteni, unde s-a născut Petre Țuțea-Socratele Filosofiei creștin-ortodoxe. Și cum altfel puteam să fim bine primiți dacă nu cu bucuria sinceră a celor doi ciobănești carpatini care au în grijă gospodăria atunci când stăpâni
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
parte, aflu din această carte-document (cum s-o numesc altfel, văzând că ea însăși e chimia rezultată dintr-o sumă impunătoare de elemente documentaristice?) că limba noastră de la începuturi a strâns multe aluviuni din graiurile hoardelor care ne-au străbătut moșia în "mileniul întunecat". Doamne, ce frecvență au cuvintele de origine turanică în structura limbii noastre! Lucrarea e, în privința asta, ca o mănușă aruncată provocator istoricilor și lingviștilor, căci amintindu-mi de "dihonia" indusă de istoricul Neagu Juvara, autorul cărții pare
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]