2,071 matches
-
de ahei care doreau să-i ia armura și armele, după obiceiul aheilor dar este salvat de ceilalți traci de o asemenea umilire. Pe un crater din secolul Vl î.e.n. este înfățișată lupta lui Hercule cu centaurul Getos, care poartă moțul ca tracii din poem. Mai întreb pe cei pricepuți, de ce centaurul este prezentat ca un cal cînd el trebuia să fie taur sau bou?În cîntul X, găsim o altă enumerare a neamurilor care participă la încăierare, atît sub zidurile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Adria. Pentru a înțelege de ce Diodor a scris așa despre strămoșii noștri, am să amin-tesc faptul că Biblioteca istorică face parte dintre scrierile grecilor care aveau ca scop falsificarea totală a istoriei lumii cunoscută atunci unde ei trebuiau să fie moțul iar alții, chiar mai vrednici ca ei, pe nicăieri! Cea mai bună dovadă a necinstei lui este faptul că, deși amintește triburi din Africa și peninsula Arabia, pe care ni-meni nu le-a putut descoperi de-a lungul istoriei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fi de origine getă sau sarmată după gîndirea arheologilor a fost datat pentru secolul lV î.e.n. Pe o cupă găsită aici se vede Șaue sau fenixul care are în cioc un pește iar în gheare un miel. Este caracte- ristic moțul de pe cap care pornește de pe cioc și se întinde deasupra spatelui pînă aproape de coadă. Tezaurul descoperit la Peretu, județul Teleorman, în anul 1971, a fost găsit într-un mormînt ,,traco-get” de pe la mijlocul secolului lV î.e.n. Este format din două camere
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Neamurile sunt creația lui Dumnezeu și pentru a ne desăvârși și a birui, avem datoria să ne rugăm precum marii voievozi înaintea bătăliilor și să luptăm. Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare și Sfânt, Mihai Viteazul, Horea, Cloșca și Crișan, moții lui Avram Iancu nu au vrut să mai îndure asupririle și cruzimea dușmanilor (turci, tătari sau maghiari). Astăzi ne resemnăm și așteptăm degeaba... Istoria noastră nu mai are continuitate. Ignorăm tot ce au îndurat și clădit înaintașii noștri și rătăcim
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
munții otrăvite raiuri Cu îngeri ce mă scuipă și m-alungă. De veacuri îmi tot pun în sac oftatul Și vara mai cobor printre vâlcele Să-L întâlnesc pe Dumnezeu drăguțul și împăratul Să-I ud opincile cu lacrimile mele.” - Moțul de Radu Gyr Suntem poporul cel mai invidiat de străini, cel mai însângerat și cel mai jefuit. Fiindcă am tolerat, s-au cuibărit la noi toți milogii, paraziții, afaceriștii străini de interesele noastre. Cu mâna pe inimă și cu ochii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
TĂUȘAN, Victoria Ana (16.IX.1937, Borod, j. Bihor), poetă, eseistă și traducătoare. Este urmașa unei familii de moți, înrudită cu mitropolitul Andrei Șaguna și cu episcopii Iuliu Hossu și Ioan Suciu, părinții ei fiind Ileana (n. Venter) și Ioan Suciu, țărani înstăriți. Urmează școala generală la Beiuș și Salonta, liceul la Oradea (1948-1955) și Facultatea de Drept la
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
ce-au făcut cu ăștia? Le-au spus: „Vă trimitem să câștigați bine”... și i-o luat la Securitate. Tinerii or zis: „Hai că mergem, vedem noi ce-o fi”. Și ăsta a picat pleașcă așa În Securitate. Era un moț și un român clasa I. Și m-a dat În primire la ăla, adică i-o zis: „Vezi că acolo există cutare și cutare, să-l iei În primire”. Și-ăla, când o ajuns acolo, m-a chemat la el
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
celulă cu niște oameni de naționalitate maghiară. Erau din localitatea Berveni, prima comună colectivizată total din țară. Și ei mi-au povestit de ce-au ajuns să fie fruntași pe țară cu colectivizarea: lângă localitatea lor era o așezare de moți. În zona asta, Carei-Satu Mare, s-au făcut colonizări: cu moți, cu maramureșeni, că erau pământuri multe, pustii, goale, rămase de la grofi... Și-au adus oameni săraci, și i-au stabilit În zona aia... E, și În 1940, când au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
prima comună colectivizată total din țară. Și ei mi-au povestit de ce-au ajuns să fie fruntași pe țară cu colectivizarea: lângă localitatea lor era o așezare de moți. În zona asta, Carei-Satu Mare, s-au făcut colonizări: cu moți, cu maramureșeni, că erau pământuri multe, pustii, goale, rămase de la grofi... Și-au adus oameni săraci, și i-au stabilit În zona aia... E, și În 1940, când au venit autoritățile maghiare, acolo s-a produs un fenomen din ăsta
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
când au venit autoritățile maghiare, acolo s-a produs un fenomen din ăsta tragic, da’ nu În genul Ip și Trăznea, c-a fost fără morți... În schimb, s-au dus și le-au aprins casele, grajdurile, tot ce-aveau moții ăia, ca să plece Înapoi de unde-au venit, că n-au ce căuta acolo. Și când au venit autoritățile comuniste, de frică de ce păcate aveau din urmă..., s-au Înscris imediat cu toții la colectiv. Oamenii ăștia spuneau că se fura tare
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
atâta de pornit Împotriva românilor și-așa de urât vorbea despre ei, că nu-mi puteam imagina cum se poate... Ăilalți erau unguri, da’ erau mai toleranți, mai cumsecade, mai buni... Și când a venit vorba cu aprinderea satului, cu moții, vine spre mine și Îmi spune așa răstit: „Meritau să și moară, nu numai să le aprindem casele..., și să se ducă acolo de unde-au venit!”. Și fără să-mi dau seama, nu știu cum, am avut o reacție... și i-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
inofensiv cînd îl urmărești a doua sau a treia oară, amuzîndu-se pe seama unei părți din lumea literară. Cutare? „Un semidoct!” Cutare? „Un idiot!” Cutare? „Un dobetoc!” Cutare? „Un sinistru imbecil!” Bălăiță, care se așezase la dreapta sa, ținea să pună moț, de fiecare dată, malițiilor, îndeosebi celor care îl vizau pe Eugen Barbu. Aflat odinioară printre colaboratorii acestuia, la „Luceafărul” și la „Săptămîna”, Al. Piru se distra acum pe seama fostului comiliton, dîndu-i la iveală, spre hazul galeriei, inadvertențele de limbaj, aprecierile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Revista conține multe articole închinate Căpitanului, precum și o serie de figuri legendare ale marilor îndrumători ai Legiunii și ai colaboratorilor cei mai apropiați ai Căpitanului: Ion Moța de Niculae Pârvu Inginerul Gheorghe Clime de Petre Valimăreanu Căpitanul Emil Șiancu Tribunul moților, comandant legionarde Vasile Hanu Sub comanda lui Ion Banea de Niculae Mândreanu Nicoară de I. G. Dimitriu Nicadorii de Toader Ioraș Noi concepții economice de Gheorghe Sârbu Muzica populară izvor de inspirație pentru compoziția modernă de Ion Cubicec. Cuvântul înainte
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
românești, Cluj-Napoca, 2001; M. Gaster & Agnes Murgoci - avocați în Marea Britanie ai culturii populare românești - Advocates in Great Britain of Romanian Culture, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: M. Gaster în corespondență, pref. edit., București, 1985; Romulus Felea, Avram Iancu în tradiția orală a moților, pref. Ștefan Pascu, Cluj-Napoca, 1992 (în colaborare cu Ioan Felea); Poezii poporale din Câmpie, pref. Oliv Mircea, introd. edit., Bistrița, 1993. Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 576; Z. Ornea, M. Gaster epistolier, RL, 1985, 23; Al. Duțu, Revelații epistolare, LCF
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
la Alba Iulia, săptămânal, între 14 martie 1943 și 25 decembrie 1944. Director este Ioan Popa-Zlatna, iar prim-redactor, V. Copilu-Cheatră. Ziarul își propune să fie o tribună de protest a populației din Transilvania împotriva ciuntirii țării, un scut al moților pentru reîntregire și progres. Între alte rubrici, numeroase („Războiul în 7 zile”, „De la Horea la Pelaghia Roșu”, „Straița lui Cârlig” etc.), pagina culturală e bine reprezentată, mai ales prin poezii semnate de Aron Cotruș, Petre Bucșa, Al. Negură, V. Copilu-Cheatră
DETUNATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286744_a_288073]
-
Petre Bucșa, Al. Negură, V. Copilu-Cheatră, Doru Mircea, Octavian Macavei, V. Sima, Iustin Ilieșu, Ion Th. Ilea, N. Rusu, I.V. Spiridon, Ion Apostol Popescu, N. Boeriu, Al. Băețan, Florica Ciura, Al. Raicu, D. Iov. Sunt evocate figuri istorice din Țara Moților (Horea, Pelaghia Roșu, Avram Iancu, Petru Dobra), se scriu articole despre trecutul Blajului, despre șezătorile patriotice de la Târnăveni, Blaj, Sebeș, Orăștie, Deva, despre scriitorii moților. Sunt recenzate cărți de Liviu Rebreanu (Crăișorul), V. Copilu-Cheatră (Lângă hotare), iar la capitolul proză
DETUNATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286744_a_288073]
-
Boeriu, Al. Băețan, Florica Ciura, Al. Raicu, D. Iov. Sunt evocate figuri istorice din Țara Moților (Horea, Pelaghia Roșu, Avram Iancu, Petru Dobra), se scriu articole despre trecutul Blajului, despre șezătorile patriotice de la Târnăveni, Blaj, Sebeș, Orăștie, Deva, despre scriitorii moților. Sunt recenzate cărți de Liviu Rebreanu (Crăișorul), V. Copilu-Cheatră (Lângă hotare), iar la capitolul proză apar texte de Fatma, V. Copilu-Cheatră, M. Dunin. Publicistică semnează V. Netea, Ion Apostol Popescu, Liviu Ardelean, I.V. Munteanu ș.a. M.Pp.
DETUNATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286744_a_288073]
-
dârz și mai tare!...// Și ziduri să dureze, de neclintit,/ între noi și răsărit!” Într-un Cântec de slavă, inserat firesc printre psalmi, poetul se recunoaște urmaș al tuturor conaționalilor săi, în sângele lui sălășluiesc „tăietorul de păduri din Maramureș”, moțul „cu gând de jăratic”, bănățeanul „iute și gureș”, moldoveanul „cu mers domol”, olteanul „cu văz de pârjol”, ciobanii „solari” din Tesalia și Pind, „pădurarii de foc” ai Timocului, „cosașii năpraznici” din Craina. „Imperialismul” lui C., observă I. Negoițescu, „nu depășește
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
teren cu instrumentarul cadrelor și al manifestărilor voinței sociale au furnizat dovezi în acest sens, constând în numeroase situații în care în aceleași cadre apar manifestări diferite sau în cadre diferite apar manifestări asemănătoare (Gusti, 1946, 53). De pildă, coloniștii moți de lângă Timișoara, observă Gusti, continuă să profeseze meseriile de „negustori ambulanți săraci în câmpiile mănoase ale Banatului”, iar coloniștii macedoneni din Dobrogea „perseverează în păstorit și comerț în mijlocul tătarilor și turcilor agricultori”. Pentru autorul sistemului monografiei sociologice, factorii de mediu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unor întâlniri cu cei care îl prețuiesc. În aceeași tematică se înscrie volumul Cântece de pe spada Iancului (2002), care prezintă în plus contextul social și cultural în care s-a realizat Maria Tudor, solistă reprezentativă a muzicii populare din Țara Moților. În Peregrin prin Siberia (2001) D. P. relatează o călătorie întreprinsă în anul 2000 în regiunea Omsk din Siberia pe urmele bunicului său, prizonier acolo timp de două decenii, după primul război mondial. Descrierea locurilor, oamenilor și a mediilor alternează
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
9 septembrie 1928, sub direcția lui Ioan Micu. Articolul-program semnat de Ioan Micu, vorbește de nevoile obștilor țărănești din moțime. Apare și un apel Către cărturarii din Munții Apuseni, îndemnându-i să ia parte la dezbaterea gravelor probleme ale Țării Moților. Încă din numărul inaugural se acordă spațiu monografiei Abrudul de Gh. N. Alexandrescu, apoi unor articole despre Roșia Montană și Detunata, despre bogățiile naturale ale Munților Apuseni și despre originea moților (Ion Russu Abrudeanu), despre problemele lor culturale. Se publică
GLASUL MOŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287293_a_288622]
-
să ia parte la dezbaterea gravelor probleme ale Țării Moților. Încă din numărul inaugural se acordă spațiu monografiei Abrudul de Gh. N. Alexandrescu, apoi unor articole despre Roșia Montană și Detunata, despre bogățiile naturale ale Munților Apuseni și despre originea moților (Ion Russu Abrudeanu), despre problemele lor culturale. Se publică versuri de Ioan Al. Oveja, Ovidiu Hulea, Aug. Scriban, Gh. Mihail, Victor de la Arieș, Aron Cotruș, Mircea Rădulescu ș.a. Sunt prezente articole de popularizare și culegeri de folclor. Mai apar numele
GLASUL MOŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287293_a_288622]
-
ore la rece până se întărește. Răsturnăm pe farfurie crema întărită și o decorăm de jur împrejur cu sos de kiwi: curățăm kiwi de coajă, apoi pasăm prin sită și amestecăm cu două linguri de zahăr. Pe margine punem șase moțuri de frișcă, peste frișcă punem boabe de păltinele, iar printre moțurile de frișcă punem jumătăți de căpșuni. CREMĂ PENTRU COȘULEȚE 300 gr. de ciocolată albă, 500 gr. de frișcă, 100 gr. de stafide, 300 gr. de nuci prăjite, 100 ml
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și o decorăm de jur împrejur cu sos de kiwi: curățăm kiwi de coajă, apoi pasăm prin sită și amestecăm cu două linguri de zahăr. Pe margine punem șase moțuri de frișcă, peste frișcă punem boabe de păltinele, iar printre moțurile de frișcă punem jumătăți de căpșuni. CREMĂ PENTRU COȘULEȚE 300 gr. de ciocolată albă, 500 gr. de frișcă, 100 gr. de stafide, 300 gr. de nuci prăjite, 100 ml de lapte praf, 200 gr. de zahăr, vanilie, 200 gr. de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și voievodul 0976. Și «O voce distinctă care mai are încă multe de spus. În fond, un moralist». Am fost 1.254. Și 9C. Și 12C. Sunt un idiot care-și lipește cu prenadez, când e să iasă în lume, moțul“. Romanul universitar, în varianta Gabrielei Gavril, este unul preocupat nu atât de social (deși observația socială nu lipsește), cât de lamentabila statură morală a personajelor compunând lumea de azi. Apropierea cu scriitorii brașoveni, mai ales cu Caius Dobrescu și a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]