107,384 matches
-
confirmării Agenției. La cererea investitorului în termen de 15 zile de la înregistrarea cererii, pe baza prezentării documentației, care cuprindea contractul de societate și statutul acesteia, contracte comerciale sau alte acte juridice, întocmite cu respectarea cerințelor stabilite de legea română, în funcție de modalitatea de realizare a investiției, Agenția Română de Dezvoltare era obligată să elibereze un Certificat de Investitor fără de care nu se putea desfășura activitatea investițională. Prin Ordonanța de Urgență nr. 92 /30.12.1997 privind stimularea investițiilor directe, aprobată prin Legea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
unitar pentru toate investițiile directe promovate în România, indiferent dacă investitorii sunt români sau străini, rezidenți sau nerezidenți pe teritoriul României. Astăzi, cerințele pentru promovarea și înregis¬trarea investițiilor directe sunt cele prevăzute pentru persoanele fizice sau juridice române, în funcție de modalitatea de realizare a investiției, respectiv cele prevăzute de Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 29 /1990 a Registrului Comerțului și celelalte reglementări în vigoare. Fundamentul societăților comerciale îl reprezintă actul constitutiv. Odată
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de comerț, altfel societatea este civilă. De asemenea, obiectul contractului de societate trebuie arătat în cuprinsul convenției, cu precizarea domeniului și a activității principale, așa cum prevăd art. 7 și 8 din Legea societăților comerciale. În cazul societăților comerciale care reprezintă modalități de efectuare a investițiilor străine directe, activitățile comerciale pot privi orice domeniu, cu excepția celor care sunt interzise societăților comerciale sau, mai pe larg, inițiativei private, respectiv domeniile de activitate stabilite prin art. 281 din Legea societăților comerciale și prin Hotărârea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
raza căreia se află sediul societății, pentru evidență fiscală (art. 41 din Legea nr. 31/1990). Odată cu aceasta se va comunica și numărul de înmatriculare în registrul comerțului. Capitolul IV SPRIJINUL FINANCIAR ȘI INSTITUȚIONAL PRIMIT DIN PARTEA UNIUNII EUROPENE 4.1 Modalități de sprijin Asistența financiară oferită României de către Uniunea Europeană se împarte în trei categorii: 1. Fonduri la care au acces diverse entități, fie ele întreprinderi mici și mijlocii, organizații neguvernamentale, instituții publice sau private, în cadrul unor programe; 2. Investiții publice, categorie
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
tranziție la economia de piață situațiile de acest gen nu sunt singulare, dacă avem în vedere concentrarea investițiilor străine directe pe piețele de tip oligopol. O altă problemă pe care o ridică analiza impactului investițiilor străine directe este cea a modalității de finanțare, care influențează direct nivelul datoriei private externe. Efectele negative asupra balanței de plăți apar în cazul companiilor străine care se împrumută în străinătate și se concentrează ulterior, asupra recuperării rapide a investiției prin utilizarea unor tehnici de eludare
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
piața locală (market - seeking) are ca preț adâncirea decalajelor dintre membrii societății. 5.6 Impactul investițiilor străine directe asupra forței de muncă Efectele investițiilor străine directe asupra forței de muncă locale depind substanțial de următorii factori: - mărimea și tipul investițiilor; - modalitatea de intrare a investitorului străin; - domeniul vizat; - strategia firmelor investitoare; - condițiile specifice din țara gazdă. Mărimea investiției afectează forța de muncă locală atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Sub aspect cantitativ societățile transnaționale deși reduse ca număr
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
directe asupra resursei umane. In cazul investițiilor străine motivate de costul scăzut al forței de muncă și /sau calitatea forței de muncă, caracteristicile resursei umane autohtone influențează semnificativ decizia de a investi, constituind principalul avantaj de localizare a țării gazdă. Modalitatea de intrare a investitorului străin influențează cantitativ structura populației active. Prin investiții de tip green field se creează noi locuri de muncă cu efecte pozitive asupra ocupării. Situația este complet diferită în cazul investițiilor străine atrase în procesul de privatizare
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
adunarea generală, comitetul executiv, comisia de cenzori, președintele, secretarul comitetului executiv, contabilul și casierul), modul de funcționare și managementul asociației de proprietari (adică administratorul); repartizarea cheltuielilor asociației de proprietari; condițiile în care se dizolvă asociația de proprietari; stabilește dispozițiile finale, modalitatea de rezolvare a litigiilor, relații contractuale, penalizări (dacă adunarea generală a adoptat sistemul propriu de penalizări, în condițiile legii). 2.4. PROCEDURA DE ACORDARE A PERSONALITĂȚII JURIDICE Cererea de acordare a personalității juridice, împreună cu copiile procesului-verbal al adunării de constituire
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
o traducere legalizată, dacă nu este întocmită în limba română. Înscrierea în cartea funciară va cuprinde: ziua, luna, anul și numărul de înregistrare al cererii în temeiul căreia se face înscrierea; înscrisul pe care se întemeiază; indicarea dreptului și a modalităților lui, sau a faptului juridic ce se înscrie; înscrierea se va completa cu trimitere la înscrisul doveditor, cu arătarea, de va fi nevoie, a unor părți din acesta (cum ar fi, de exemplu, prețul). Încheierea se comunică celui care a
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
asociației se stabilește de adunarea generală, cu respectarea prevederilor legale. Cheltuielile efectuate în scopul recuperării datoriilor vor fi suportate de restanțierii în cauză. Sentința dată în favoarea asociației pentru sumele datorate de oricare proprietar poate fi pusă în aplicare prin orice modalitate permisă de Codul de procedura civilă 23, pentru acoperirea datoriilor. 23 A se vedea Codul de procedură civilă, cu modificările aduse prin Ordonanța de Urgență nr. 138 / 2000, Ordonanța de Urgență nr. 59 / 2001 și Ordonanța de Urgență nr. 58
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
a consumurilor, modul de încasare și de efectuare a plăților corespunzătoare consumurilor; în toate cazurile de existență a aparatelor de înregistrare a consumurilor aferente proprietăților individuale, plata consumurilor proprii nu scutește de la plata contribuției aferente cotei din cheltuielile comune, conform modalității stabilite în adunarea generală; cheltuielile pentru curățenie și evacuarea gunoiului menajer se repartizează, de asemenea, proporțional cu numărul de persoane care locuiesc în mod curent în condominiu. Modificarea instalațiilor de distribuție a utilităților în interiorul unui condominiu sau al unui apartament
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
stabilește o singură dată pentru toată perioada sezonului rece. Plata ajutorului pentru încălzirea locuinței, se efectuează integral, o singură dată, până la data de 31 octombrie a fiecărui an, pentru toată perioada sezonului rece. Data plății ajutorului pentru încălzirea locuinței și modalitatea de plată a acestuia se stabilesc de către primar prin dispoziție care se aduce la cunoștința titularilor. Familiile și persoanele singure pentru care dreptul la ajutorul social este stabilit în cursul lunilor octombrie și noiembrie ale fiecărui an au dreptul la
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
facturat și indecsurile aferente (cu precizarea dacă indicii sunt citiți sau estimați), tarifele aplicate pentru fiecare mărime de facturat, temeiul legal de preț, sumele rezultate pentru fiecare mărime facturată, precum și valoarea totală de plată. Furnizorul trebuie să ofere mai multe modalități de distribuire (de exemplu: distribuirea de către reprezentantul furnizorului la adresa proprietarului, prin poștă, alte modalități convenite de comun acord cu utilizatorii). 13.7. DISPOZIȚII FINALE Proprietarii care își înstrainează apartamentele sau spațiile cu altă destinație sunt obligați ca la întocmirea formelor
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
pentru fiecare mărime de facturat, temeiul legal de preț, sumele rezultate pentru fiecare mărime facturată, precum și valoarea totală de plată. Furnizorul trebuie să ofere mai multe modalități de distribuire (de exemplu: distribuirea de către reprezentantul furnizorului la adresa proprietarului, prin poștă, alte modalități convenite de comun acord cu utilizatorii). 13.7. DISPOZIȚII FINALE Proprietarii care își înstrainează apartamentele sau spațiile cu altă destinație sunt obligați ca la întocmirea formelor de înstrăinare să facă dovada achitării la zi a cheltuielilor care le revin, iar
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
Și o speranță: că lumea ar putea fi... Altfel. FLASH 29 (Mărțișorul) Nu cumpăr ziare. Cel puțin, în ultimii zece ani nu m-am mai oprit la niciun chioșc de presă. Accesul la formatul electronic al diverselor publicații este o modalitate mult mai comodă și mai rapidă. Un singur click și ești conectat imediat la noutăți, din orice colț al lumii ar veni ele. Simplu, nu-i așa? Zi de luni. Început de săptămână venit, pentru mine personal, după un week-end
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
de lumini și confeti se dovedește a fi mai puternică decât legătura, atât de problematică și fragilă, cu universul din care a provenit. Cu toate acestea, nu găsim nicăieri un minus tensional, ci un... plus gestual. Aceasta este și unica modalitate de salvare din recluziunea spațiului dușmănos, care seamănă nefiresc de mult cu moartea: gesturile care își propun să cucerească spațiul devin tot mai largi, până ating cortina nevăzută a timpului ("O, vreau să fug/ dincolo de al stelelor crug", Noapte-minune) : Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
mai greu decât primele (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 60, 81, Ostrom, 1996, pp. 36-37, și Ostrom, 2007, pp. 67 68). • Nivelul constituțional explică formarea mecanismelor de decizie colectivă. Acest nivel determină componența formală a corpului de decizie colectivă și modalitatea în care este selectat; care sunt problemele care țin de competența corpului de decizie colectivă și cum pot fi abordate, care este relația dintre membrii corpului de decizie colectivă (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 60, 79; Ostrom, 1996, pp. 36-37
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
solidară a satului în materie penală nu era însă o creație arbitrară a statului, ci doar folosirea unui sistem preexistent de judecată penală locală. Obștea sătească are capacitatea de a judeca pricini nu numai civile, ci și penale”. Prin urmare, modalitatea în care statul alege să trateze chestiunile de siguranță publică este influențată de modul de organizare deja existent al acestor obști. După cum reiese din cele prezentate anterior, statul nu interacționa de regulă cu indivizii, ci cu obștea, dând astfel o
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
curtea bisericii, cu prilejul ieșirii de la slujbă. Locul de întâlnire devenea o problemă serioasă când se aflau în conflict cu organele de stat sau cu proprietarul locului, și atunci se întâlneau noaptea, la mare depărtare de sat, în pădure. Nici modalitatea de convocare nu era reglementată. La adunările generale ale sătenilor, prezența unui organ al statului era necesară doar atunci când se dorea încheierea unor acte oficiale cu valoare în justiție. Adunarea avea un caracter neformalist, pe baza unei înțelegeri între săteni
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
respective nu puteau supraviețui mult. Deși până acum am abordat doar adunările sătești, există însă și un caz în care acestea erau coordonate de o adunare mai mare, intersătească. Este vorba despre Vrancea și despre Sfatul cel mare al Vrancei. Modalitatea de organizare a acestui Sfat nu era cu mult diferită de adunările sătești. Locul de adunare nu era stabil; nu existau prevederi cu privire la numărul necesar de sate prezente. Acest Sfat era compus în principal din preoți, funcționari de stat și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
multe categorii de terenuri aflate în devălmășie, nicio gospodărie neputând supraviețui doar prin exploatarea ocinilor (Stahl, 1998, vol. II, p. 171). Pe lângă factorii tehnici și demografici care au contribuit la apariția ocinilor, obștea avea o serie de reguli explicite cu privire la modalitatea de transformare a stăpânirilor locurești în ocini. Un prim criteriu era legat de statusul pe care respectivul apropriator îl avea în obște. Astfel, în raport cu acest criteriu, justificarea se făcea fie prin relația lui cu domnia, și anume prin faptul că
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
satului. Când fac frunzarul în sat, el are 1,20 metri lățime și 3 metri înălțime. Conform datelor din studiul lui Stahl, nu putem ști care este motivul pentru care frunzarele respectau aceleași dimensiuni, dar putem interpreta că era o modalitate de a măsura cantitatea și de a putea estima cam ce perioadă poate fi acoperită cu respectivele provizii. O altă interpretare ar putea fi aceea că dimensiunea standard nu permitea furtul, pentru că era ușor observabil. Perioada de culegere a frunzelor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
gospodărie. Chiar dacă exploatarea nu se făcea în scopuri silvice, nu înseamnă că, în alte condiții (populație mai mare, tehnici mai avansate etc.), acest tip de exploatare nu ar fi fost devastator, mai ales dacă luăm în considerare faptul că principala modalitate de a folosi pădurea era distrugerea ei parțială pentru crearea de poieni și terenuri agricole. Metoda defrișărilor din acea perioadă era totuși mai puțin devastatoare pentru că nu se practicau defrișări frontale, ci prin pătrundere pe culoare și poieni pe care
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
fi vândut lemnul (fasonat sau nu). Cu o monitorizare eficientă, Vrancea avea însă și reguli care puteau fi funcționale: stabilirea porțiunilor de pădure în care este permisă tăierea, tăierea doar a copacilor care au fost în prealabil însemnați sau reglementarea modalității de înființare și funcționare a gaterelor. Regulile cu privire la gatere erau foarte stricte. Ele nu erau în toate satele aceleași: trei sate interziceau total construirea acestora; două sate permiteau doar obștii ca atare să le construiască; unele sate nu permiteau unui
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
continue, menite să satisfacă cerințele participanților și să asigure - la standarde tot mai înalte - rapiditatea și siguranța transferurilor de valoare, în condiții de efort minim din partea celor implicați. Practica bancară și comercială a creat de-a lungul timpului diverse modalități de plată - în numerar, prin virament în conturi, prin instrumente de plată la scadență, prin acreditiv; există plăți în avans, la livrare sau după livrare, plați la vedere sau la termen, etc. Participanții la relațiile de plăți și instrumentele de
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]