4,567 matches
-
din documente, ce atestă stăpâniri ale neamului Costache pe părți de moșie de la Umbrărești, și tot în devălmășie cu răzeșii, conduc spre ipoteza că aici, la Umbrărești, și-ar avea originea de loc și de neam ilustra familie a boierilor moldoveni Costache. Asupra acestui aspect vom reveni. În timpul domniei lui Alexandru Mavrocordat (Deli-bei = Îndrăznețul), domn între anii 1782-1785, în urma unei jalbe date de către egumenul de la schitul Dumbrăvița, dregătorii statului din partea locului, Manolache Conachi biv vel ban și Costin Negre stolnic, primesc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
conștiința descendenței lor din oameni liberi ai pământului pe care viețuiau era vie și nealterată. Cât privește starea lor materială în timpurile normale, căci au fost și din acestea, am putea-o ilustra folosindu-ne de un fragment din cronica moldoveanului Miron Costin, care, referindu-se la situația social-economică a Moldovei din timpul domniei lui Vasile Lupu, sublinia aspectul, scriind: „de au fost cândva vremi fericite acestor părți de lume, atunce au fost (...). Oi putea dzice că săracu nu se afla
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ștefan cel Mare”. Orice pod, orice biserică, orice fântână, orice curte sau palat vechi, el le va raporta eroului său. Orice bunătate, orice legiuire omenească, orice puneri la cale înțelepte, Ștefan Vodă le-a urzit! În sfârșit, acest Domn pentru moldoveni rezumă toate isprăvile și instituțiile făcute în cinci veacuri de atâția stăpânitori”. Și totuși, Ștefan s-a socotit întotdeauna domn al Moldovei „din mila lui Dumnezeu”. Din relatările cronicarilor, reiese că era cunoscut ca un om al rugăciunii și al
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Moldovei între anii 14571504. Cel mai elocvent exemplu îl constituie, în acest sens, bătălia de la Podul Înalt, la data de 10 ianuarie 1475, împotriva turcilor conduși de Soliman Pașa. Oastea vrășmașă era de trei ori mai numeroasă decât cea a moldovenilor. Folosindu-se de ceață și de relieful accidentat, Ștefan a simulat un atac, după care s-a retras strategic. Turcii s-au bulucit în urma moldovenilor, împotmolindu-se într-o mlaștină de unde nu au mai avut scăpare. Din nou, viclenia a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
conduși de Soliman Pașa. Oastea vrășmașă era de trei ori mai numeroasă decât cea a moldovenilor. Folosindu-se de ceață și de relieful accidentat, Ștefan a simulat un atac, după care s-a retras strategic. Turcii s-au bulucit în urma moldovenilor, împotmolindu-se într-o mlaștină de unde nu au mai avut scăpare. Din nou, viclenia a condus la o victorie care, inițial părea imposibil de obținut. La fel s-a întâmplat și la data de 5 iunie 1456, în scurta confruntare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ne dau spectacole destule, iată și titlul altor materiale din „Breslașul": „Din durerile noastre" de M. Vasiliu; „Prin luptă la izbândă" de Gh.D. Ferman; „Casa de ajutor a Corporației meseriașilor" de dr. Dinder; „Tot săracul plătește scump" de Kârjă; „Suferințele Moldovenilor" etc. Se publicau și versuri: „Dorobanțul" de Stephanovici; „Dorul breslașului" de Ioan Popovici, sculptor polietor; „Luxul" de N.V. Ostafi, cântăreț. „Foița" ziarului „Breslașul" publica un serial: „Educație 38 religioasă", iar la rubrica „Juridice" articolul „Legea repausului duminical". Mai avea: informații
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ideal”, semnat Slobozeanu, combătându‐ i pe cei care visau la România Mare, împreună c u 67 Basarabia, se afirmă că ”a susține că o Basarabie poate face săltarea economică a Moldovei este tot atât de nereal ca și a susține că noi moldovenii putem civiliza Basara bia. Cine nu știe că țăranul moldovean este tot atât de înapoiat ca și cel basarabean. Și unul și altul sunt ignoranți și trăiesc în mare parte în bordeie, ca troglodiții, și unul și celălalt sunt săraci și împrostiți
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
basarabean. Și unul și altul sunt ignoranți și trăiesc în mare parte în bordeie, ca troglodiții, și unul și celălalt sunt săraci și împrostiți de băutură și de clasele suprapuse care au avut interesul a‐ i specula. Basarabeanul ca și moldoveanul sunt înapoiați și unul de la altul nu are ce împrumuta pentru a se civiliza. Auziți, noi moldovenii să ne luăm sarcina de a civiliza Basarabia! Adică noi să le facem industrie, comerț, școală, drumuri și administrație. Dar noi le avem
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
unul și celălalt sunt săraci și împrostiți de băutură și de clasele suprapuse care au avut interesul a‐ i specula. Basarabeanul ca și moldoveanul sunt înapoiați și unul de la altul nu are ce împrumuta pentru a se civiliza. Auziți, noi moldovenii să ne luăm sarcina de a civiliza Basarabia! Adică noi să le facem industrie, comerț, școală, drumuri și administrație. Dar noi le avem? Nu. Atunci, cum vrem să le dăm ce nu avem?” Gazeta Tutovei n‐a avut viață lungă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Basarabia! Adică noi să le facem industrie, comerț, școală, drumuri și administrație. Dar noi le avem? Nu. Atunci, cum vrem să le dăm ce nu avem?” Gazeta Tutovei n‐a avut viață lungă. O dovadă a stării de sărăcie a moldoveanului... 68 * Glasul nostru* Glasul Nostru 1, foaie culturală cu informații și îndrumări pentru popor. Apare de două ori pe lună sub conducerea Societății Culturale „Iuliu A. Zanne” din Băsești (azi Viișoara), județul Fălciu, astăzi Vaslui. La 15 octombrie 1931 foaia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
am fost onorați în direct de James Rosapepe, ambasadorul S.U.A. la București (care ne-a invitat la un dineu special la Bucure ști, a și revenit) care vorbea ușor stricat românește: "Apreciez ospitalitatea... și marele interes pe care-l acordă moldovenii americanilor..." După ce a precizat sprijinul pentru NATO și pentru perioada de secetă... 47 La aniversarea de 10 ani TV Vaslui, din trupa de bază făceau parte Luminița Lăzărescu și Cristi Lapa, Florin Mititelu ș.a. reproducem un material de prezentare din
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
vorbea perfect. Era distant, rece, calculat, șiret și originar KGB. Nu mi-a plăcut. Duminică, 11 februarie 2001, l-am avut oaspete în studioul TV Vaslui cu ocazia întâlnirii cu Ion Iliescu. Printre altele s-a discutat problema vizelor pentru moldovenii de peste Prut, iar în interviul special realizat a fost de acord cu crearea unor zone libere între cele două țări. în schimb Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, M. Cernomăt a recunoscut ca definitivă "instalarea cortinei de argint, de fier sau
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și lui Nichita Stănescu (am mai scris despre asta) i "se făcea loc" pentru prezență pe scena adevăratei poezii. Ca și Nichita, inspira starea de poezie. POETUL vorbea rar și măsurat cu grija pentru metafore. Scotea efecte poetice din graiul moldovenilor de peste Prut, sărăcit de ocupația sovietică. A învățat de la Eminescu pe care l-a slujit credincios până pe 15 ianuarie 2009. "Steaua de vineri" (titlul unui volum, 1978) nu l-a mai condus decât până la accidentul de duminică. Am scris că
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
imaginăm că Moldova va rămâne mult timp o periferie izolată, un spațiu de carantină ce amestecă indiscernabil reziduuri comuniste, patriarhale și asiatice, în beneficiul unor despoți locali, care se vor opune la nesfârșit alinierii noastre la mersul umanității. Din nefericire, moldovenii nu sunt „nemți”, adică niște oameni temeinici, pricepuți și coerenți în acțiune, care să-și dorească și să fie capabili să realizeze un proiect național. Realitatea ultimilor 10 ani este o dovadă. De aceea - ca să reiau ideea - șansa românilor basarabeni
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
muzică populară. Oamenii aceștia, „poporul” cum sunt generic numiți ei, nu sunt decât un obiect de referință la care apelează, cu egală îndreptățire, puterea și opoziția. Conaționalii noștri de la țară alcătuiesc o specie foarte originală, antropologic vorbind. Comuniștii îi consideră „moldoveni”, le invocă opțiunea pro-comunistă de la ultimele alegeri, cu care încearcă să se legitimeze, și dorința lor fierbinte de a îmbrățișa limba rusă. Politicienii democrați vorbesc despre ei ca despre „majoritatea românească” a Basarabiei, unionistă în devenire sau adeptă conștientă a
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
la rândul lor de stânga moderată, care a continuat cursul pro-occidental al guvernărilor precedente. Numai în Basarabia, în ultimul deceniu, s-a votat invariabil cu „roșii”, recte cu descendenții vechii nomenclaturi sovietice, unii dintre ei drapați într-o retorică fals-europeană. Moldovenii refuză să se trezească, și chiar și după ce și-au văzut copiii fugiți în lume, la muncă grea și dezonorantă, ei votează împotriva propriilor copii... Cam așa arată, cu simplificările de rigoare, peisajul uman actual din Basarabia. Protestele de stradă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de care trebuie ferit cititorul basarabean. Tentativa de sincronizare a scriitorilor tineri cu confrații de generație din România este considerată o confrerie a mediocrităților, un complot al demolatorilor-dilematori, pentru că această solidarizare transfrontalieră reprezintă un pericol pentru ei, foștii scriitori „sovietici moldoveni”, împotmoliți cum sunt într-o promiscuitate morală și într-o retardare estetică greu de surmontat. Un exemplu concludent al acestui tip de reacție este polemica în jurul lui Eminescu. O simplă trimitere făcută de revista Contrafort la dezbaterea inițiată de revista
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
număra pe degete pe cei câțiva „disidenți” care au spart zidul izolării și au emigrat în Vest. În materie de transmutație, la noi s-au preferat zările (și serile) Moscovei - un gest care în fond nu schimba situația existențială a moldoveanului, doar că-l îndepărta puțin de stână și cornute. Să nu ne facem iluzii: așa-zisul liberalism care, chipurile, domnea în marea metropolă răsăriteană marca, cel mult, un loc în care represiunea se exercita cu o oarecare subtilitate, și nicidecum
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
transmite o melodie interpretată de Mașa Rasputina - o voce fumată și răgușită te imploră: „Liubi menia..., liubi Rossiiu!!!...”(iubește-mă, iubește Rusia!). Agresiunea sonoră rusească nu se termină o dată cu revenirea acasă din oraș. Televiziunea prin cablu, SUN TV, condusă de moldoveanul A. Sârbu, retransmite 10 din cele 14 canale în limba rusă. De parcă aceasta n-ar fi fost de ajuns, la cererea concitadinilor noștri rusofoni, foarte pricepuți în a-și asigura o anume comoditate și a-și apăra statutul de privilegiați
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
din manual: lupta de la Vaslui, movila lui Burcel, povestea Vrâncioaiei. Lor li s-a adăugat bătălia din Codrii Cosminului și, în plus, o inedită compoziție despre brașovenii care, dintr-un dublu imbold de solidaritate și precauție, îi trimiteau arme domnitorului moldovean, pentru ca astfel "să trăiască și să muncească în liniște, în prietenie"48. Același portret inspirat de tabloul lui Costin Petrescu, dar adaptat unei scene de luptă, era prezent și aici dominând de pe copertă, primul volum. Domnitorul era înfățișat micilor cititori
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Corvin în Moldova era, de asemenea, povestită pe larg. Autorii nu s-au mulțumit să noteze doar rezultatul ei cel mai cunoscut bătălia de la Baia și au insistat pe etapele anterioare, urmărind deplasarea armatei regale sau planurile ungurilor și ale moldovenilor 112. Evoluția politicii lui Ștefan din anii următori a fost însă comprimată neinteligibil, ajungându-se în grabă la anul 1470, când domnitorul îl anihila pe fugarul Petru Aron, odată cu "opoziția boierească" pe care adversarul său o susținuse. În viziunea autorilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
înțelegere a funcțiilor sociale și culturale ale oricărui manual de istorie. În cursul polemicii mai bine spus, sub pretextul ei Ștefan a fost invocat patetic și cu destulă rea intenție. Părea că posteritatea domnitorului este definitiv compromisă de atâția ne-moldoveni lipsiți de respectuoasă afecțiune pentru "Ștefan cel Mare, sfânt pentru basarabeni, repugnat la București"138. Noua ediție a manualului incriminat reașeza imaginea domnitorului după așteptările cititorilor, confirmând că "voievodul moldovean a ilustrat cel mai bine politica domnitorilor români de apărare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cât și pe acelea ale Moldovei. În ciuda descriptivismului ce caracterizează această relatare, autorul a trecut peste o mulțime de fapte, omițându-i pe cei care nu se identificau cu versiunea sa istorică. Cetățenii care nu erau români, ortodocși sau măcar moldoveni, nu își găseau locul în povestire decât, cel mult, pentru a personifica nedreptățile asociate regimului sovietic. Germania Privită dinspre Est, Republica Democrată Germană părea, chiar în contextul crizei de sistem generalizate din anii '80, cea mai dezvoltată țară a lumii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
p. 254 și Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 68. 112 Mihai Manea ș.a., op. cit., p. 254 și Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 75. Detaliile nu au făcut povestirea mai atentă la interpretarea evenimentului istoric punctând, ca de obicei, varianta cea mai favorabilă moldovenilor ("bătălia a însemnat un succes deplin pentru domn". Vezi Mihai Manea ș.a., op. cit., p. 254). Se trecea peste aspectele neplăcute, cum ar fi faptul că voievodul Moldovei a rămas "fără aproape jumătate de oaste și fără aproape toți oamenii cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vezi Mihaela Grancea, op. cit., p. 181). Faptul se datorează, probabil, și lipsei unei alternative pe același subiect. Popularitatea filmului s-a datorat, fără îndoială, tocmai slabei sale dimensiuni analitice și cultivării unor clișee istorice de succes (otomanii barbari și lacomi, moldovenii bravi și înțelepți, voievodul iubit de popor etc.) (vezi Aurelia Vasile, Le cinéma roumain dans la période communiste. Représentations de l'histoire nationale, Editura Universității București, București, 2011, pp. 326-327, 429-431); discursul naționalist facil a mascat, în bună măsură, și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]