1,976 matches
-
urmări privirea și zâmbi ridicând ochii spre el. N-a căzut de la mine. Eu ce-mi pică în gheare nu scap! amenință ea în glumă. Dragoș găsi atât de absurd contrastul dintre Alexandra cea ponderată de toate zilele și femeiușca mondenă și dezmățată ce încerca să pară acum, după câteva înghițituri de vin, că izbucni în râs. Alexandra râse și ea. Vreo două capete zâmbărețe se întoarseră spre ei, dar nimeni nu se apropie. Scuză-mă, spuneai ceva mai înainte? Nu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
sale anterioare fusese lansarea gamei de produse de parfumerie pentru bărbabți Harold Acton, care se bucurase de un succes răsunător. Redusese secțiunea de sport a Get Out! la o jumătate de pagină și îi băgase pe gât bietului Bull secțiunea mondenă. Așa că, în seara dinainte, pentru a nu știu câta oară, Bull fusese într-un bar mizerabil de suburbie, unde admirase modelul Kitsch-Escher al covorului, în timp ce un broker de la Grays Thurrock, îmbrăcat din cap până în picioare în imitație de leopard, spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
îmi stimula pute rea creatoare, aveam o sete de cunoaștere intelectuală nemăr ginită. Mă simțeam ca o pădure în care se trezesc în zori toate vietățile, trăiam euforic, eram liberă, nu-mi mai era frică de nimic. Duceai o viață mondenă? — Sigur. Clocotul restaurantelor, teatrele, muzeele mă uluiau. Eram ca o cratiță pe foc care fierbea fără oprire. Ceea ce am reținut din acea perioadă a fost ansamblul unei atmosfere culturale excepționale, care mă umplea de bine, în timp ce ai noștri trăiau iadul
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
cu un acordeon. Nu era chiar același lucru, dar a fost mai bine-venit decât o sacoșă cu cinci kilograme de roșii! — Te distrai în Argentina? — Orașul Buenos Aires e formidabil, dar viața de acolo nu era pe gustul meu, era prea mondenă, singurele distracții erau jocurile de cărți, iar în vizite conversațiile mă plictiseau la culme. Era o viață monotonă, fără cultura efervescentă de la Paris. Noroc că mă împrietenisem cu Gloria Alcorta, scriitoare și sculptoriță de mare talent, care avea o fermă
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
argintii. Într-o dimineață, moțăind pe un scaun de plastic în metrou, deodată am văzut-o. Nu eram singurul. De fapt, absolut toată lumea din vagonul puternic luminat o privea. N-am fantezii cu negrese. Am întâlnit câteva, în diverse ocazii mondene, și mi s-au părut, ca și chi nezoaicele sau arăboaicele, femei ca toate femeile. De prisos să spun că n-am avut nici o iubită atât de exotică încât să aibă altă culoare a pielii decât a mea, deși multe
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
În ultimele șase zile așteptasem neliniștit fie la birou, fie în apartament, supraveghind autostrăzile de la fereastră, coborând în fugă scările de lângă ascensor ori de câte ori aveam impresia că-i vedeam mașina trecând în goană pe stradă. Trecusem de asemenea în revistă rubricile mondene ale ziarelor și revistelor cinematografice, încercând să ghicesc pe care vedetă de cinema sau celebritate politică era posibil s-o urmărească Vaughan, punând cap la cap elementele accidentelor imaginare din mintea sa. Toate experiențele pe care le trăiserăm în săptămânile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
explicite la momentul fin de siécle, senzația că lumea se află la limita unei epoci și la începutul unei ere teribile și necunoscute domină poemul postsimbolist. Însăși noțiunea de fin de siécle s-a transformat dintr-o calificare estetică și mondenă într-una vag existențială. (...) sentimentul de situare la capătul unui ciclu și dorința de a programa o literatură cu totul nouă stă la baza extraordinarelor mutații ale acelor ani; situația socială a contribuit într-o nu mică măsură la refuzul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
îndemn persuasiv la atitudini „scandaloase”... Există și alte asemenea anticipări ale frondei dadaiste: „Sînt plictisit sînt arătura de toamnă la țară/ Și literatura e viermele ce roade drumul subteran/ Prin care o să curgă apa ca să dea roade la vară” („Poemă mondenă“). Și, tot aici, șarjarea ironică a literaturii și convențiilor provincial-patriarhale, inclusiv a stereotipului sămănătorist („provincie sănătoasă/metropolă coruptă, loc al pierzaniei”): „Fotografie prăfuită pe pian și găsită pe urmă vie/ În provincie unde dădeau educație părinții/ Pentru păstrarea credinței - a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
este asociat de către Const. I. Emilian cu extrema-stîngă politică, avînd drept corelative beția și excitația senzorială, dezechilibrul psihologic, vidul spiritual și anarhia morală: „Lectura unui volum sau a unei reviste de extremă, stînga are același efect ca spectacolul unui local monden de noapte, ele provoacă aceeași tensiune a nervilor și același dezmăț spiritual. Beția lirică este, adesea, un efect al beției albe sau al beției coregrafice” (v. și E. Lovinescu: „libertate saturnalică de sclav beat”...). În altă parte, autorul afirmă explicit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Numai că... nici în perioada interbelică, „Apunake și alte fenomene” nu a avut parte de vreo cronică importantă! După 1990, „recuperarea” autorului are însă loc în mod spectaculos. Un rol decisiv îl va fi avut mitologia exilului și șarmanta legendă mondenă, ca și excentricitatea, izolarea și nonapartenența declarată a autorului la avangardă. În plus, dacă Urmuz fusese înregimentat de către „apostolii” avangardiști în falanga antiburgheză, iar critica din perioada ceaușistă l-a recuperat în contra „alienării” și „dezumanizării” capitaliste, Grigore Cugler făcea figura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Prin această interactivitate, în parteneriat, identitățile literare și digitale ale acestor autori se modelează și se consolidează. Internetul reprezintă un loc adaptabil fiecărui gen literar, un loc propice inovației artistice, o societate de conversație, un hipercenaclu literar. Rețelele sociale readuc mondenul în literatură. Prin schimburi de idei se deschid canale de comunicare: politice, sociale, culturale... Unii scriitori sunt mult mai interesanți în producția lor on-line decât în cea clasică pentru ca se pot exprima chiar mai bine pe Twitter, Ning sau Facebook
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
lui Christian. Marie se ridică, skipperul se Întoarse cu fața, amîndoi cătînd uluiți la Fersen. - Cine-i ăsta? Întrebă Christian fixîndu-l cu privirea de parcă avea de-a face cu un nebun. Marie făcu prezentările, adoptînd cu ironie un ușor ton monden. - Comandant Lucas Fersen... Christian Bréhat, logodnicul meu... Lucas Își vîrÎ arma la loc În teacă, ocărîndu-se În sinea lui, perfect conștient de ridicolul intervenției. Prestigiul i se dusese pe apa sîmbetei. Trebuia acum să se mai și piardă În scuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
nu mi-e ascultată. Nu mi-a fost ascultată toată luna. — Am nevoie de sfatul ei în legătură cu cerceii, se lamentează Lucille. Bea ridică ochii nevenindu-i să creadă. Păi, într-adevăr, e destul de hilar că Lucille - o matroană a petrecerilor mondene, cu dulapuri pline de haine de firmă pe care nu le-a purtat niciodată - vrea să-i ceară sfatul mamei mele, o hippioată în vârstă, cu privire la care aranjament de diamante, marca Harry Winston, se potrivește mai bine cu rochia ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
c-am spus-o și cu voce tare. Îmi și imaginam ce fel de petrecere avea să fie. O mare de râsete, de oameni care trag de tine, care beau, care flirtează, o mulțime de newyorkezi care adoră să pozeze. Mondeni care și-au petrecut toată după-amiaza alegându-și hainele. Bărbați cu părul lins, care scanează încăperea în vreme ce tu le răspunzi la întrebări. Moși tineri, cu prenume ca de lorzi, dar care aici sună ca o farsă, și cu prietene platinate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
aici sună ca o farsă, și cu prietene platinate. Snobi cu aer de boemi, care provin din mahala, dar care se laudă că s-au născut cu lingurița de argint în gură. Flash-urile fotografilor de la tot felul de reviste mondene de calitate îndoielnică. Chardonnay ieftin. Conversații diluate. Bârfa ca singura limbă vorbită. Până și cele mai interesante personaje își pierd calitățile după ce petrec prea mult timp în circuitul acestor petreceri. Eram cinică, da. Dar eram și destul de bine informată. Vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de petrecărețe de frunte, toate îmbrăcate din cap până-n picioare în alb (care e noul gri al sezonului, care a fost noul negru al sezonului trecut), s-a poziționat într-un colț, lângă niște rafturi cu cărți. Patrick McMullan, fotograful monden numărul unu, a început să se foiască și el prin preajmă. Fetele, timide foarte, se prefăceau că nu au observat aparatul de fotografiat uriaș care atârna de gâtul tipului. Apoi Patrick a început să facă poze. Una dintre fete, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
carte despre diete, scrisă de Alexa Hanley, a intervenit Graham fără să piardă timpul. Cred că n-am auzit corect, m-am gândit. Hanley era o adolescentă, debutantă într-ale mondenităților, care era faimoasă pentru subțirimea exagerată a trupului. Săptămânalele mondene publicau în mod constant fotografii cu Alexa, un soi de schelet ambulant, îmbrăcată în bikini tanga, la Chateau Marmont. Titlurile care însoțeau fotografiile erau de genul „Periculos de slabă?“ sau „E Alexa anorexică?“. Ideea că Alexa Hanley scria o carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
pachețel la subraț, în care era înfășurată ori o ciocolată Kandia, ori altceva dulce. Aproape de fiecare dată îi lăsa pe gratis și cîte vreun număr dintr un ziar pe care îl avea în plus, fie cu știri, fie cu scandaluri mondene. În schimb, Angelina simțea de fiecare dată nevoia să se revanșeze cu ceva. Cînd Poștășică era grăbit și nu putea să zăbovească mai mult îi făcea în viteză măcar un ceai sau o cafea fierbinte. Dacă nu erau presați de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de turiști și, În orice caz, i-ar fi venit greu să justifice cheltuielile impuse de o astfel de călătorie În actuala situație financiară. De aceea, Întârziase la Londra În mai și iunie, distras de obișnuitul calendar aglomerat al sezonului monden și de unele obligații proprii de natură socială. Daudet veni de la Paris Într-o vizită prelungită la Începutul lui mai și el se simți obligat să se pună la dispoziția venerabilului cher collègue. Îl escortă până la Dorking, pentru o Întâlnire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
dezagreabilă decât anticipase. Bucuria extatică a Toscăi la vederea lui Îi provoca mulțumire și aspectul vesel al Încăperilor redecorate de la De Vere Gardens, cu noile becuri electrice, compensa din plin scurtimea zilelor și poluarea din aer. Una dintre primele vizite mondene le făcu familiei Du Maurier, În proaspăt achiziționata locuință din Oxford Square nr. 17, care avea, de asemenea, lumină electrică, dar părea aproape Întunecată prin comparație. Află de la Emma că, la Început, Kiki fusese Încântat de prezența electricității, cu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pat mai devreme și să strice programul obișnuit al casei. În parte, euforia pe care o trăia În clipa aceasta se datora faptului că știa că ziua pe care o avea dinainte Îi stătea În Întregime la dispoziție, fără obligații mondene sau Întreruperi, o zi În care putea lucra neîntrerupt și se putea recrea singur, În liniște. Gosse se Întorsese la Londra În ziua dinainte și, oricât s-ar fi bucurat de compania lui, Întreținerea musafirilor presupunea un oarecare efort, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
aude plăcutul, îndrăgitul zgomot uniform al autoturismelor, claxoanelor, vieții orașului de zi. Noaptea e o plăcere să visezi luminile mașinilor, care nu încetează să circule, și ale apartamentelor a căror proprietari sunt (încă) treji. Amiaza este ora publică, a întrunirilor mondene, a prânzului de plăcere, însoțit de cineva. Iar după amiaza se muncește. Steluțe de nea cad pe covorul de frunze Pic Pic Pic Și licurici joacă pe-un cântec micuț Tic Tic Tic Am dorit și iubesc Fulgii de zăpadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
într-o casă mare, nouă, albă, cu mobila roșie și o grădină imensă. Viața noastră a fost întotdeauna lipsită de griji. Eu eram un copil liniștit, o fetiță plină de viață, însă totdeauna dinamică și pusă la curent cu noutățile mondene. Nu avusem o copilărie lungă, ca ceilalți copii, am fost întotdeauna relativ matură în gândire și preocupările mele adolescentine au început de timpuriu. Eram deja o femeie în trup de copil, prea sociabilă, prea liberă, prea puternică. Îmi amintesc cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
rece, atât cât să rămâi viu la drama vieții tale. Nu se putea vorbi nici de tinerețe, nici de bătrânețe. Trăise prea mult timp pentru a nu fi veșnic tânăr în lupte, în sport, în muzică și în toate activitățile mondene. Încă tânjea după ciocolată și înghețată, după bere și alte mici, dar importante plăceri ale vieții. Era însă obosit de cercuri viciate, de aceeași placă a vieții, colorată altfel, dar pe care erau înscrise toate celelalte în aceeași ordine. Obosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
demonilor ce se împerecheaseră cu fetele oamenilor, a celor ce-și atrăseseră asupra capetelor lor Potopul, din vremea credinciosului Noe, și iată-i și acum: mai bine le-ar fi țiuit o ureche decât să se eclipseze dintr-un eveniment monden. În fumoare sau la parterul elegant, dar împuțicit, unde fuseseră azvârliți pentru a nu spurca de sus creștetele heruvimilor, tartorii cei grei încălecaseră scaunele și-și încurajau favoritul cu tropăituri putrede, ce bufneau prin plușul draperiilor. 20 DANIEL BĂNULESCU dați
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]