1,599 matches
-
la începutul secolului 20. Se remarcă frații Nicolae Doroș, preot, și Vasile Doroș, învățător, care au redactat fiecare câte un istoric, bine documentat în arhiva bisericii. Din lucrările lor s-au inspirat apoi cercetători consacrați, valorificând numai în parte datele monografice. În 1909, Ioan Bîrlea a adunat de la Nicolae și Vasile Doroș inscripțiile din biserică și de pe margini de carte, în valoroasa sa colecție de însemnări din bisericile maramureșene. Doi ani mai târziu, Tit Bud a preluat și el informații despre
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
bisericile maramureșene. Doi ani mai târziu, Tit Bud a preluat și el informații despre biserică și parohie din scrierile fraților Doroș în lucrarea sa de referință despre viața bisericească din parohiile vicariatului Maramureșului până la acea dată. Lăcașul lipsește din lucrările monografice ulterioare asupra bisericilor de lemn din Marmureș, precum cele semnate de Victor Brătulescu în 1941 și de I. D. Ștefănescu din 1968. Interesul pentru biserica din Breb revine în lucrarea lui Francisc Nistor despre porțile Maramureșene, unde portița incintei cimitirului, dată
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
activitate de cercetare științifică: a publicat articole, evocări și studii de istorie și pe teme ale științei politice în reviste de specialitate și de cultură, precum "“Dosarele Istoriei”" și "“Axioma”"; de asemenea a întocmit manuale universitare și a editat lucrări monografice, unele dedicate vieții și operei lui "Nicolae Iorga", altele vizând doctrinele și curentele politice, la care s-a adăugat cartea "“Politologie în compania Muzei Clio”". În această perioadă a devenit el membru al clubului istoricilor “Nicolae Iorga” și al Societății
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
complexului rupestru de la mănăstirea Japca nu s-au întreprins. Putem menționa doar lucrarea Arhimandritului Visarion Puiu, publicată în anul 1919 sub egida aceleiași Societății Istorico-Arheologice din Basarabia cu titlul "Monastiri din Basarabia", care adună la rândul lui într-un studiu monografic un scurt istoric al tuturor mănăstirilor din provincia care s-a unit cu Statul Român prin votul Sfatului Țării de la 27 Martie 1918. În această lucrare se redă și istoria mănăstirii Japca din perioada activității complexului rupestru. După cel de-
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
cu și mai agresive pătrunderi de elemente baroce, decât în lucrările cu caracter pur iconografic, explicabile la un pictor abia ieșit din ucenicia clujeana. Cea mai mare atenție a acordat-o pictării tâmplei și ușilor împărătești, bine prezentate în încercarea monografica a cercetărilor D. Mândru și A. Dobjanschi. Mai este renumită și pentru tripticul păstrat de la biserica de lemn anterioară. Tripticul este o icoană-obiect de cult mai deosebită, formată din trei panouri, unul central și două laterale, denumite popular aripi, panouri
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
libretului operetei "Lăsați-mă să cânt" de Gherase Dendrino (1954), reprezentată în România, Germania, URSS Austria, Belgia, Olanda, Bulgaria, Cehoslovacia etc. Ca muzicolog a publicat peste 100 de volume (în limbile română, engleză, germană, rusă, bulgară, japoneză) cu caracter istoriografic, monografic, lexicografic, epistografic, precum și ediții de critică muzicală, muzicologie-comparată, antologii, ghiduri. Cele 14 volume dedicate lui George Enescu (în română, engleză, rusă, japoneză, bulgară), precum și lexicoanele "Compozitori și muzicologi români" (1965), "Muzicieni români" (1970), "Muzicieni din România", vol. 1-10 (1989-2012) și
Viorel Cosma () [Corola-website/Science/315410_a_316739]
-
2002; "Ghidul personalităților din județul Albă", Albă Iulia, 2003; Ioan Brad, "Printre oamenii Blajului", Blaj, 2006, 2011; "Dictionary of Internațional Biography"-33rd Edition, Cambridge, 2006; "2000 Outstanding Intellectuals of the 21st Century", Cambridge, 2007; Ion Mărgineanu, Petru Sechel, "Alba—periplu monografic", Albă Iulia, 2009; "Internațional Profiles of Accoplished Leaders, Inaugural Edition", Ralaigh, 2009; "Dicționarul culturii și civilizației populare al Asociațiunii Astra, Despărțământul Timotei Cipariu, Blaj", Blaj, 2011; "The 31st Pearl Anniversary Edition of the Who's Who în the World 2014
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
1993; Gravorii în lemn de la Blaj (1750-1830), 1995; Pagini de artă românească, 1998; Din artă și cultură Blajului, 2000; Blajul în imagini, 2002; Interferente cultural-artistice europene, 2003 s. a. „De data aceasta, colegul nostru ne ofera lumină și culoare, prin cercetarea monografica dedicată pictorului Iuliu Moga (1906-1976), creator autentic care face parte din Panteonul Blajului”. Prof. univ. dr. Iacob Mârza ― recenzie la cartea Iuliu Moga (1906-1976), în Cultura creștină, 3-4, 2004.
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
lui Ion Ionescu de la Brad"; "Nicolae Iorga și istoria finanțelor". S-a preocupat și de analiza gândirii financiare din lucrările lui Emil Costinescu, Dimitrie Cantemir, Nicolae Titulescu, G. D. Creangă, Vasile Conta și alții. A colaborat la realizarea unor lucrări monografice din județul Neamț, una din ele fiind Platforma industrială Săvinești și împrejurimile. O atenție deosebită a acordat refolosirii și valorificării superioare a resurselor materiale în industrie. În ultimii ani, s-a preocupat îndeosebi de Mihai Eminescu, scoțând la iveală, înaintea
Ioan Burduja () [Corola-website/Science/321804_a_323133]
-
după aceea. Hanul de la Șerbești a funcționat până la instaurarea regimului comunist și naționalizarea proprietăților. După naționalizare, hanul a fost transformat în magazie a C.A.P.-ului , el fiind ulterior abandonat și lăsat să se ruineze. În anul 1989, autorii lucrării monografice ""Tradiții ale ospitalității românești. Prin hanurile Iașilor"" (Ed. Sport-Turism, București, 1989) constatau că zidurile de piatră se mențineau intacte, iar hanul putea fi renovat fără prea mari cheltuieli. În prezent, Hanul de la Șerbești se află în ruine; acoperișul lipsește, iar
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
în opera lui Shakespeare, "Cercul de aur", (Meridiane, București, 1985) și două lucrări de teorie teatrală: "Redescoperirea actorului", (Meridiane, București, 1985) și "Act și mimare", (Eminescu, București, 1989). Creației teatrale a lui Mihai Măniuțiu i-au fost consacrate două albume monografice: "The Thrilogy of the Double" (Unitext, București, 1997) și "MĂNIUȚIU, Imagini de spectacol" de Cipriana Petre-Mateescu, (Idea, Cluj, 2002). Interviuri
Mihai Măniuțiu () [Corola-website/Science/316834_a_318163]
-
al Asociației Culturale Cehia-Romania din Praga. În 2001 devine primul est-european cooptat în redacția revistei-pivot a jazzului mondial, "Down Beat", editata la Chicago, și membru al Societății "F. Scott Fitzgerald", New York. Își susține doctoratul ("Summa cum laude") cu un studiu monografic despre F. Scott Fitzgerald din perspectiva jazzologică, în 2002. În 2004 e cooptat în juriul ce acorda "Premiul European de Jazz", patronat de guvernul Austriei. Din 2006 devine întâiul director al Institutului Cultural Român din Lisabona și ministru consilier pe
Virgil Mihaiu () [Corola-website/Science/325924_a_327253]
-
cel Bun (1400-1432) a stabilit dregătoriile din Principatul Moldovei, după obiceiurile curții împărătești. Printre dregătoriile preluate de la bizantini a fost și cea de mare logofăt. În capitolul al VI-lea ("Despre boierii din Moldova și stările lor") din lucrarea sa monografică ""Descriptio Moldaviae"" (scrisă în perioada 1714-1716), cărturarul Dimitrie Cantemir, fost domnitor al Moldovei (1693, 1710-1711), a realizat o enumerare a dregătoriilor boierești din Moldova acelor ani. Cei mai apropiați sfetnici ai domnitorului erau boierii de sfat, care alcătuiau Sfatul domnesc
Mare logofăt () [Corola-website/Science/323770_a_325099]
-
localitatea avea tradiție, utiliza sigiliu propriu și beneficia de o bună organizare. În Târgu Frumos exista în secolul al XVI-lea o curte domnească, ale cărei ziduri, lângă biserică, se mai vedeau în secolul al XVIII-lea. În lucrarea sa monografică "Descriptio Moldaviae" (scrisă în perioada 1714-1716), cărturarul Dimitrie Cantemir, fost domnitor al Moldovei (1693, 1710-1711), menționa că Târgul Frumos este ""un târgușor destul de frumos, cu un palat domnesc din piatră, peste care este pus un pârcălab"". Cercetările arheologice efectuate în
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
de strămoșii daci, avînd aici o viață organizată, înainte de cucerirea română. Lui Emil Lobonțiu îi aparține și ideea de a se publică cele mai vechi mărturii orale despre sate. În publicația de mai sus, apar, aproape număr de număr, pagini monografice despre satul Zalnoc, scrise de pr. Ioan Buteanu-Bereanul. Academia Română s-a interesat de aceste pagini monografice pentru a le publică într-o lucrare. În anul 1924, Emil Lobontiu publică studiul "Un străvechi leagăn al culturei", dedicat Sălajului. La alegerile din
Emil Lobonțiu () [Corola-website/Science/324035_a_325364]
-
și ideea de a se publică cele mai vechi mărturii orale despre sate. În publicația de mai sus, apar, aproape număr de număr, pagini monografice despre satul Zalnoc, scrise de pr. Ioan Buteanu-Bereanul. Academia Română s-a interesat de aceste pagini monografice pentru a le publică într-o lucrare. În anul 1924, Emil Lobontiu publică studiul "Un străvechi leagăn al culturei", dedicat Sălajului. La alegerile din 1933 a fost ales deputat liberal de Sălaj. Pe 8 septembrie 1937 Emil Lobonțiu a participat
Emil Lobonțiu () [Corola-website/Science/324035_a_325364]
-
pe care le datorăm unor nume consacrate în cercetările de istorie a artei: Ioan Lupaș, Coriolan Petranu, din nou Ștefan Meteș, Ioana Cristache-Panait, Marius Porumb, Ioan Godea, Gelu Hărdălău, Lucia Rondoleanu, fără ce cineva să-i fi studiat în perspectivă monografică contribuțiile pe care le-a avut la dezvoltarea picturii religioase în Transilvania. Acest însemnat pictor muralist și pictor de icoane pe lemn a împodobit cu talentul său veritabil aproape treizeci de biserici de lemn sau de zid din Munții Apuseni
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
cu și mai agresive pătrunderi de elemente baroce, decât în lucrările cu caracter pur iconografic, explicabile la un pictor abia ieșit din ucenicia clujeană. Cea mai mare atenție a acordat-o pictării tâmplei și ușilor împărătești, bine prezentate în încercarea monografică a cercetărilor D. Mândru si A. Dobjanschi. Probabil din 1774 sau 1775 sunt și cele două icoane din Păniceni, Maica Domnului cu Pruncul și Deisis (Rugăciunea), păstrate pe tâmplă ca icoane impărătești, ce i-au fost atribuite tocmai datorită unor
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
beneficiat de sprijinul programului IREX (Internațional Research Exchange) și de donații de cărți și periodice din partea Fundației Soros. În 1998, Bibliotecă Facultății de Științe Politice a devenit filiala B.C.U. “Lucian Blaga” Cluj-Napoca. Fondul bibliotecii (aprox. 14.000 de volume monografice și aprox. 2000 fascicule de periodice) în continuă dezvoltare acoperă următoarele domenii: gender, sociologie, naționalism, ideologii politice, politici comparate, teorie politică, jurnalism, științele comunicării, relații internaționale, drept, administrație publică. Facultățile Universității Babeș-Bolyai Universitatea Babeș-Bolyai
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării () [Corola-website/Science/325084_a_326413]
-
care a început-o la terminarea facultății. Opera sa științifică reprezintă o valoroasă contribuție la dezvoltarea geografiei românești. A fost un deschizător de drumuri în problemele de climatologie și are contribuție demnă de remarcat în domeniul cercetării regionale cu caracter monografic. Domeniul în care s-a consacrat este în primul rând, climatologia față de care avea o adevărată predilecție, după cum arăta în anul 1946, prof.dr.I.Gugiuman, cel care l-a cunoscut, apreciat și a dus mai departe, la cote înalte, aceste preocupări
Iulian Rick () [Corola-website/Science/324694_a_326023]
-
anul lui . În ultimii ani s-a produs o reînviere a operelor compozitorului. Cel care a făcut posibil acest lucru este dirijorul Șir Simon Rattle, care a înregistrat cu a sa “City of Birmingham Orchestră”, pentru concernul EMI, patru albume monografice (printre care unul dublu) conținând: Simfonia a 3-a, Stabat Mater, Litania do Mării Panny, Pieśni księżniczki z baśni (Cântecele prințesei din basme; cu Iwona Sobotka) precum și două concerte de vioară. Aceste înregistrai au primit două premii prestigioase Grammophon Awards
Karol Szymanowski () [Corola-website/Science/328116_a_329445]
-
este numit director onorific. Este membru al Societății Române de Fizică; al "American Society of Civil Engineers - Mechanical Divsion" (din 1969) și al "World Academy of Sciences" (Trieste, Italia). A primit Premiul Traian Vuia din partea Academiei Române în 1990 pentru volumul monografic "Introduction to the mechanics of seismic phenomena and earthquake engineering", Editura Academiei Române, 1987.
Gheorghe Mărmureanu () [Corola-website/Science/330244_a_331573]
-
cu inscripția: Casa profesorului George Bogdan, cunoscută azi sub numele de „Casa General Henri Mathias Berthelot” a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004, având codul de clasificare IS-II-m-B-03741. George Bogdan este autorul unor lucrărilor monografice și a numeroase articole și studii de cazuistică medico-legală.
George Bogdan () [Corola-website/Science/330267_a_331596]
-
nr. 5560, 25 dec 1970, p. 2. L-am cunoscut, l-am apreciat... Omul și artistul în amintirea contemporanilor. (Nicu Enea). " Steagul roșu", 25, nr. 5561, 26 dec 1970, p. 2. Cenaclul U.A.P. “Nicu Enea”. În: "Municipiul Bacău. Schița monografica. "Bacău, 1971, p. 229. Parava, Ioana."' Punctul muzeal “Nicu Enea”. "Ateneu", 8, nr. 1, ian 1971, p.3. Desenul în opera lui Nicu Enea. [Pliant]. Bacău, Muzeul de artă, 1973. 48 p. cu îl. Expoziția de schițe și desene Nicu
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
a Buzăului Chiriu Chesarie, în noiembrie 1834 - și un Apostol tipărit la Sibiu în timpul Înaltului Împărat al Austriei, Francisc Iosif I. Cărțile sunt scrise în limba română cu litere chirilice. (2003, editura Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, monografia „Manasia (Ialomița) contribuții monografice” profesor dr. Sorin Geacu și pr. Adrian Scărlătescu). Parohia a posedat în trecut 9 ha teren arabil și s-a reconstituit dreptul de proprietate prin Legea Fondului Funciar pentru 9,32 ha. Manasia este situată în partea de vest a
Biserica „Înălțarea Domnului” din Manasia () [Corola-website/Science/334910_a_336239]