2,922 matches
-
a-l disculpa nici măcar în fața propriei conștiințe. Întoarcerea la animalitate, degradarea statutului în zona subumană sunt situații care se dezvoltă în Vineri sau limburile Pacificului sub imperiul altei teme prețuite de romancier, educația. Referințele la acest subiect debutează în cadrul unor monologuri despre problema virtuții și a viciului, scrise în genul următoarelor rânduri: "Educația îmi prezentase viciul drept exces, opulență, desfrâu, dezmăț ostentativ, cărora virtutea le opunea umilința, modestia, abnegația [...], situația în care mă aflu îmi poruncește s-adaug în partea vituții
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
diferite de cea a emițătorului povestirii; acestea nu sunt utilizate în afara ficțiunii, din cauză că, în mod real, accesul este restrâns la propria interioritate. Cu același efect al accesului la subiectivitatea unei alte persoane se utilizează în ficțiune discursul indirect liber și monologul interior. Un alt indiciu lingvistic al ficțiunii este constituit de prezența verbelor de situație în enunțuri având drept obiect evenimente îndepărtate în timp sau cu datare nedeterminată. La acestea se adaugă utilizarea deicticelor spațiale raportate la terțe persoane și, mai
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Celkaș, rebel romantic! O, Benea Krik, o, desculți odesiți și trubaduri ai lor din Odessa!232. Așa stând lucrurile, considerăm că ar fi restrictivă o etichetă anume pentru această formă complexă simultan cronică istorică, narațiune autobiografică, confesiune lirică, descriere etnografică, monolog publicistic, poem în proză și mărturie. Chiar dacă aspectul documentar este evident, lucrarea se prezintă ca o totalitate a trăsăturilor identificate. Tocmai de aceea criticii literari care au încercat să o definească au făcut-o prin mai multe sintagme. În caracterizarea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
aspect, oprindu-se asupra unor momente importante din viața lui Stalin, cel care și-a îndepărtat camarazii (Leon Troțki, Grigori Zinoviev, Lev Kamenev), acuzându-i de trădare a principiilor leniniste. Semnele duplicității lui Stalin sunt puse într-un plan ficțional (monologul interior al personajului), dar ele sunt verificabile istoric. Modificările pe care le-a sugerat Aleksandr Tvardovski după ce a citit romanul au vizat suprimarea capitolului " Schița unei vieți ilustre". Acestea erau justificate, în opinia redactorului șef al revistei "Novîi mir", de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
interlocutor trădează o atitudine de superioritate în raport cu acela. Din acest motiv, și Zotov refuză să ducă prea departe dialogul cu bătrânul Kordubailo, pe care îl consideră depășit, incapabil să înțeleagă ce înseamnă să fie păstrată "ordinea publică". Chiar și în monologuri sau în discursuri interioare este important de identificat interlocutorul, deși identitatea acestuia nu este la fel de evidentă ca în discursul direct. În acest caz, identificarea interlocutorului este importantă pentru înțelegerea modului în care se percepe locutorul respectiv, în cazul în care
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
precum și pentru relevarea relației cu un alt interlocutor, care poate fi Dumnezeu, Morala, Idealul etc. În discursuri interioare, personajele lui Soljenițîn se adresează, de cele mai multe ori, propriei conștiințe, așa cum se poate observa în privința lui Volodin din romanul Primul cerc. În monologul său dinainte de a suna la ambasada americană, personajul își manifestă nehotărârea și teama provocate de avertizarea pe care se simte obligat să o transmită în legătură cu bomba atomică. Interlocutorul pare să fie tocmai conștiința sa morală, care nu îi dă dreptul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
contextualizată, • de la unitar la diversificare a acțiunilor și metodelor, • de la timpul dirijat la timpul adaptat, • de la abordarea globală a temei la înțelegerea pe secvențe, • de la prezentarea și demonstrarea de resurse de către educator la folosirea lor directă, constructivistă de către educați, • de la monolog la dialog, dezbatere, • de la evaluarea cunoștințelor la cea a competențelor. Această abordare a instruirii va determina noua (micro)paradigmă a design-oriented, dacă mai inserează în proiectare: • manifestarea inițiativei educaților, • formularea de sarcini și situații reale, • diversificarea de elemente metodologice, • utilizarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
un condei care din „lirismul discret și ușor iron ic își dă mâna cu simplitatea expresieiʺ, făcând și refăcând istoria, înglobând „intertextul, anecdoticul, evocarea, ruptura cron ologicăʺ - care, în cazul de față duce și mai direct către „leitmotiv, jurnal și monolog interiorʺ dar și interogație și acuza re î l completăm pe Theodor Codreanu care apreciază la realizatorul de romane „stilul indirect liber sau tehnica epistolarăʺ, noi găsind ace leași atribute și la creatorul de eseuri, de istori e lo cală
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
foc la baliză! L-a făcut... caporal. Nu a precizat dacă este vorba de o avansare, sau de o retrogradare la acest grad, care de fapt este baza oricărei armate. Conferința sa de presă a fost ca un fel de monolog, în care s-au amestecat de toate, poporul pe care a încercat să-l tragă de păr din istorie, dar și-a dat urgent seama că n-are pe cine. Presa, eh, ce să mai zică și de presă, fiindcă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Edgar, cu sensul "fericire", "onoare binecuvîntata" și Edmund). 1559 William Baldwin editeazăThe Mirror for Magistrates, o lucrare scrisă de fapt în 1555 și intitulată Memorial of Such Princes aș Have Been Unfortunate în the Realm of England (....), o colecție de monologuri în versuri atribuite unor personaje legendare din istoria Angliei. Autorul a folosit ca model The Fall of Princes (1494). Lucrarea intenționa să avertizeze conducătorii și supușii de pericolul tiraniei și rebeliunii. 1561 Se publică prima tragedie engleză ce respectă unitățile
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de rigorile logicii reflectă reveria"205. "Mimetismul spiritual" va fi sancționat, într-o cronică radiofonică, și de Perpessicius 206, care acuză, de asemeni, aceeași "eroare psihologică" inadmisibilă, în opinia sa, într-un context în care romanul românesc învățase deja "lecția" monologului interior: "Eminescu a fost fără doar și poate un oniroman. [...] A-l prezenta sub acest aspect nu ni se pare cu neputință. A socoti însă că, într-unul din decisivele momente ale iubirii pentru Veronica, Eminescu poate să-și retrăiască
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
într-unul din decisivele momente ale iubirii pentru Veronica, Eminescu poate să-și retrăiască viața pas cu pas, ca pe un curs de biografie celebră, ni se pare cu totul o eroare psihologică. Pe care, mai la urma urmei, singur monologul interior, așa de înrudit cu stările onirice, ar fi putut-o atenua". Peste toate acestea, s-a observat că Eminescu își reamintește (ordonat, cronologic) nu doar trecutul propriu, ci și o serie de "secvențe" la care nu a participat semn
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
românească, mai puține decât cele despre poezie, proză sau critică, din pricina lipsei materialului criticabil. Piesa Iona a lui Marin Sorescu reamintește literaților, prin intermediul Monicăi Lovinescu, de existența teatrului românesc. Autoarea consideră că Marin Sorescu propune forme și problematici moderne, iar monologul protagonistului e o parabolă ascunsă a vieții. "E exact cum trebuie să fie. Un text de teatru major, hrănit nu dintr-un ideal idealul nu hrănește neapărat arta, am avut, dimpotrivă dovada secătuirii ei -, ci din acea permanentă întrebare asupra
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sunt recurenți: tehnici întrebuințate, personaje, strategii narative, procedee, ton, cititor, detaliu, atmosferă, discurs, personaje, autenticitatea, facilitatea lecturii, inedit. Fiecare este explicat și, mai ales, exemplificat cu citate din text. Vorbește, de exemplu, despre împletirea sigură și justificată a dialogului cu monologul, moduri de expunere folosite în structura romanului pentru a contura personajele. Monica Lovinescu remarcă și perspectiva narativă care alternează de la un personaj la altul pentru a le da posibilitatea de a se exprima liber, necenzurate. "Dimineață pierdută poate fi citit
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
despre o cronică pe care o găsește inspirată: Nicolae Manolescu numește textul un roman al femeilor, esența lui fiind cuprinsă de conversații și dispute. Autoarea aprobă afirmația, completând cu observația că prima și ultima parte a cărții sunt constituite din monologul și dialogurile protagonistei, plecată în vizite prin București. Propriu stilului uzitat de Monica Lovinescu este ludicul, jocul de cuvinte și semnificații, menit să ridice semne de întrebare sau să încurajeze lectura într-un ultim paragraf: "În orice caz, o dimineață
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
conținut autobiografic. Textul se bazează pe amintirea traversării podului de la Ensdorf. Nici romanul nu scapă de amestecul de forme. Compoziția, lipsită de personaje cu nume și de fir epic complet, se apropie mai mult de teatru, datorită gamelor dramatice ale monologurilor. Discursul apropiat de cel dramatic, natural construit din acest punct de vedere, nu suferă de sincope datorită experienței acumulate în timpul seminarului condus de Camil Petrescu și, apoi, în lumea scenei din Paris. Serelena Ghițeanu remarcă, de asemenea, asemănarea discursului din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
că așteaptă permanent ceva. Schimbul de replici este asemănător cuplului Smith din Cântăreața cheală a lui Ionescu: " De unde vii? / - De la Birou. / - Ai un birou? / - Toată lumea are un birou. / Ai dreptate. Așadar, ieși de la birou? / - Strada e plină de larmă"347. Monologurile expun teatral, precum niște indicații scenice, lumea în care se mișcă protagoniștii anonimi. Marele anonim din opera Monicăi Lovinescu este ea însăși, deoarece acordă României rolul protagonistului. Capitolul IV Discursul memorialistic IV.1. Jurnalul Aproape șaizeci de ani de existență
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Mă spionează în continuare. Zadarnic. Mă așez și acum în fotoliu, duc ceașca la buze, dar nu mai există priviri. Iar o viață fără priviri va fi lungă, lungă, prea lungă" (p.50). Același narator aflat sub semnul feminității construiește monologul din capitolul 7. Deși naratorul se schimbă de-a lungul romanului, cititorul, din perspectiva focalizării, nu beneficiază de mai multe puncte de vedere. Viziunea asupra lumii rămâne aceeași, chiar dacă ea, lumea, se schimbă. Despărțirea de pereche provoacă tristețe și singurătate
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Ascultați ce vă spun: sunt niște ingrați. Nu eram obligați să-i tratăm cu atâta mărinimie" (p. 123). Naratorul, spre deosebire de celelalte forme de discurs, înfățișează ideile și trăirile personajului colectiv, iar exprimarea lor se adresează unui interlocutor prezent în text. Monologul se apropie astfel de vorbirea directă. Autoarea înregistrează gândurile, așa cum apar în planul conștiinței colective, creând iluzia de realitate a vocilor. Doar a vocilor, pentru că personajele sunt lipsite de contur fizic. Personajul trăiește prin felul în care vorbește, prin modul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
bacalaureat include trei experiențe de comunicare: expunerea (fără oponent), constând în intervenția orală bazată pe tehnica răspunsului pregătit - formă de discurs ce angajează explicit personalitatea emițătorului, informația sa culturală și sistemul său de valori; discursul, forma cea mai complexă a monologului, care presupune formularea, argu mentarea și susținerea unei opinii personale/a unor idei inedite, pornind de la interpretări personale ale textuluisuport, prin raportare la propria sensibilitate, expe riență de viață și de lectură; dialogul, prin care evaluatorii urmăresc clarificarea unor noțiuni
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în opera literară, a personajului narator de tip mesa ger, ori situația actorului - emițător al replicilor dramatice a căror sursă este autorul dramatic). În situația comunicării uzuale/instrumentale (nonartistice), emițătorul joacă rolul principal, atât ca locutor în cursul unui dialog/monolog oral, cât și ca autor al unui mesaj scris. Emițătorul este de cele mai multe ori individual, dar poate fi și colectiv (de pildă, DOOM, publicat în 2005 sub egida Academiei Române, a fost elaborat de un colectiv de lingviști de la Institutul de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
avea scopuri diverse: persuadarea receptorului, indicarea unui mod de a acționa, influențarea opiniilor, modelarea/schimbarea unor comportamente etc. În textul literar, funcția conativă este semnalată prin: - orientarea discursului poetic înspre tuul liric (receptor ficțional/lectorul abstract), prin invocație retorică, prin monolog adresat etc. (în imn, odă, epistolă sau în Glossa eminesciană: Tu rămâi la toate rece, / De tendeamnă, de te cheamă); - textualizarea lectorului în opera epică: ascultătorul basmului popular sau naratarul din proza cultă, postmodernistă, mai ales, precum în secvența: Dacă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
comunicatorii profesioniști se adresează unei mulțimi etero gene, dispersate geografic); b. după contextul spațiotemporal al mesajelor: comunicare directă (față în față); comunicare indirectă (mediată); c. după instrumentele folosite: comunicare verbală; comunicare nonverbală; comunicare paraverbală; d. după direcția comunicării: comunicare unidirecționată (monolog adresat); comunicare bidirecționată (dialog). Toate aceste tipuri de comunicare se realizează cu succes dacă sunt prevenite blocajele în procesul transmiterii și receptării mesajelor. Factorii perturbatori care pot determina eșecul comunicării pot fi legați de fiecare dintre cele șase elemente ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Moduri de expunere în opera literară Modul de expunere este maniera concretă în care scriitorul își construiește textul, apelând la forme discursive adecvate contextului stilistic și situației de comunicare artistică (directă/indirectă). Modurile de expunere sunt: narațiunea, descrierea, dialogul și monologul. Narațiunea (lat. narratio - povestire, istorisire) este modul de expunere care constă în relatarea unor evenimente, întro succesiune de secvențe temporale. Acest mod de organizare textuală însumează „fabula“ („povestea“, „istoria“, șirul de întâmplări) și „discursul“ (textul, modalitățile narării) și este definitoriu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
indirect liber/indirect înlănțuit). - Dialogismul poate apărea și în creația lirică, mai ales în lirica populară, ca formă discursivă ce aduce în primplan cele două instanțe specifice: eul liric și tuul liric. (Replici, Revedere, Ce te legeni... de M. Eminescu). Monologul numește modul de expunere ce constă în redarea în stil direct a unei replici mai ample a unui personaj, sau a reflecțiilor atribuite unui personaj sau eului liric. Utilizarea monologului accentuează componenta retorică a discursului, evidențiată prin elemente paraverbale specifice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]