5,397 matches
-
Francisc de Paula, baron de Thugut (1736 1818). În 1771, acesta a fost numit internunțiu la Constantinopol, ca subordonat al Ministrului de Externe Wenzel Anton Kaunitz, postură în care a fost negociator al Tratatului de la Küçuk-Kainargi (1774). După obținerea limitării monopolului comercial otoman în Principate, Thugut, slujindu-se, la 7 mai 1775, de hărți false, a înlesnit ca Viena să pună mâna pe teritoriul Bucovinei. Tot prin vânzare va fi pierdută, cum am văzut, și Basarabia, rolul jucându-l și de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
țările din Estul Europei nu mai este necesară, încât chestiunea ar trebui să fie reglementată pe cale diplomatică bilaterală. Mai mult, spre uimirea conducătorilor sovietici, propune ca să se facă prin rotație comanda supremă a trupelor Tratatului de la Varșovia, punându-se capăt monopolului sovietic. Și ca lucrurile să bată mai departe, consideră că trebuie sprijinită reunificarea Germaniei (dacă nu și a RSSM cu țara-mamă!). România uzase și de dreptul de veto, stopând acordarea de ajutor economic țărilor arabe aflate în conflict cu Israelul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
exterior-parte integrantă a reformei economice" sunt conturate modificările de amploare care au caracterizat politica comercială a țării noastre după 1990 și în special opțiunea pentru o strategie comercială de dezvoltare orientată spre exterior, care a avut ca element central: lichidarea monopolului de stat asupra comerțului exterior. Liberalizările succesive ale comerțului exterior românesc, care au determinat o cerere explozivă de produse din import (inițial bunuri de consum curent și ulterior echipamente, instalații și tehnologii) și o modificare a structurii competiționale pe diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
află în relație constantă cu volumul producției care o încorporează ( Li = b ⋅ Qi ). A doua caracteristică principală a modelului Krugman se bazează pe existența unei structuri a pieței cu concurență monopolistă, care îmbină trăsături ale concurenței perfecte cu cele ale monopolului. În acest caz, există un număr însemnat de firme în sectorul industrial, de putere 15 P. R. Krugman, Rethinking International Trade, Cambridge, MIT Press, 1990 economică apropiată, iar accesul pe piață este relativ facil. În plus, pe termen lung, profitul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
întâmplă în cazul în care activitățile sunt menținute profitabile doar prin utilizarea unor rate foarte ridicate ale protecției efective lucru specific strategiei de dezvoltare care are ca element central o politică de substituire a importurilor. În același timp, pozițiile de monopol ale vânzătorilor înregistrează o frecvență mult mai redusă în cadrul strategiei de promovare a exporturilor, datorită în primul rând competiției realizate în mod direct cu agenții economici care activează pe piața mondială. După eșecul politicii de substituire a importurilor și forțare
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
țara noastră a început un dificil proces de tranziție de la o economie de stat supercentralizată spre o economie modernă de piață, proces caracterizat de o deschidere bruscă și totală spre exterior. Reforma realizată în cadrul comerțului exterior "a început prin abolirea monopolului de stat, descentralizarea structurilor de decizie și stimularea inițiativei la nivelul aparatului operativ de export-import prin eliminarea încorsetărilor pârghiilor administrative de conducere și așezarea întregii activități pe principii rațional economice"1. Lichidarea monopolului de stat asupra comerțului exterior s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în cadrul comerțului exterior "a început prin abolirea monopolului de stat, descentralizarea structurilor de decizie și stimularea inițiativei la nivelul aparatului operativ de export-import prin eliminarea încorsetărilor pârghiilor administrative de conducere și așezarea întregii activități pe principii rațional economice"1. Lichidarea monopolului de stat asupra comerțului exterior s-a realizat prin2: liberalizarea importurilor și exporturilor; acordarea unei autonomii și libertăți depline pentru toți agenții economici cu capital majoritar de stat; nerestricționarea, într-un fel sau altul, a participării la activitatea de export
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de tranziție spre o economie modernă de piață s-a realizat în România cu ritmul cel mai rapid în cadrul comerțului exterior. Necesitatea deschiderii către exterior a economiei se impunea, pe de o parte, datorită faptului că importurile conduc la diminuarea monopolului deținut de întreprinderile de stat, iar pe de altă parte, datorită posibilității producătorilor autohtoni de a-și comercializa produsele prin intermediul exporturilor chiar și în situația scăderii cererii interne. De asemenea, procesele de reorganizare și restructurare ale producției necesită materii prime
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
străine directe acumulat de țara noastră în perioada 1 ianuarie 1991 31 decembrie 2003 a atins nivelul de 10,433 miliarde USD11, fiind destul de modest în comparație cu celelalte țări în tranziție din regiune (în special Ungaria, Polonia și Cehia). În urma desființării monopolului de stat asupra schimburilor cu străinătatea și a descentralizării complete a activității de comerț exterior s-a realizat o ruptură iremediabilă față de perioada regimului comunist, bazat pe o planificare centralizată extrem de rigidă, operațiunile de export și import fiind determinate în
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
să impulsioneze producătorii autohtoni, pentru a majora volumul produselor exportate, conferindu-le astfel un nivel mai ridicat de competitivitate. În perioada anterioară anului 1989, instrumentul principal de politică comercială utilizat de România a fost reprezentat de măsuri aparținând domeniului netarifar, monopolul de stat asupra comerțului exterior și asupra schimburilor valutare facilitând un control exhaustiv al schimburilor cu străinătatea. În momentul când economia românească s-a deschis spre exterior, a devenit imperios necesară adoptarea unui regim mai liberal și în acest domeniu
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
însă, în special în cazul țărilor mai avansate în ceea ce privește procesul de reformă, care au reușit să-și restructureze instituțiile în același ritm cu restul economiei, generarea de comerț s-a realizat și prin intermediul efectelor dinamice (concurența în creștere datorată eliminării monopolurilor interne, economiile de scară apărute ca urmare a intrărilor masive de investiții străine directe, diversificarea gamei produselor comercializate pe piața mondială, etc.). Fenomenul de deturnare de comerț s-a desfășurat de asemenea cu continuitate pentru ansamblul statelor din Europa Centrală
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
UE: interzicerea înțelegerilor dintre agenții economici (art. 81), interzicerea abuzului de poziție dominantă (art. 82) și interzicerea ajutoarelor de stat (art. 87). Prin semnarea și punerea în aplicare a Acordului European, România șia asumat ca angajamente: să ajusteze progresiv orice monopol de stat cu caracter comercial astfel încât să se asigure că, până la sfârșitul celui de-al cincilea an de la intrarea în vigoare a prezentului acord, nu va mai exista nici o discriminare între cetățenii României și ai statelor membre, referitoare la condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
toate cerințele impuse, oferind cea mai bună valoare În raport cu prețul. Astfel calitatea unui produs sau serviciu Înseamnă satisfacerea necesităților clienților Împreună cu aptitudinea de utilizare potrivită și valoarea oferită pentru banii cheltuiți. O slabă calitate poate fi acceptată În condiții de monopol sau de criză acută. Întrun mediu competitiv calitatea reprezintă modul În care compania poate rezista În condițiile concurenței de piață, iar firmele ce nu se focalizează pe aceasta vor Întâmpina dificultăți pe termen lung. Bazată pe cerințele pieței, calitatea este
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
unde, în loc să se reunească vechile comunități, au fost despărțite. Pe urmă, același jurnalist de investigație a aflat că ambii proprietari ai manufacturii hărților nu erau decât oamenii de paie ai Președinților republicilor surori. Păi, altfel cum ar fi primit ei monopolul asupra tipăririi hărților printr-o Ordonanță de Urgență emisă simultan (!) în cele două țări? Cum? De data asta, populația chiar s-a revoltat! Când în sfârșit! -, granițele devin prietenoase pentru atâtea familii despărțite ani de zile în mod arbitrar, să
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
realizează astfel de triade, care oferă osmoza societății. Raporturile etice transcend (dez)ordinea politică și vizează drepturile tuturor oamenilor. Filosofia nu înseamnă înțelepciune, ci dragoste-de-înțe lepciune, ceea ce înseamnă înțelepciune dorită, căutată, cerută, de ce nu? Cu alte cuvinte, filosofia nu deține monopolul înțelepciunii. Am vorbit despre Revelație. Poate s-ar cuveni cîteva cuvinte despre rugăciune, despre pietate, despre adorare. Dacă eu sufăr, suferă întreg universul. Dumnezeu însuși a venit și a suferit pentru noi, s-a jertfit pentru noi și a înviat
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
belicoasă de tip Clausewitz. Cu siguranță, geoeconomia poate prelua anumite instrumente ale vechilor războaie economice (practici anti-concurențiale clasice, utilizarea discriminatorie de contingentări fizice, de taxe vamale sau de obstacole non-tarifare, rezervarea de piețe publice pentru întreprinderile naționale și menținerea anumitor monopoluri, fără a mai vorbi despre spionajul economic). Dar, în general, ea nu se bazează pe armele cele mai ofensive, cum ar fi recursul la embargoul național, sau boicotul organizat, neagreate de comunitatea internațională. În fine, merită subliniată relativa popularitate de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
unde, în loc să se reunească vechile comunități, au fost despărțite. Pe urmă, același jurnalist de investigație a aflat că ambi proprietari ai manufacturii hărților nu erau decât oamenii de paie ai Președinților republicilor surori. Păi, altfel cum ar fi primit ei monopolul asupra tipăririi hărților printr-o Ordonanță de Urgență emisă simultan (!) în cele două țări? Cum? De data asta, populația chiar s-a revoltat! Când în sfârșit! -, granițele devin prietenoase pentru atâtea familii despărțite ani de zile în mod arbitrar, să
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
consumație. Curioasă este aprecierea că în situație de echilibru nu există profit, cum nu există nici pierdere. Deci profitul, căruia alți economiști îi vor acorda atîta importanță, ar fi un venit rezultat al unei situații de dezechilibru, de perturbații, de monopol, sau pur și simplu o diferență trecătoare dintre prețuri și costuri. Care ar fi atunci motivația întreprinză torului pentru a face economii și a le transforma în factori de producție nu se știe, probabil generozitatea... Walras mai formulează și o
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
lui Menger susține deschis intervenția statului în economie, alături de agentul individual. Desigur, statul nu urmărește maximizarea satisfacției individuale, ci a utilității sociale, căreia Wieser în spune "valoare natu rală". În ultimele lucrări, von Wieser critică sever capita lismul liberal cu monopolurile sale, cu inegalitățile de venituri, mizeria orașelor industriale, conflictele sociale, șomaj etc. Totuși, autorul respinge socialismul pentru rațiunea că se lipsește de "suprema putere a concurenței". 1.3.2.2. Eugen von Bohm-Bawerk Principalele lucrări: Bazele teoriei valorii economice a
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ca răsplată a muncii și profit, ca răsplată a capitalului, pentru sacrificiile făcute de reprezentanții ambilor factori de producție, pentru muncă și respectiv pentru abstinență, cu toții avînd dreptul la o recompensă echitabilă. Marshall emite și ideea "prețurilor optime", stabilite de monopoluri, care după părerea sa ar corespunde atît cerințelor ofertanților cît și ale cumpărătorilor. De asemenea, vine și cu o teorie nouă privind salariile, care ar trebui să fie direct proporționale cu productivitatea muncii, deci ținînd pasul cu nivelul de pregătire
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Apoi, Clark formulează "teoria productivității specifice a muncii și a capitalului", care reprezintă o reluare a triadei lui Say, sub forma legii productivităților descrescînde ale factorilor. Așadar, capi talul dă dreptul capitalistului la profit, iar salariul muncii. Clark mai critică monopolurile, cu precizarea că nu include marile corporații industriale între monopoluri, întrucît ar permite concurența liberă și dezvoltarea economică, în schimb include aici sindicatele muncitorești, ce se opun acestei libertăți. Ne aflăm încă la vîrsta adolescenței economiei politice... Analiza marginalistă este
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
capitalului", care reprezintă o reluare a triadei lui Say, sub forma legii productivităților descrescînde ale factorilor. Așadar, capi talul dă dreptul capitalistului la profit, iar salariul muncii. Clark mai critică monopolurile, cu precizarea că nu include marile corporații industriale între monopoluri, întrucît ar permite concurența liberă și dezvoltarea economică, în schimb include aici sindicatele muncitorești, ce se opun acestei libertăți. Ne aflăm încă la vîrsta adolescenței economiei politice... Analiza marginalistă este una statică. Are mari dificultăți în explicarea profitului, considerîndu-l ba
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
indivi duale și bunuri ultime, producători și antreprenori, promo tori și finanțatori paraziți ș.a. În acest sens, Veblen încearcă să demonstreze faptul că economia capitalistă, lipsită de eficiență, este un fel de cîmp de negoț parazit, de piață controlată de monopoluri și de alte forme de interese. În teoria sa a "clasei leneșe", el a dezvoltat ideea unei clase ce se bucură "în absență de avantajele proprietății" și de venituri fără muncă, parte moștenite, parte cucerite prin războaie coloniale, o clasă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
din politica New Deal a Administrației Roosevelt, deși erau în total dezacord cu părintele Veblen. Se lansează diverse teorii ale dezvoltării sistemului economic american, care să includă controlul statului asupra tuturor sectoarelor industriale, mai ales acolo unde apar efecte de monopol, anunțînd "programe de gestiune economică colectivă" și de "planificare ecoomică". Într-o economie modernă, două ar trebui să fie sursele avuției: remunerarea muncii și asumarea riscurilor. Dar riscurile ar putea fi substanțial reduse prin reglementarea oficială a producției, rezultînd astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
clamînd apoi sus și tare cum că o formă mai înaltă de știință nici nu poate ca să existe? Dacă băgăm și o notă ideologică, devenim subit și mai prestigioși, se cheamă că aparținem unei familii de spirite care deține chiar monopolul adevărului. Mulți vor crede că noi chiar suntem ceea ce pretindem, cînd de fapt nu e vorba decît de cabotinism. Să stăm deci cît mai departe de cultura autentică, într-o formă de autism intelectual, să nu ne lăsăm pîngăriți de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]