1,969 matches
-
apriorică reușită a oricărui potențial contradiscurs naționalist din partea societății i-au asigurat leninismului romantic o rezistență ideologică deosebită, care i-a supraviețuit cu succes după 1989. Paul Niculescu-Mizil nu consideră că "tezele din iulie" au avut la bază un resort motivațional extern; dimpotrivă, "Explicațiile măsurilor luate în 1971 trebuie căutate, cu prioritate, în evoluția internă a societății românești, mai ales în evoluția puterii politice după alegerea lui Ceaușescu în cea mai înaltă funcție de conducere" (Cătănuș A.: 2005, 49). De data aceasta
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Miza demersului este înțelegerea profundă a acestora și, în primul rând, identificarea numitorilor comuni pentru identificarea posibilităților de acțiune comună și integrarea funcțională a diferențelor. Cu alte cuvinte, cunoscându-l pe celălalt, istoria, cultura și obiceiurile, înțelegem mai bine resorturile motivaționale care îi ghidează comportamentul internațional și astfel îi putem anticipa sau, în cel mai bun caz influența deciziile în sens constructiv, evitând situațiile tensionate sau conflictele (Shafir: 2010b, 396; vezi și Docea: 2010, 79-100). Sigur, a fi empatic în raport cu principiile
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a) aprecierea obiectivă a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici, prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite cu rezultatele obținute în mod efectiv; ... b) corelarea obiectivă între cerințele funcției publice și activitatea funcționarului public; ... c) asigurarea unui sistem motivațional, prin recompensarea funcționarilor publici care au obținut rezultate deosebite, care să determine creșterea performanțelor profesionale individuale; ... d) identificarea necesităților de instruire a funcționarilor publici pentru îmbunătățirea rezultatelor activității desfășurate în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite. Articolul 3 Pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute
METODOLOGIE din 25 octombrie 2001 de evaluare a performantelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, precum şi de contestare a calificativelor acordate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138083_a_139412]
-
noilor angajați în colectivul de lucru; ... d) mediază conflictele interpersonale care afectează calitatea relațiilor de muncă în vederea diminuării sau rezolvării acestora; ... e) elaborează programele de dezvoltare organizațională; ... f) concepe și/sau asigură utilizarea instrumentelor de diagnoză organizațională; ... g) asigură pregătirea motivațională și aptitudinală a resurselor umane - antrenarea motivației intrinseci, capacității de memorare, capacității de autocontrol, abilităților comunicaționale și optimizarea atenției; ... h) îndeplinește atribuțiile corespunzătoare sferei sale de competență privind sănătatea și securitatea în muncă; ... i) îndeplinește orice alte sarcini primite de la
REGULAMENT din 22 septembrie 2005 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141111_a_142440]
-
lipsa celor mai elementare resurse. Această măsură nu a reușit să crească substanțial nivelul cheltuielilor destinate instituțiilor pentru persoane cu handicap. 2. Problemă personalului calificat. Dualitatea responsabilității legate de aceste instituții a avut drept consecință majoră imposibilitatea creării unei structuri motivaționale adecvate pentru îmbunătățirea activităților și creșterea standardelor de viață în aceste instituții. Pe de o parte Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap elaborează norme și standarde pentru funcționarea acestor instituții (este vorba în primul rând de numărul personalului calificat
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
trebuie să vegheze ca interesele organizației să fie prioritare. Aceasta este realizabilă, adăugăm noi, numai în măsura în care se induce faptul că însăși esența organizării este aceea a realizării interesului individual prin intermediul realizării intereselor/obiectivelor organizaționale. 7. Retribuire. Salariul este un element motivațional, deși nu se poate spune că există un sistem perfect de retribuire. 8. Centralizarea și descentralizarea. Gradul în care acestea sunt realizate depinde, în esență, de doi factori: caracteristicile activităților organizației și calitatea personalului. 9. Lanțul ierarhic, în care se
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
muncii, îndreptată spre obținerea satisfacției, este condiționată de existența și acțiunea factorilor externi muncii; * acțiunea factorilor care produc satisfacție în muncă dă rezultate dacă este consecutivă satisfacerii factorilor care produc insatisfacție; Soluția propusă de autor pentru a realiza acțiunea factorilor motivaționali care produc satisfacție în muncă, și deci, conduc la progres este bazată pe o abordare care vizează definirea sau redefinirea posturilor în sensul îmbogățirii conținutului acestora cu factori motivaționali care pot conduce la utilizarea eficientă a oamenilor și satisfacerea acestora
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
produc insatisfacție; Soluția propusă de autor pentru a realiza acțiunea factorilor motivaționali care produc satisfacție în muncă, și deci, conduc la progres este bazată pe o abordare care vizează definirea sau redefinirea posturilor în sensul îmbogățirii conținutului acestora cu factori motivaționali care pot conduce la utilizarea eficientă a oamenilor și satisfacerea acestora ca urmare a muncii depuse. Îmbogățirea postului presupune o completare pe verticală care să includă oportunități de dezvoltare și creștere, de a învăța ceva nou, de recunoaștere și responsabilitate
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
la personalizarea produsului turistic românesc. În același timp, suntem conștienți că prin complexitatea sa turismul va determina mutații în profil teritorial, contribuind la ridicarea economico-socială a unor regiuni. Turismul rural este, așa cum se poate deduce din tipologia satelor, o bază motivațională largă, reprezentată prin: reîntoarcerea la natură, cunoașterea tradiției, culturii, creației unor colectivități, îngrijirea sănătății, practicarea unor sporturi ( vânătoare, pescuit, alpinism, schi, etc.), consumul de alimente și fructe proaspete - fapt reflectat de o mulțime de fațete, de forme de manifestare. Turismul
STRATEGII ?N TURISMUL RURAL DIN BUCOVINA by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83113_a_84438]
-
lor sunt: informaționale - vizează popularizarea unui produs, eveniment, etc.; 6 atitudinale - vizează modificarea atitudinii publicului față de organizație; comportamentale - vizează modificarea comportamentului față de organizație. Obiectivele se impart În două categorii: informaționale: care oferă date despre un produs, eveniment, o companie etc.; motivaționale: urmăresc să convingă publicul și să determine comportamente. Obiectivele se fixează prin documente scrise și trebuie să țină cont de factorul timp și de resurse. 4. Identificarea diferitelor categorii de public Pentru ca o campanie de relații publice să fie reușită
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
proces de durată, prin care consilierul școlar lucrează Împreună cu elevul asupra echilibrării interioare a acestuia, asupra identificării potențialului necesar practicării unei meserii, asupra oferirii informațiilor despre posibilitățile de studiu, muncă și despre perspectivele zonei locale și asupra dezvoltării unui suport motivațional necesar Într-o lume a competiției. Acest demers poate garanta succesul În măsura În care toți factorii de formare și influențare a elevului (părinți, profesori, colegi, prieteni) au o conduită reciproc suportivă, iar climatul de viață este favorabil creșterii emoționale și Învățării temeinice
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
influxuri nervoase diferite ca frecvență, amplitudine, ca moment de declanșare și de încetare, în funcție de particularitățile stimulului receptat. Putem vorbi despre o învățare spontană, neintenționată, bazată pe atenția involuntară și o învățare intenționată, care impune concentrarea atenției, care permite prin intermediul factorilor motivaționali, dezvoltarea abilităților de a învăța, perfecționându-ne tehnicile acestui proces. Influxul nervos codificat călătorește prin axonul celulelor receptive, continuându-și drumul pe căile nervoase ascendente specifice, adică proprii fiecărui tip de informație (vizuală, auditivă, motorie, dureroasă etc.) către grupul de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ca frecvență, amplitudine, ca moment de declanșare și de încetare, în funcție de particularitățile stimulului receptat. Există o învățare spontană, neintenționată, bazată pe atenția involuntară și o învățare intenționată, ce impune o mare putere de concentrare a atenției, ceea ce permite, prin intermediul factorilor motivaționali, dezvoltarea abilităților de a învăța, perfecționându-ne tehnicile acestui proces. Influxul nervos codificat călătorește prin axonul celulelor receptive, continuându și drumul pe căile nervoase ascendente specifice, adică proprii fiecărui tip de informație: vizuală, auditivă, motorie etc. către grupul de neuroni
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pacient empatia, nu este un mod de cunoaștere științifică, ci intuitivă, materializându-se în flerul clinic care deschide o perspectivă complexă legată de simptomatologie. Actul terapeutic trebuie să se concretizeze prin modalități de influențare și de stăpânire a comportamentelor emoționale, motivaționale, temperamentale, atitudinale, caracteriale. Toate acestea sunt cerințe necesare în procesul de instruire-educare pentru că traversarea momentelor și situațiilor dificile impun atât cunoștințe științifice (teoretice) cât și un comportament atitudinal caracterial deosebit al terapeutului. Egalizarea șanselor de inserție socio afectivă le dă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dintre vârsta mintală și cea cronologică este de fapt cauza a ceea ce constituie deosebirea dintre debilul mintal și copilul normal, arată R. Zazzo. Alți autori găsesc diferențele dintre normali și debilii de aceeași vârstă cronologică în domeniul factorilor afectivi și motivaționali, fapt pentru care ei nu au aceeași performanță, nu au aceleași rezultate la sarcini intelectuale. Pornind de la teoria „vâscozității genetice” descrisă de B. Inhelder autoarea precizează și analizează consecințele acesteia atunci când debilul este plasat, în contextul social, în fața unor solicitări
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
care lucrează deficientul mintal, ceea ce indică gradul de inadaptare. Conflictele sunt generate fie de incompetența profesională a deficientului care afectează retribuția grupului de normointelectuali din care el face parte, fie de defectele sale caracteriale (intrigant, leneș, revendicativ etc.). d) Situațiile motivaționale favorabile unei bune adaptări socio-profesionale sunt strâns legate atât de factorii psihologici, cât și de cei pedagogici căci cunoașterea și afectivitatea sunt strâns legate. În general activitatea școlară încununată de succes întărește, consolidează factorul afectiv. La debilul mintal, după 3-4
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Căci interacțiunea nenumăraților factori externi și interni poate genera atitudinea preferențială a debilului mintal față de anumite profesii. Printre aceștia cunoașterea importanței sociale, a diverselor meserii cât și caracterul atractiv și interesant al unora, opiniile părinților și ale profesorilor sunt factori motivaționali puternici. Dintre factorii interni menționăm capacitățile și interesele cognitive ale elevului, componentele motivaționale de ordin afectiv, sentimentele de succes sau eșec trăite în urma aprecierii lui de către profesor sau maistru, cât și conștientizarea poziției sale competitive în clasă sau în grup
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mintal față de anumite profesii. Printre aceștia cunoașterea importanței sociale, a diverselor meserii cât și caracterul atractiv și interesant al unora, opiniile părinților și ale profesorilor sunt factori motivaționali puternici. Dintre factorii interni menționăm capacitățile și interesele cognitive ale elevului, componentele motivaționale de ordin afectiv, sentimentele de succes sau eșec trăite în urma aprecierii lui de către profesor sau maistru, cât și conștientizarea poziției sale competitive în clasă sau în grup, toate acestea ducând la creșterea nivelului de aspirație în funcție și de capacitatea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a și până în clasa a VIII-a se marchează transformarea motivației superficiale care provoacă de obicei o mobilizare generală și nediferențiată a activității, în motivație mai profundă și mai specifică, cu rol de interes cognitiv. Conchidem că factorii intelectuali și motivaționali joacă un rol important în modelarea atitudinilor preferențiale ale elevului debil mintal față de alegerea meseriei și inserția sa social-afectivă. 3. Factorii pedagogici Ne vom referi mai întâi la: a) Rolul factorilor nonintelectuali de personalitate în adaptarea socio-profesională Criteriul cel mai
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
datorită trebuinței scăzute de autorealizare școlară și profesională, nu simt nevoia utilizării acestor capacități. Deci, inteligența școlară nu este o valoarea psihică absolută, ci eficiența ei este condiționată mereu de întreaga viață psihică a subiectului, mai ales de particularitățile afectiv motivaționale și volitive ale personalității. Lipsa stăpânirii de sine, instabilitatea psihomotoră și emoțională pot deregla inteligența nativă. Gradul de maturitate a personalității depinde într-o mare măsură de maturitatea emoțional-afectivă. Nivelul de dezvoltare al voinței, capacitatea de autoreglare se răsfrâng asupra
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și în consecință ele nu asigură randamentul educațional realizat prin practicarea metodelor active. Caracterul, uneori prea verbal, formal, abstract al instructajului datorat neglijării acțiunilor practice generează dificultăți frecvente de învățare. Menționăm că, pe lângă calitatea lor de a crea un câmp motivațional pozitiv, condiție indispensabilă pentru actualizarea potențialităților și mobilizarea aptitudinilor, metodele formative dispun și de o structură cognitivă precisă, planificată, adecvată scopului urmărit. III. Implicațiile revoluției științifice și tehnice asupra adaptării deficienților mintali Unul din marile procese revoluționare ale epocii noastre
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
gravă), tulburările de pronunție și recepție etc. apar și pe fondul normalității, datorită unor cauze multiple, printre care și carențele educative din familie. Cu atât mai frecvente vor fi acestea la cei cu deficiență mintală, unde reacțiile de orientare-investigare, starea motivațională și nivelul de aspirație este precar, întreținut de Q.I. Din această cauză și terapia, cât și evoluția ei la această categorie este mai dificilă, anevoioasă și fără rezultate spectaculoase. Cadrele didactice sunt suprasolicitate prin munca foarte dificilă pe care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nu este suficientă numai perceperea corectă a limbajului și grafemelor, după cum nici reprezentarea și ordonarea lor în spațiul paginii nu contribuie la realizarea actului lexic-grafic pe deplin. În acest mecanism stereotip sunt implicați „factori de organizare mintală, structurală și afectiv motivațională și de întreținere prin efort voluntar” observă autorul Emil Verzea (op. citată). Iată de ce, Profesorul Constantin Păunescu precizează că „de fapt nu există o dislexie disgrafie” ca o tulburare de integrare fonetică ce reprezintă incapacitate de discriminare a sunetului în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pedagogie școlară (20, pp. 186-187): 1) Factori psihici: a) Factori intelectuali: fluiditatea, flexibilitatea, caracterul divergent, originalitatea, imaginația creatoare; b) Factori aptitudinali: inteligența și aptitudinile speciale; (R. B. Cattell, 1971) (sublinierile ne aparțin - n.a.). c) Factori nonintelectuali și de personalitate: factori motivaționali, atitudinali, temperamentali și caracteriali. Inventarierea trăsăturilor de personalitate ridică multe probleme de natură metodologică, întrucât ele se află într-o continuă transformare, nu pot fi izolate și măsurate cantitativ. Cele mai recente cercetări converg spre recunoașterea rolului crescând al acestor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
personalitate ridică multe probleme de natură metodologică, întrucât ele se află într-o continuă transformare, nu pot fi izolate și măsurate cantitativ. Cele mai recente cercetări converg spre recunoașterea rolului crescând al acestor factori în domenii diverse ale creației. Elementele motivaționale cuprind: trebuințele (de explorare, de cunoaștere, de realizare, de auto realizare, de independență, etc.), curiozitatea, interesele, nivelul de aspirație ș.a.. Atitudinile creative intensifică relația subiect sarcină, facilitând valorificarea componentelor intelectual-aptitudinale. Trăsăturile afectiv temperamentale sunt cele care se referă la echilibrul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]