1,714 matches
-
era obiceiul vremii, a primit numele unuia dintre sfinții prăznuiți în acea zi, Sfântul Teodor, mai bine spus cu versiunea ucraineană a acelui nume, Bogdan. Alți istorici precum Smolii și Stepankov, consideră că data de 9 noiembrie (ziua Sfântului Ierarh Mucenic Zenovie) poate fi ziua de naștere a luni Hmelnițki, ziua de 30 octombrie în calendarul iulian și a fost botezat de ziua Sfântului Teodor. Hmelnițki s-a născut cel mai probabil în satul Subotiv, lângă Cihirin, (Ucraina), în casa tatălui
Bogdan Hmelnițki () [Corola-website/Science/310077_a_311406]
-
precum piritele de la Roșia Nouă. Dintre obiectivele turistice ale comunei amintim ansamblul "Castelului Salbek" (sec. al XIX-lea) - astăzi sanatoriu pentru tratarea afecțiunilor pneumofiziologice, biserica de lemn din Corbești, construită în anul 1800, biserica de lemn ce poartă hramul "Sfântul Mucenic Dimitrie" construită la 1809 și pictată în 1819 din satul Roșia Nouă și castelul (sec. al XVIII-lea - XIX-lea) construit în stil neoclasic din satul Ilteu. Comuna Petriș are relieful caracteristic Văii Mureșului, cunoscând alternanța zonelor de câmpie din
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
cei cunoscuți în râul Mureș, se întălnesc în apele mici din satele comunei cleanul, mreana, mureșanul, porcușorul și plătica. Insectele întâlnite în această zonă sunt: musca comună, viespele, albina țigănească, gaunele, dragoiașul, țânțarul, furnica, cărăbușul, rădașca și altele. Biserica „Sf.Mucenic Gheorghe”, ridicată în 1883, din cărămidă, în stil baroc-vienez, pe locul unei vechi biserici de lemn:
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
în brațe suflete; puțin mai jos, două reprezentări circulare ilustrează, una - Cele patru vânturi dezlănțuiteși animalele înapoind trupurile oamenilor pentru judecată, iar cealaltă - Învierea morților. Pe pereții de nord și sud sunt înfățișate cetele celor drepți (împărați, patriarhi, sihaștri, călugări, mucenici și mucenițe) și neamurile păcătoșilor, în costume pitorești (evrei, turci, tătari, "arapi" și țigani), îndreptându-se spre scaunul judecății. Iadul descris în amănunțime se prelungește până la jumătatea peretelui nordic, unde apare capul de reptilă al monstrului Leviathan, cu gura căscată
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
ocazie, pe fațada turnului s-a amplasat o placă cu următoarea pisanie: ""Întru numele Domnului H(risto)s începutu-s-au acest turn a se zidi din temelie după cum se vede în lontru, cu paraclis, hramul Sf(ânt)ului Mare Mucenic Gheorghe, în dzilele luminatului domnului Ioan Constantin Neculai (Mavrocordat) Voievod, cu toată cheltuiala și osârdie sf(â)nți(ei) sale chir Macarie Hrisoverghi monah, pentru vecinica sa pomenire. Fost-au sârguitori cu osteneala Dum(nealui) Ștefan Rusăt vel pah(arnic
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
lăcașul de cult a fost resfințit la 26 aprilie 1915 de către mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei și Sucevei. Pe peretele vestic, în dreapta intrării, se află o placă de piatră cu următoarea pisanie: Această sfântă și dumnezeească biserică cu hramul marelui mucenic Gheorghie zidită de fericitul întru pomenire Io Ștefan Voevod cel Mare domn al Țerii Moldovei stricându-se în cursul vremilor s'au prenoit în glorioasa și binecuvântata domnie a Maiestății sale Carol I rege și domn al României sub arhipăstoria
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
rolul de „tălmaci de cuvinte”, Patriarhul Filotei al Constantinopolului l-a apreciat foarte mult pe Sfântul Nicodim, i-a dăruit cârja sa, trei părticele din sfintele moaște ale Sfântului Ioan Gură de Aur, ale Sfântului Ignatie Teoforul și ale sfântului Mucenic Teofil, moaște care se află și astăzi la Mănăstirea Tismana, și l-a făcut arhimandrit. Misiunea delegației sârbe a fost încununată de succes, întrucât patriarhul a ridicat anatema aruncată asupra bisericii sârbe. Se întoarce în Țara Românească unde va întemeia
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
viața lui Isus și din Patimi: Botezul, Rugăciunea lui Isus, Samariteanca la fântână, Spălarea picioarelor ucenicilor săi, Cina cea de Taină. O parte din pictura bolții a fost distrusă, iar partea spre pronaos, dispărută. Pereții de nord si sud prezintă mucenicii, într-un ritm vertical al siluetelor tăiat de cel pe diagonală al sulițelor. Figurile prelungite pe care zugravul le-a creat ca model al său arată un desen ferm al componentelor feței, fără distorsuni. Cu aceeași grijă sunt desenate mâinile
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
Pereții au fost chituiți până aproape de înălțimea umărului unui om și dați cu vopsea de ulei de in într-o singură culoare. De acolo în sus, totul a fost împărțit în chenare și acoperit cu scene biblice sau chipuri de mucenici. Folosirea intensă a culorii albe a pulsat multă viață într-un câmp coloristic puțin avantajat de lumina micilor ferestre. Portretele sfinților sunt bine individualizate. Dar ceea ce dă măsura adevăratei măiestrii e suita de tablouri realizate pe linia ferestrelor înfățișând patimile
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
pronaos figurile câtorva sfinți cuvioși: Moise Harapul, Meletie, Maxim, Daniel, Arsenie și Atanasie. Pe peretele despărțitor, tot în pronaos sunt redate în medalioane circulare sfintele: Filoftia, Parascheva și Irina. În naos sunt redați o serie de sfinți cuvioși sau sfinți mucenici: Teodul, Hritodul, Isaia, Gheorghe, Macarie, Varlaam, Ioan Scărarul, Dimitrie. Bolta naosului este împodobită cu scene din viața lui Isus Cristos, cu chipul celor patru evangheliști redați în medalioane circulare în partea superioară a bolții. În centrul ei este redat Isus
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
Larga, printre ei au fost familiile: Răduc, Petreanu, Poștaru, Cozma, Chirică, Iordachi, Rivizoru, Sărăteanu ș.a. Hotarele satului se mărginesc satele Lingura, Hârtoape, Ciobalaccia și Baimaclia. Biserica din satul Tartaul a început construcția în anul 1997, și poartă hramul Sf. Marelui Mucenic Dumitru, Parohul Bisericii - Roman Tudor. Hramul satului este sărbătorit la 8 noiembrie de sărbătoarea Sf. Dumitru. Satul Tartaul ocupă o suprafață de 883,01 ha, din care terenuri cu destinație agricolă 442,54 ha, 6,25 ha - terenuri destinate pentru
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
veselie în tot satul și ca această zi să fie sărbătorită în fiecare an, care mai pe urmă a devenit și ziua satului (18 octombrie). Ziua satului Coșnița se sărbătorește la data de 8 noiembrie, în sărbătoarea de Sf. Marele Mucenic Dumitru Izvorîtorul de Minuni. Ziua satului Pohrebea se sărbătorește la data de 18 octombrie în sărbătoarea de Sf. Alexei. La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia 4996 de oameni, dintre care 50.04% - bărbați și 49.96% - femei. În
Coșnița, Dubăsari () [Corola-website/Science/305163_a_306492]
-
și pășune erau în deajuns. Satul mai avea trei iazuri pentru adăpatul vitelor, cinci lanuri cu vită de vie și șase cu livezi țărănești. Biserică din satul Scumpia a fost construită în anul 1776, din lemn și avînd hramul "Marelor Mucenici voevozii Mihail și Gavril". La începutul secolului XX Scumpia făcea parte din volostea Sculeni, ținutul Bălti. În 1904 erau 207 case, cu o populație de 1914 persoane; o biserică, cu hramul Sf. Mihail; școala elementară rusească. Țăranii au fost împroprietăriți
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
căzuți pe aceste locuri în timpul celui de-ai doilea război mondial. În localitate sunt trei biserici: Biserica Sfîntul Ambrosie de Optina, situată în mahalaua Satul-Nou, Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, situată în partea veche a satului și Biserica Sfîntul Mucenic Dimitrie de la mănăstire. Începînd cu anul 1992 și pînă în prezent, grație eforturilor credincioșilor, arhimandritului Serafim, egumenei Gheorghe Plăcintă, preoților Vasile Plăcintă și Novac Serghei la mănăstire au fost realizate importante lucrări: reparația bisericii Sfîntul Mucenic Dimitrie, construcția unui bloc
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]
-
satului și Biserica Sfîntul Mucenic Dimitrie de la mănăstire. Începînd cu anul 1992 și pînă în prezent, grație eforturilor credincioșilor, arhimandritului Serafim, egumenei Gheorghe Plăcintă, preoților Vasile Plăcintă și Novac Serghei la mănăstire au fost realizate importante lucrări: reparația bisericii Sfîntul Mucenic Dimitrie, construcția unui bloc locativ pentru maici, construcția gardului din piatră și a unei mici porțiuni de drum, amenajarea curții. De asemenea, se realizează pentru executarea lucrărilor de pictare a interiorului bisericii Sfîntul Mucenic Dimitrie. Încetul cu încetul mănăstirea redevine
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]
-
realizate importante lucrări: reparația bisericii Sfîntul Mucenic Dimitrie, construcția unui bloc locativ pentru maici, construcția gardului din piatră și a unei mici porțiuni de drum, amenajarea curții. De asemenea, se realizează pentru executarea lucrărilor de pictare a interiorului bisericii Sfîntul Mucenic Dimitrie. Încetul cu încetul mănăstirea redevine acel centru de cultură creștin-ordodoxă a Nisporeniului, cum era la sfîrșitul secolului XIX. Moșia comunei se extinde pe o suprafață de 5669 hectare. Populația comunei beneficiază de un liceu, Liceul Teoretic "Alexandru cel Bun
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]
-
lui Mihai Eminescu din fața Ateneului Roman - și care și-a trăit aici ultimii ani ai vieții, fiind înmormântat în cimitirul mânăstirii. Cea mai de preț comoară a mânăstirii o reprezintă racla cu părți din Sfintele Moaște ale Sfântului Pantelimon, Sfântului Mucenic Mina și Sfântului Mercurie. Datorită marii valori istorice și artistice, Mănăstirea Pasărea a fost declarată în 1955 monument istoric și a fost restaurată prin grija Patriarhului Iustinian. În atelierele mânăstirii funcționează ateliere de croitorie pentru veșminte preoțești, cruciulițe și icoane
Mănăstirea Pasărea () [Corola-website/Science/306131_a_307460]
-
în închisoarea din Yaroslavl la 21 august 1938. Arhiepiscopul Nikodim Krtokov a fost canonizat ca sfânt mucenic în anul 1995 de către Eparhia de Kostroma. În august 2000, numele său a fost adăugat în calendarele ortodoxe din Rusia, ca sfânt nou mucenic și mărturisitor al credinței ortodoxe.
Nikodim Krotkov () [Corola-website/Science/305682_a_307011]
-
episcopiei pentru care a fost hirotonit, PS Demosten și-a stabilit reședința episcopală la Mănăstirea Brădățel din județul Suceava, de unde coordonează canonic și administrativ întreaga regiune episcopală a Neamțului. La data de 8 noiembrie 2007, de ziua prăznuirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (8/27 octombrie), imediat după săvârșirea Sfintei Liturghii arhierești, a avut loc punerea pietrei de temelie a unei biserici noi și mai mari a așezământului monahal de către IPS Mitropolit Vlasie Mogârzan și PS episcopi Demosten Ioniță
Mănăstirea Brădățel () [Corola-website/Science/313053_a_314382]
-
, comuna Căpușu Mare, județul Cluj, datează din secolul XIX. Are hramul „Sfântul Gheorghe”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub . Sfântul lăcaș, cu hramul „Sfântul Mucenic Gheorghe” din localitatea Dângău Mare, județul Cluj a fost construită în anul 1864. Biserica a fost cumpărată din localitatea Dâncu. Biserica este construită din lemn de brad și de stejar. Planimetric se distinge prin forma specifică zonei, cu pronaosul de
Biserica de lemn din Dângău Mare () [Corola-website/Science/313196_a_314525]
-
și în altar, se deslușește clar bolta naosului (pereții sunt văruiți), unde se regăsește iconografia obișnuită în zonă. În axul bolții, cercurile mari ce înscriu chipurile de bază canonice; urmează registrul cu reprezentarea patimilor lui Hs., în scene dreptunghiulare; friza mucenicilor. În același spirit, al tradiției bizantine, este și pictura tâmplei, dispusă în frize: Răstignirea, Apostolii în arcade pe colonete; Proorocii, uneori pe două registre. Dacă data executării picturii, 1829, se mai citește din pisania, în rest curățată, numele zugravului Mihai
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
hramul bisericii li s-a acordat un loc important în cadrul programului iconografic. Pe poalele bolții, dispuși simetric, sunt redați cei patru evangheliști. Același registru conține minunile lui Iisus (precum "Vindecarea orbului" și "Vindecarea slăbănogului")reprezentările "Cuvioșilor Macarie și Pavel", "Sf. Mucenici Onufrie și Zosima", "Proorocul Ilie", episoade din viața Sf. Dimitrie ("Lupta lui Nestor cu Lei") și "Nașterea fecioarei". De asemenea întâlnim alte scene precum "Scara lui Iacov" și "Arca lui Noe". Pereții naosului sunt decorați cu scene care oglindesc Patimile
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
cam din aceeași perioadă de creație cu a doua lucrare a lui Dimitrie Ispas de la Tăuți. E posibil, într-adevăr, ca pictură murală, foarte slab și doar fragmentar păstrată, prin câteva chipuri de Sfinți Părinți în altar, cu figurile de Mucenici, șterse, de pe bolta semicilindrică și chiar urmele aproape ilizibile ale unei Judecăți de Apoi din pronaos să fie mult mai vechi, pentru ca, după lectura unei arhitecte din Cluj, Mihaela Bodea, o inscripție din naos (peretele nordic) ar fi avut următorul
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
defilări de drapele și trupe. În 1971-1973 a fost reparată din nou, pentru că la cutremurul din 1940 îi căzuseră turlele. A fost apoi din nou reparată după cutremurul din 1977. În biserică se află în fața altarului racla cu moaștele Sf. Mucenic Ciprian, mai exact mâna dreaptă a sfântului, considerată de creștinii ortodocși făcătoare de minuni. este înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice din București la poziția .
Biserica Zlătari () [Corola-website/Science/314171_a_315500]
-
este o mănăstire ortodoxă de maici din România situată în localitatea Viforâta, județul Dâmbovița. Are două hramuri, unul închinat Nașterii Maicii Domnului, prăznuit pe 8 septembrie și al doilea, închinat Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, prăznuit pe data de 23 aprilie. Mănăstirea este ridicată în satul Viforâta, aflat la doar 5 km depărtare de Târgoviște, vechea reședință domnească a Munteniei. Pe teritoriul aceluiași sat, în imediata apropiere, se găsește și Mănăstirea Dealu, important monument
Mănăstirea Viforâta () [Corola-website/Science/313821_a_315150]