1,791 matches
-
subiectul se realizează prin sintagme substantivale, articolul posesiv-genitival sau adjectival-demonstrativ, factor al substantivizării, poartă și marca de caz, care rămâne unica pentru întreaga sintagmă: „Când însera, soseau cei de la rampă.” (E. Barbu, 15), „Cei dinăuntru priveau speriați la mulțimea acestor muieri, pe fețele cărora se citeau deznădejdea și foamea.” (E. Barbu, 162), „A lui Matei i-a înnodat buricul, legându-i-l cu sfoară roșie.” (E. Barbu, 107) Când se realizează prin pronume relative, datorită dublei funcții a acestor pronume, subiectul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a completivei directe rămâne implicită în planul semantic al relației de dependență, determinat în mod esențial de natura regentului. COMPLEMENTUL INDIRECTTC "COMPLEMENTUL INDIRECT" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale) tranzitive (cu tranzitivitate directă sau indirectă): „Gândindu-se la toate acestea, muierea lui Țugurlan se hotărî să-și facă ea vreme.” (M. Preda, Moromeții, 140) • expresii impersonale: „El tace - pentru că-i e frică de cuvinte.” (L. Blaga, 93) • interjecții: „Na-vă de cheltuială, ghiavoli ce sunteți! Nici noaptea să nu mă pot
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ce-i spune că nu putea să săvârșească nici Dumnezeu așa minune decât în Țara Românească, pentru otrăvuri fără seamăn băute cu supramăsură ne trebuia ichorul geamăn cum geamănă iubirea ura! ! închei o cogitațiune cu încheierea, zisă coda, ca și muierea, de-i genune nu trebe să respecte moda, ci trebe să se mai încheie, nu doar să umble dezbrăcată (admit și-n petic să-și mai deie dar numai când o face lată!) deci încheierea iaca vine, (să-l enervez
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ci trebe să se mai încheie, nu doar să umble dezbrăcată (admit și-n petic să-și mai deie dar numai când o face lată!) deci încheierea iaca vine, (să-l enervez pe Vasiliu!), Cotnariul trebuie băut bine, (ca și muierea!) el e Viul, el e Principiul, Suveranul, tămăduiește și sfrenția, cel care bea Cotnari tot anul, pentru Crăciun îți dă și ția. MIRCEA IONESCU QUINTUS Cunoscutul epigramist și om politic de factură liberală, s-a născut la data de 18
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
el se află un popă vestit de la țara Franțuzului. Fiind papistaș și iritic, adică nefiind de-o națiune și o lege cu noi, și neștiind nici limba noastră, lui să nu-i săruți mâna, însă de ospătat să-l ospătăm, muiere, ca să și aducă aminte în toate zilel e vieții lui. Așa dorește și măria sa beizade, după câte am înțeles . - Șătrarule, răspunse Ruset, noi nu cerem dec ât o făr âmă de pită și un ceas de odihnă. Rugăm pe cinstita
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
către oaspeți și le zise: - Iertați ne și primiți ce avem. Fără să se așeze se îndreptă spre boier. - Măria ta, am două rugăminți și te poftesc umilit să-mi îngăduiești a le arăta. Măria ta, baba mea, c a muiere ce se află și cum e obiceiul muierilor, nu s-a putut stăpâni să nu înceapă c un șirletic, punând pe masă bucate reci și pr oaste înainte de a aduce zeama și sarmalele pe care le ține în spuză, pregătite
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
primiți ce avem. Fără să se așeze se îndreptă spre boier. - Măria ta, am două rugăminți și te poftesc umilit să-mi îngăduiești a le arăta. Măria ta, baba mea, c a muiere ce se află și cum e obiceiul muierilor, nu s-a putut stăpâni să nu înceapă c un șirletic, punând pe masă bucate reci și pr oaste înainte de a aduce zeama și sarmalele pe care le ține în spuză, pregătite pentru soțul său. Te rog s-o ierți
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sunt utilizați termenii femeie și bărbat în limba română, în anul de grație 2006, așa cum îi consemenează Dicționarul de Sinonime al Limbii Române (vezi DEX online): FEMÉIE, 1. Persoană adultă de sex feminin; HYPERLINK "http://dexonline.ro/search.php?cuv=muiere" muiere. 2. Persoană de sex feminin căsătorită. (Pop.; HYPERLINK "http://dexonline.ro/search.php?cuv=Soție" Soție, HYPERLINK "http://dexonline.ro/search.php?cuv=nevastă" nevastă). FEMÉIE s. 1. (pop.) muiere, nevastă, fustă. (O Î cu un copil.) 2. femeie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
utilizați termenii femeie și bărbat în limba română, în anul de grație 2006, așa cum îi consemenează Dicționarul de Sinonime al Limbii Române (vezi DEX online): FEMÉIE, 1. Persoană adultă de sex feminin; HYPERLINK "http://dexonline.ro/search.php?cuv=muiere" muiere. 2. Persoană de sex feminin căsătorită. (Pop.; HYPERLINK "http://dexonline.ro/search.php?cuv=Soție" Soție, HYPERLINK "http://dexonline.ro/search.php?cuv=nevastă" nevastă). FEMÉIE s. 1. (pop.) muiere, nevastă, fustă. (O Î cu un copil.) 2. femeie de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
sex feminin; HYPERLINK "http://dexonline.ro/search.php?cuv=muiere" muiere. 2. Persoană de sex feminin căsătorită. (Pop.; HYPERLINK "http://dexonline.ro/search.php?cuv=Soție" Soție, HYPERLINK "http://dexonline.ro/search.php?cuv=nevastă" nevastă). FEMÉIE s. 1. (pop.) muiere, nevastă, fustă. (O Î cu un copil.) 2. femeie de serviciu v. HYPERLINK "http://dexonline.ro/search.php?cuv=servitoare" servitoare. 3. femeie de stradă v. HYPERLINK "http://dexonline.ro/search.php?cuv=prostituată" prostituată. FEMÉ//IE Îi f. 1
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
opoziție, deși el nu crede ca alții că ministra ar fi „o proastă cu ghivent”, că politica românească este invadată de „Mițe Baston liberale sau pediste în budoarul funcțiilor babane”. Și Dinescu adaugă: „Sub pretextul emancipării femeii, o cohortă de muieri certate cu limba română... au înlocuit în România capitalistă garnitura tovarășelor care au alăptat, fără complexele siliconului, socialismul multilateral dezvoltat: Lina Ciobanu, Aneta Spornic, Suzana Gâdea sau tovarășa Găinușă”. Urmează câteva exemple din prostia monumentală a tovarășelor constructore ale comunismului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Tale! Mulți boieri din cei mari de pe la București ar merita ciomăgiți la marginea moștenirii Tale, că mult nu a lipsit să le dea haholilor chiar și mormântul tău. După ce l-ai fugărit pe Radu, zis cel Frumos, i-ai luat muierea și fata la Suceava. Și rău ai făcut că au zîs unii să nu te mai facă sfânt. “Credeți că Ștefan cel Mare a fost sfânt dacă i-au plăcut femeile?”, l-a întrebat o fetișoară pe logofătul Ion Ungureanu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
fost sfânt dacă i-au plăcut femeile?”, l-a întrebat o fetișoară pe logofătul Ion Ungureanu de la Chișinău. “Păi, ce-ai fi vrut, drăguță, să-i placă bărbații?” Și iarăși mă-ntorn și zîc - bine ai făcut că i-ai luat muierea, că văru’ Radu se înțelegea mai bine cu Mahomed al II-lea. Dar atunci, Mărite Domn, ai luat din Valahia și vreo 17000 de țigani, de-și zîc rromi acum, că s-au prăsit din cetatea Sucevii până la Roman și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de-a călare” după ce-au luat cetățile Hotinul, Soroca, Orheiul, Tighina, Lăpușna, Alba!... Le dăm noi tot ce vor și tot ce n-au gândit. Așa deștepți și frumoși am ajuns. Că și pe osmanlîi i-am mursicat cu muierile noastre, Doamne, că-s mai iabrașe ca ienicerii și spahiii lui Suleiman. Copii nu le dăm nici noi turcilor, că ne apărăm sărăcia, și... nevoie! Mai bine-i vindem la Râm sau la Inglitera, pentru rărunchi și pentru maiuri, că
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Îi prinsese picioarele în brațe și bocea ca la mort: „Ticăăă, uăi Tică uăi! Cui mă lași tu, Tică, cu o casă de copchii?!...” Copiii stăteau speriați într-un colț, muți de spaimă. Tică era om cumpătat, nu-și bătea muierea și plodurile. Vreo trei bărbați s-au repezit la Tică și l-au legat burduf cu un cearșaf, peste care au tras o frânghie groasă. Omul era moale, ca o cârpă. Ce rost avea să-l mai legi?... Spre dimineață
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
căria bărbat era clucer mare“ (G. Baronzi, Misterele Bucureștilor). B.P. Mumuleanu, bun observator al moravurilor, desenase scena mai devreme cu trei decenii: „Apoi când este la mir, / Nu mai caut caractir, / Ci-ntâiere toate vor, / Își dau brânci de să omor“ (Muierile). Ar fi greșit să credem că asemenea gâlcevi se iveau doar în bisericile de mahala. A rămas de pomină reacția violentă a Mariței Bibescu atunci când, în timpul unei recepții la curte, soția unui consul s-a așezat din greșeală pe canapeaua
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
să se poată naște în sfințenie! Prințul sa se poată naște în toată maiestatea sa, să se nască eroul, arcașul, războinicul, vrednic în trasul la țintă, cu care de luptă invincibile. Să se nască vaca lăptoasă, taurul voinic, calul sprinten, muierea roditoare de copii, soldatul învingător, tânărul elocvent! Acestui om care îndeplinește sacrificiul să i se nască copil erou! Parjanya să ne dea în orice vreme ploaia după dorință! Sa se coacă pentru noi, din belșug, grâul! Etc." (Văjasaneyi Samhită, XXII
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de la Soroniște și Peștera lui Adam - Herculane, Peștera de pe Cerna - Cornereva (Caraș Severin); Peștera Ialomiței - Moronei (DÎmbovița); Peștera Padeș - care este electrificată, Cioaca cu Brebenei, Cloșani, Gura Plaiului - Padeș, Fusteica și Pocruia - Tismana , Gura plaiului - Pestișani, Runcu - Comuna Runcu, Peștera Muierii - Baia de Fier (prima din țară electificată -1963), Polovraci - Comuna Polovraci (Gorj); Piatra Topliței, Zeicului, DÎlma cu Brazi, Peștera cu Corali - Uricani, Cocolbea (Sat Ponor), Sura Mare (Sat Ohaba Ponor) - Comuna Pui, Peștera Bolii și Peștera de la Tecuri - Bănița, Cioclovina
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Timiș (Timișul de Sus - 12 locuri), SÎmbăta de Jos (Valea SÎmbetii, Urlea), Victoria (Fața Pădurii), județul Brașov; Moroeni - 6 cabane (Scropoasa, Cota 1000, Padina, Peșterea și Zănoaga), județul DÎmbovița; Novaci (RÎnca), Bumbești Jiu (Lainici), Runcu (Sohodol), Baia de Fier (Peștera Muierilor), județul Gorj; Sălașul de Sus (Petrele, Narcise), RÎul de Mori (Lacul Negru șu Gura Zlatna), Orăștioara de Sus (Costești), Pui (Baleia, Măgura), Uricani (CÎmpul lui Neag, CÎmpușel, Pasul Vulcan ), Petrila (Voevodul, Lunca Florii), Lupeni (Peștera Bolii, Rusu, IEFS, Liceul Miner
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de la Brebu, formații populare muzicale (fluier); VĂLENI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului, epoca romană și epoca feudală; - etnografie și folclor: producție de obiecte de artă populară, festivalul colindelor laice; - centru pomicol. JUDEȚUL GORJ BAIA DE FIER. - m. n.: Peștera Muierii electrificată din 1963 (prima din țară); - etnografie și folclor: port popular ciobănesc, formația de fluierași laureată; - muzeu. - mari crescători de oi; - Industria prelucrării lemnului; - centru minier (grafit); - Cabana Peșterii Muierii - Vila Simona - Pensiuni turistice: Alexmid, Casa Noastră, Teo și Viitorul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
centru pomicol. JUDEȚUL GORJ BAIA DE FIER. - m. n.: Peștera Muierii electrificată din 1963 (prima din țară); - etnografie și folclor: port popular ciobănesc, formația de fluierași laureată; - muzeu. - mari crescători de oi; - Industria prelucrării lemnului; - centru minier (grafit); - Cabana Peșterii Muierii - Vila Simona - Pensiuni turistice: Alexmid, Casa Noastră, Teo și Viitorul BUMBEȘTI JIU. - săpături arheologice: castru roman În satul BÎrlești; - m. arh.: Biserica (1812-1818), Cula Cornoiu În satul Curtișoara; - etnografie și folclor: - centru etnografic În satul Curtișoara (costume populare gorjene, ceramică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
relatarea doamnei Ruxanda, care, speriată, se duce la Lăpușneanul și Îl roagă să nu mai ucidă pentru că Îi este frică. Pe Lăpușneanul nu-l impresionează expunerea soției „ajungă atâta sânge vărsat, atâtea văduviri .... ” și e gata s-o Înjunghie pe „muierea nesocotită”, dar se stăpânește În cele din urmă, „se Înduplecă ”: „iți făgăduiesc că de poimâne nu vei mai vedea (,,sânge”).... și mâne iți voi da un leac de frică”. Planul diabolic al lui Lăpușneanul este demn de a sta alături de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nimeni, urmând ca să-și cheme apoi și familia. În ziua de Paști, cum a fost vorba, pe la prânz, a venit Lică, dar s-a enervat că nu 1-a gasit singur pe Ghiță. I-a amintit hangiului de slăbiciunea pentru muieri. Au venit și țiganii, deși era slujba de Paști. La Moara cu noroc a Început o petrecere zgomotoasă. Lică o juca pe Ana, Ghiță și Răuț o luasera pe Uța la mijloc; Păun și Marți băteau din palme, chiuiau. Luând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe genunchi, Lică a vrut să-1 necăjească pe Ghiță și acesta, enervat, ii spune: „Fă cu ea ce vrei”. Lică l-a sfătuit să plece și să-1 lase singur cu nevasta lui, ca să se vindece de slăbiciunea pentru o singura muiere. Punctul culminant. Consolându-se ca un laș, Ghiță a acceptat să plece, dar s-a gândit că se va Întoarce pe Înserat cu Pintea și Îl vor prinde pe Sămădău cu banii Însemnați asupra lui, reușind, astfel să-1 ducă la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui, reușind, astfel să-1 ducă la spânzurătoare. Ana era dezamgită de comportarea soțului ei și, crezând că n-o mai iubește și de aceea o lăsase singură cu Lică la han, Îi spune acestuia că „Ghiță nu e decât o muiere Îmbrăcată În haine bărbătești”. După aceea, când Lică vrea să plece, Ana Îl roaga s-o ia cu el; simțea ca nu mai poate da ochii cu soțul, dar Sămădăul a dat-o la o parte, sfătuind-o se se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]