1,647 matches
-
picturilor murale de pe pereți, a reușit să creeze printr-o cromatică desăvârșită o armonie compozițională de excepție, armonie care evidențiază nu numai talentul pictorului, ci și o experiență de invidiat în crearea de programe iconografice complexe. La biserica din Câmpulung Muscel există o pictură murală remarcabilă în pronaosul edificiului de cult, ce înfățișează o scenă intitulată "Dumnezeu crează soarele și luna". Această scenă este inspirată din lucrarea cu aceeași temă a lui Michelangelo, aflată la Vatican în Capela Sixtină. Compoziția este
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
a trei sate: Slătioara, Buda și Dumbrăveni. Printre preoții care au slujit în Parohia Slătioara sunt menționați următorii: Traian Giosu din Păltiniș - Dorohoi (1930-1931), Ilie Anisescu din Târpești - Neamț (1931-1935), Dumitru Grigoraș din Orășeni - Botoșani (1935-1939), Alexandru Zaharescu din Rucăr - Muscel (1939-1947), Dumitru Popa din satul Țolești - Suceava (1947-1957), arhimandritul Macarie Brabete (1957-1964), ieroschimonahul Alexa Poliaciuc (1964-1965), protosinghelul Augustin Hanganu (1965-1979), Vasile Bostan (din 1979). Între anii 1931-1935, parohul Ilie Anisescu a construit casa parohială și turnul clopotniță din lemn. Biserica
Biserica de lemn din Slătioara, Suceava () [Corola-website/Science/316951_a_318280]
-
, "locotenent", (n. 14 februarie 1921, Nucșoara, județul Muscel, în prezent județul Argeș - d. 19 iulie 1959, Jilava) a fost liderul grupului de rezistență anti-comunistă armată de la Nucșoara, numit și ""Haiducii Muscelului"", format în 1949 împreună cu col. Gheorghe Arsenescu. Grupul a fost sprijinit activ de mai bine de 100
Toma Arnăuțoiu () [Corola-website/Science/316982_a_318311]
-
, "locotenent", (n. 14 februarie 1921, Nucșoara, județul Muscel, în prezent județul Argeș - d. 19 iulie 1959, Jilava) a fost liderul grupului de rezistență anti-comunistă armată de la Nucșoara, numit și ""Haiducii Muscelului"", format în 1949 împreună cu col. Gheorghe Arsenescu. Grupul a fost sprijinit activ de mai bine de 100 de persoane, printre care Elisabeta Rizea. Mulți dintre ei au fost arestați și torturați de autoritățile comuniste. A fost executat în noaptea de
Toma Arnăuțoiu () [Corola-website/Science/316982_a_318311]
-
La 6 august 1947 este avansat la gradul de locotenent. La data de 9 august 1947 este trecut în rezervă, conform I.D. nr. 1652/07. În anul 1949, împreună cu col. Gheorghe Arsenescu organizează grupul de rezistență anti-comunistă de la Nucșoara, jud. Muscel (în prezent jud. Argeș). Grupul a avut inițial 16 membri, dintre care patru femei. La scurtă vreme, pentru a se putea ascunde și deplasa mai ușor, dar și din cauza unor neînțelegeri, grupul s-a scindat. O parte din partizani au
Toma Arnăuțoiu () [Corola-website/Science/316982_a_318311]
-
său, pleacă la Iași în armată. Între timp părinții împreună cu ceilalți frați și surori au fost deportați de către comuniști în Bărăgan deoarece mama era de origine germană. După patru ani din pură întâmplare se întâlnește cu familia sa la Câmpulung Muscel și toți opt se întorc la Câmpulung Moldovenesc unde găsesc casa distrusă. În 1947 pleacă cu mai mulți tineri în Cehoslovacia cu contract de muncă pe doi ani pentru refacerea orașului Praga distrus de război. Întors în România în 1950
Mircea Rotaru () [Corola-website/Science/326000_a_327329]
-
Cândești, zonă de deal la circa 450 m altitudine. Este situată la 20 km de orașul Topoloveni, la 40 km de Pitești, la 110 km de București, la circa 80 km de Târgoviște, și la circa 80 km de Câmpulung Muscel (fostă capitală administrativă a județului Mușcel de care a aparținut cândva). La răsărit principalele văi sunt valea Suseni-Bogați-Leordeni, valea Schei, și valea [[Râul Dâmbovița|râului Dâmbovița. La apus este valea Negrești-Lențea și valea Argeșelului. Orașele Târgoviște și Pitești sunt fiecare
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
au fost denumite ’’conglomerate de Mățău’’. Cel de-al doilea ciclu de sedimentare se încheie în Sarmațianul inferior cu o alternață de gresii calcaroase și marne ce sunt probabil acoperite de sedimentele pliocene deoarece ele nu au fost identificate în muscelele argeșene. Ultima fază de sedimentare în Depresiunea Getică este precedată de mișcările moldavice care cutează și depozitele acesteia conferindu-i caracter de unitate tectonică alpină. Din Sarmațianul mediu până în Pliocenul târziu depozitele marnoase, nisipoase și grezoase au acoperit atât formațiunile
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
este continuarea din zona cristalină a culmii Păpău ce se desface în Muntele Jupâneasa la est și Șețu la vest și care se separă printr-un sistem de falii de cele două culmi subcarpatice, ce sunt cunoscute sub numele de Muscelele Plătichii sau Muscelele Râușorului. Partea estică, interfluviul Râușor-Bratia începe cu nivelul de eroziune de 1100m din Șaua Duvalmului și se continuă spre sud-vest și sud-est cu două nivele ce coboară la 1000m și 950m (Piscul Lung, Dealul Zarzărului) sculptate în
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
zona cristalină a culmii Păpău ce se desface în Muntele Jupâneasa la est și Șețu la vest și care se separă printr-un sistem de falii de cele două culmi subcarpatice, ce sunt cunoscute sub numele de Muscelele Plătichii sau Muscelele Râușorului. Partea estică, interfluviul Râușor-Bratia începe cu nivelul de eroziune de 1100m din Șaua Duvalmului și se continuă spre sud-vest și sud-est cu două nivele ce coboară la 1000m și 950m (Piscul Lung, Dealul Zarzărului) sculptate în sedimentele monoclinale miocene
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și de adâncirea puternică, de peste 250m, a văilor ce încadrează aceste culmi, în rocile friabile. Interfluviul Bratia - Bughea. Asemănările între interfluviile Subcarpaților Argeșului se întâlnesc și în caracteriscile morfografice ale interfluviului ce poartă denumirea dealului cel mai înalt de aici, Muscelul Ciocanu. Asemănarea constă în existența unei zone depresionare în partea de nord a interfluviului, ce o separă de masivul cristalin al Iezerului: depresiunea de eroziune diferențială Albești-Cândești; urmând spre sud culmea ce urcă pe Ciocanu la 887m de unde tot înspre
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
bazinete de eroziune în care Argeșul meandrează larg. La ieșirea dintre dealurile subcarpatice valea se deschide și zona apare din nou ca o depresiune, de data aceasta mai joasă. Suntem în Depresiunea Curtea-de-Argeș care face parte din Depresiunea celor Șapte Muscele. Profilul longitudinal al văii coboară de la 620m la 430m cu o pantă aproximativă de 6 0/00 ceea ce explică despletirea și meandrarea Argeșului precum și prezența brațelor părăsite. Câmpurile largi ale văii Argeșului reprezintă terasa a II-a de 5-10m cu
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
roca subiacentă. O altă zonă afectată este la Suslănești pe șisturile disodilice oligocene unde pe suprafețe largi solul a fost înlocuit de grohotișuri de șisturi. Această zonă este declarată rezervație paleontologică pentru resturile fosile de pești oligoceni. La Berevoești din Muscelele Plătichii coboară versanți dezgoliți de vegetație pe care s-a instalat și eroziunea în adâncime creând relieful de badlands. Suprafețe afectate mai apar la Valea Iașului, la Corbeni, la Arefu și pe terasele de la Capu Piscului. Șiroirea, ravenarea și organismele
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
contact și depresiunile intracolinare. Avem de la vest la est: Goișu-Tămașu (1104m), Chicera (1218m), Toaca (895m), Muncelele Plătichii sau ale Râușorului, Ciocanu (886m), Ciuha (730m), Mățău (1017m) și Culmea Vâlnei-Groapa Oii. Depresiunile intracolinare Sunt reunite sub numele de „Depresiunea celor Șapte Muscele” și reprezintă depresiunile externe situate sub cuesta nordică a piemontului. Intens umanizate s-au remarcat prin centrele polarizatoare Curtea-de-Argeș, Câmpulung sau Domnești și exploatările de lignit de la Schitu Golești, Boteni, Slănic și Berevoești. Dealurile externe sunt interfluviile joase reprezentate de
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
doar doi vor supraviețui în fața Securității. Majoritatea vor fi împușcați în timpul ciocnirilor cu Securitatea, sau vor fi trădați de apropiați ori de agenți infiltrați. Longevitatea este prima caracteristică a grupului de rezistenți fondat și condus de locotenentul Toma Arnăuțoiu . Haiducii Muscelului și-au dat 10 ani din viață pentru lupta împotriva comunismului. Mulți săteni și în special femei curajoase i-au susținut în tot acest timp și, dacă au fost prinși, au avut aceeași soartă cu ei. Majoritatea rezistenților au fost
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
1951, pentru a scăpa de următorii comuniști, iar Lupșa se va ascunde în pădurile din Munții Zagon, de unde se și trăgea. După mai mulți ani de urmărire și fugă, pe 27 noiembrie 1955, Lupșa s-a predat autorităților din Câmpulung Muscel, declarând că nu dorește să facă recurs la sentința din iunie 1951, de condamnare la moarte în contumacie. Va fi executat la penitenciarul din Iași, pe 3 decembrie 1956. Dincolo de zona de umbră care planează asupra personajului Victor Lupșa, mișcarea
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
sub pretextul unor anchete suplimentare. Urma executarea lor cu un glonț în cap, pe traseul transferului. Elisabeta Rizea și soțul ei, doi țărani care s-au opus politicii de colectivizare forțată a guvernului, s-au alăturat grupului de gherilă "Haiducii Muscelului", comandat de Colonel Gheorghe Arsenescu, ajutându-i pe membrii acestuia cu alimente și alte provizii. Prinsă în 1952, Elisabeta Rizea va petrece 12 ani în pușcărie, timp în care va fi torturată în mod regulat. Considerată o eroină de către români
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
simbol național al Rezistenței române, grație unui reportaj de la TVR difuzat în 2006. La 18 iulie 1958, Vasile Motrescu a fost executat. În 1959, 80 de persoane conduse de Vasile Blănaru au fost judecate pentru "insurecție armată" în regiunea Câmpulung Muscel. Numărul de victime ucise din rândul rezistenților poate fi stabilit după studierea arhivelor dar și a numeroaselor memorii publicate după 1990. Arhivele oficiale indică mai multe sute de condamnări la moarte și totuși un număr mult mai mare de rezistenți
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
Băbăița din județul Teleorman și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. Este antedatată de o inscripție din anul 7317 al erei bizantine, anul 1809 ai erei noastre, fiind în fapt cu mult mai veche. Este una dintre bisericile călătoare, fiind adusă din Muscel, din satul Vultureștii de Jos, și ridicată pe locul actual înainte de anul 1865. Biserica din Merișani prezintă valori documentare și artistice demne de păstrat, mai ales într-o zonă unde numărul vechilor biserici de lemn rămase este redus. Se remarcă
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
izvor documentar. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare. Ea a fost adusă cu căruțele în Merișani, fost Călugărița sau Jarcaleți, din satul Vultureștii de Jos, zona Muscelului. Inscripția din dosul ușii de la intrare stă mărturie prețioasă asupra vechimii lăcașului. Inscripția se păstrează în întregime iar textul în română, scris cu chirilice, se poate citi astfel: "„ Anul 7317 luna martie ziua 18, de diaconul Constandin i Vasile, sub
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
erei bizantine 7317 corespunde anului 1809 după nașterea lui Christos, în anul păstoriei mitropolitului Dositei Filitti. Inscripția de la 1809 nu pare a fi cea de la ridicarea lăcașului, consemnând mai degrabă o refacere a ei. Catagrafia de la 1810 din fostul județ Muscel, nu consemna vechimea bisericii din Vulturești ci doar că era în stare bună. Totuși, preoții care serveau în biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” erau sfințiți pentru această biserică mult înaintea inscripției de pe ușă. Preotul Damaschin sin Bârzescu, 40 de ani
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
sculptorul francez Ernest Henri Dubois și dezvelit la 17 februarie 1924. Foarte multe din lucrările sale au fost monumente dedicate eroilor din Războiul pentru Întregirea Neamului, în diverse localități din țară: Provița de Sus (jud. Prahova), Mățău, Bălilești (fostul județ Muscel, azi jud. Argeș), Dragna (jud.Prahova), Tâncăbești (jud. Ilfov), Grecii de Sus (fostul judet Ilfov), Galați, Roșiori (jud. Teleorman), Grădiștea (fostul județ Ilfov), Budișteni (fostul județ Muscel, azi jud. Argeș), Câmpulung-Muscel, Alexandria (jud. Teleorman), Pătârlagele (jud. Buzău), Poiana Mare (jud.
Dumitru Mățăoanu () [Corola-website/Science/323297_a_324626]
-
diverse localități din țară: Provița de Sus (jud. Prahova), Mățău, Bălilești (fostul județ Muscel, azi jud. Argeș), Dragna (jud.Prahova), Tâncăbești (jud. Ilfov), Grecii de Sus (fostul judet Ilfov), Galați, Roșiori (jud. Teleorman), Grădiștea (fostul județ Ilfov), Budișteni (fostul județ Muscel, azi jud. Argeș), Câmpulung-Muscel, Alexandria (jud. Teleorman), Pătârlagele (jud. Buzău), Poiana Mare (jud. Dolj), Pietroșani (jud. Giurgiu), Zimnicea (jud. Teleorman), Techirghiol (jud. Constanța), Găiești (jud. Dâmbovița). Tot el a sculptat și "Monumentul generalului dr. Demosthene", amplasat în curtea fostului spital
Dumitru Mățăoanu () [Corola-website/Science/323297_a_324626]
-
a marelui război pentru civilizație 1916-1921. 1 oct. 1923 - Se naște la Pitești, în casa din str. Teiuleanu 13 a familiei Pârvanovici, fiica lui Octav Vorobchievici și a Luciei Vorobchievici, botezată Octavia-Ana. ian...feb 1924 - Familia se mută la Câmpulung Muscel, la garnizoana orașului și locuiește în gazdă la părinții lui Leonard, celebrul tenor. Acesta o plimba în brațe pe micuța Octavia, spre disperarea mamei ei, care îl știa grav bolnav de plămâni, cauză din care marele artist va și muri
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
purtat în special râurii costișați / chezuri / piezuri - adică oblici. În sud, s-au purtat râurii în șiruri verticale; fie multe și fine, ca în Râmnic sau Ilfov, fie râuri copleșitori, compuși din motive mari și late, cu nume specifice, pentru Muscel "codri", "șerpeasca", etc. Pe ambele maluri ale Oltului și în Oltenia, s-au purtat mai mult râurii "înfurcați" ca niște ramuri (furci) care pleacă dintr-un ax de simetrie numit "cosoi". In Gorj apare tipul de râuri numiți "săbiate"; cosoiul
Ie (vestimentație) () [Corola-website/Science/324222_a_325551]