8,640 matches
-
socială. Conducătorilor români încă le mai este frică, dar sînt în măsură așa cum arată analizele lui Kenneth Jowitt să-și reformuleze pozițiile față de Moscova. Aceasta pentru că au construit un partid care, cu toate criticile și autocriticile interne, este incontestabil instrumentul mutațiilor din ierarhiile sociale prin intermediul industrializării. Comuniștii români au ieșit în întregime din ghetoul lor și nu au intenția să suporte pasiv contraloviturile reglărilor de conturi care au loc la Kremlin. De partea sovietică, Nikita Hrușciov ar fi pe cale să treacă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vîrste de aur, o vîrstă de aur care ar fi perioada dintre cele două războaie, nostalgia eleganței, ușurinței și libertății de circulație, este un fel de a păstra o apartenență europeană. Moștenitorii celor de dinaintea războiului ignoră sau pretind a ignora mutațiile din societățile vest-europene, păstrînd despre Viena sau Parisul anilor '30 aceleași imagini fixe. Aceste ex-elite, frustrate și sterile în urma mai multor ani de teroare, se leagă de miturile identitare și savurează pe îndelete contradicțiile explozive. Ceea ce rămîne este devotamentul față de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
integrată în Comitetul Central. O vreme se bate pasul pe loc: oare planul pe 1971-1975 va fi realizabil? Maurer se distanțează și tace dezaprobator. Cuvîntul cheie rămîne acela al depășirii oricăror termene, al depășirii normelor. Anul 1974 este anul unor mutații în structura și stilul puterii. Al Xl-lea Congres, din noiembrie, confirmă abolirea prezidiumului înlocuindu-1 cu un birou permanent al Comitetului Executiv format din cinci membri: Ceaușescu, Manea Mănescu, Gheorghe Oprea, Ion Pățan și Ștefan Andrei. Dispariția prezidiumului și constituirea noului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
au convins că modelul românesc este cel mai bun. Ezitarea este poate surprinzătoare într-o țară care susține progresul și construcția omului nou pe cultul spontan și organizat al trecutului. Relația cu trecutul este nouă, deoarece este asociată cu o mutație socială: exclușii, dezaprobații împuternicesc o patrie pe care vechile elite și-o arogaseră. Noii veniți pun mîna pe moștenirea culturală, supunîndu-i și umilindu-i pe moștenitori. Istoria culturală a "ceaușismului" este istoria unei revanșe sociale foarte dure și consistă în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Sovietică? Și, în sfîrșit, de ce îngrijorarea omului de pe stradă este interpretată ca semnul menținerii ideologiei marxiste? CAPITOLUL V Perestroika în stagnare INIȚIATIVELE SOVIETICE Într-o lume în continuă schimbare, în Vest ca și în Est, Ceaușescu spune mereu același lucru. Mutațiile erei Gorbaciov îi scapă. El rămîne un stalinist, nu are îndoieli, iar falimentul sistemului său este, în concepția sa, rezultatul relei voințe interne și al unui complot extern. Reflecția deschisă asupra reformei care se afirmă după 1983 în Uniunea Sovietică
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
2% din totalul exporturilor românești. Izolarea simbolică este esențială. Ceaușescu miza pe o tresărire a națiunii. Or, această națiune nu-1 urmează nici în proiectele sale grandioase de reorganizare a peisajului și nici în mobilizarea sa naționalistă antimaghiară. Speranțele într-o mutație transnațională înving speranțele autarhice. Ceea ce era în anii '50 un proiect prometeic devine în anii '80 subiect de scandal. Ceaușescu distruge, se spune; el însă pretinde că ar construi. Acționînd, el rămîne credincios propriilor declarații din 1965 și 1971, ca și cum
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
creează o perioadă chinuită de trecut și fără să aibă vreo reprezentare a viitorului. Post-decembrismul are parfumul post-pașoptismului. Fidelii lui decembrie 1989 rămîn izolați și oarecum pierduți într-o istorie care încă se caută. A ieși din comunism presupune o mutație socială și o răsturnare a imaginii insulare a națiunii, abia schițată sau refuzată. După 1989, România este o țară pe care vrei să o părăsești. "Mai bine mort decît comunist", cîntau tinerii în Piața Universității din București în nesfîrșitele seri
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
necontenit, până la cer. Această furtună noi o numim progres." V Adenda 1. "Stinsul" un pretext după Ioana Em. Petrescu (cecitatea sacră, ochii malefici, eresul din ochii iubitei) "Viziunea orbitoare întunecă vederea", spune într-un loc Ioana Em. Petrescu (Eminescu și mutațiile poeziei românești p. 12) deschizând breșa acelei dihotomii, de-acum atotcuprinzătoare pentru înțelegerea eminesciană: privire viziune. Din multiple conotații ale acestui topos orfic "motivul ochiului, al privirii" accentul cercetării Ioanei Em. Petrescu cade, cu greutate, pe "orbirea care transformă vederea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
că nu, nu a părăsit-o, percepția generală a lumii literare este că fostul poet e într-adevăr un fost poet: analistul vieții politice surclasîndu-l discreționar pe cel dintîi. Ar fi de analizat (de psihanalizat chiar) ce anume determină o mutație de o asemenea casanță. Să iau însă lucrurile așa cum sînt, acordîndu-i prioritate, poftim, comodității. Și să văd și alte cazuri de asemenea apostazii. Plecat la drum (drumul boemei bucureștene de joasă marcă Fănuș Neagu), Dinescu își consolidase de june un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
obținută prin severe examene de selecție, prin sistemul de notare, până la unele practici educative bazate pe violență pedagogică - mustrarea, blamul, sau chiar bătaiaă; bă Necesitatea de a trece la o instruire bazată pe o motivație intrinsecă și pe satisfacția învățării, mutație ce presupune schimbări, nu numai la nivelul motivației educatului , dar, mai ales, la nivelul educatorului, situație în care sintagma „educarea educatorilor” devine o necesitate reală într-o societate care presupune relații democratice cu educatul. Autori propun, totodată, un model instrucțional
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
remarcabil de însușire a limbajului și a comandamentelor ideologice ale regimului. Începând cu anul 1959 considerăm că relația Partid-Securitate intră într-o nouă etapă. În opinia noastră, perioada 1948-1958 a fost cea mai frământată, în acest interval petrecându-se profunde mutații în structura și rolul rezervat Securității de către conducerea de partid, precum și în raporturile dintre partidul comunist, ca partid totalitar, și Securitate, ca poliție politică. Folosită ca „buldozer” pentru dislocarea structurilor burghezo-democratice ale societății românești, Securitatea a încercat să-și asigure
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fie comentate de cadre didactice, studenți și elevi, precum și de părinții acestora - atât din Capitală, cât și din celelalte centre universitare și școlare din țară. În majoritatea comentariilor se exprimă faptul că aceste măsuri sunt oportune, fiind în concordanță cu mutațiile ce au avut loc în structura social-economică a țării și cu sarcinile de perspectivă ale dezvoltării sale. În același timp, în rândul unor cadre didactice și studenți din ultimii ani ai facultăților cu profil umanist - pregătiți pentru a deveni cadre
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
unitatea vieții. Ruptura cu formele traționale ale istoriografiei din secolul al XIX-lea - afirma Braudel - n-a fost însă o ruptură totală cu timpul scurt; ea a fost în beneficiul istoriei economico-sociale și în dauna celei politice; s-au produs mutații ale centrelor de interes, schimbări de metode; a apărut un nou mod de a scrie: recitativul istoric pe ciclu, care este însă pe cale de a fi depășit; numai că regula e încălcată de vreme ce nu se trece la timpul de lungă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sintetică; * Are valoare diagnostică și prognostică, pentru că evidențiază aptitudinile pentru munca de cercetare; * Este o modalitate de obiectivare a pregătirii teoretice și practice. Dacă învățămâtul american și-a atenuat pragmatismul excesiv prin acordarea atenției cuvenite părții teoretice, în cadrul învățămâtului românesc mutațiile, absolut necesare, se produc în sens invers. Metoda proiectelor trebuie privită în acest context ca modalitate de formare a elevilor care înlocuiește parțial metodele clasice. Este evident că nu se poate trata întreaga programă de studiu prin cercetare proiectivă. Proiectul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
probabil că evocă, pentru psihanaliști și psihiatri, multe asociații interesante și fecunde). Cît despre Lupasco, el este mutantul mutanților, cu a sa logică a contradicției. E adevărat că Pauli este un mutant mai puțin solitar, căci fizica a suferit o mutație colectivă fără precedent, prin apariția mecanicii cuantice. Dar cei trei mutanți sunt confruntați strict cu aceeași problemă: non-conformitatea între fenomenele pe care le studiază și modelul de Realitate care domnea fără rival pe vremea lor. În această situație, cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
În plus, acești fizicieni clasici încearcă să ignore întreaga microfizică modernă care, pentru ei, trebuie că apare ca irațională. Ei nu au apreciat deloc faptul că, în concepțiile biologiei, într-un mod cu certitudine exagerat, s-a pus accentul pe mutațiile întîmplătoare în teoriile evoluției. Ei se simt invadați de hazard. Aveau o concepție deterministă despre lume. Hazardul ar fi o iluzie datorată ignoranței noastre. Acum li se spune că există indeterminare, că există întîmplare. Și atunci, simt nevoia unei citadele
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și a relației lor. Dar schema finală care se cristalizează din analizele concrete este suficient de riguroasă și consistență (pentru a menține împreună cele două domenii), dar suficient de plastică (deschisă) pentru a putea încorpora o informație nouă, derivată din mutația reală sau posibilă a celor două domenii (mai dinamică în cazul dreptului, mai puțin dinamică în cazul moralei). Capitolul 3 (Conceptele de vinovăție și pedeapsă din perspectivă etică și juridică) este într-un fel o ilustrare a elementelor teoretice expuse
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cei doi termeni, morala ar fi specifică normelor moștenite, iar etica ar ține de normele în construcție. Morala ar desemna în principal valorile existente și transmise, iar etica s-ar ocupa de efortul de elaborare sau ajustare a acestora, în funcție de mutațiile în curs"7. Etica este alcătuită din trei domenii diferite, dar strâns legate între ele: meta-etica, etica normativă și etica aplicată. Meta-etica, numită și etica analitică ori critică, se ocupă cu studiul caracteristicilor sau naturii eticii, încercând să stabilească ce
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
107. În continuarea celor prezentate supra, se impune ca premisă a conștientizării modalității de raportare a individului la sine și la lume și a comunicării acestei raportări sublinierea faptului că în societatea contemporană trebuie să se aibă în vedere o mutație de accente în ceea ce privește finalitățile, vizându-se ,,educația pusă în slujba îmbogățirii vieții prin abilitățile de vorbire și comunicare și prin structurarea unui mediu educativ, care să susțină dezvoltarea autonomiei și interdependenței"108; de altfel, se poate considera că însăși ,,finalitatea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
asemenea, Lovinescu explică în sens alchimic ce este diamantul: Cerul Empireu. El este extremă condensare în aspect ascendent; focul ascendent devine Diamant prin contracție; focul descendent devine pămînt prin contracție. În regiunile intermediare (adică de la pămînt [] apă [] aer [] foc-diamant) agentul mutațiilor este dilatarea (solve); condensarea (coagulă) este așadar la periferia (circumferința-Tharmas) sferei Pămînt-Empireu. În sistemul lui Blake, Arhitectul divin este chiar Urizen căzut, el prinde multe Spirite (mulți "Vulturi"/"Acvile") în infinite plase (aceștia fac posibilă ridicarea Universului, ei sînt viața
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Viața din natură" nu este finală prin ea însăși, ci devine astfel prin apariția omului, adică prin raportare la noul orizont al personalizării. Natura "transferă" evoluția în cultură. Rostul culturii, potrivit gândurilor lui C. Rădulescu-Motru, face trimitere necesară la această mutație ontologică. Iar omul, ca purtător al personalității, nu este doar punct final al unei evoluții, ci deschizător al unui "loc natural" care preia, pentru a suporta, evoluția lumii. Lumea va evolua în cultură, nu în natură, datorită formării corelațiunilor de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lui sufletească (mai degrabă emoțională) nu-i neagă, totuși, posibilitățile de anticipare, dar acestea sunt legate doar de biruința asupra "vrășmășiei mediului". Neavând o putere deosebită, omul primitiv se iluzionează asupra puterii sale, căpătând curaj în înfruntarea mediului ostil. Prima mutație pe care o va suporta această unitate sufletească vine din schimbarea obiectului anticipației. De la anticiparea propriilor stări se trece la preîntâmpinarea, prin anticipații, a neprevăzutului împrejurărilor. Mutația în cauză nu schimbă "profilul" eului sau al personalității, dar pregătește depășirea stării
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
primitiv se iluzionează asupra puterii sale, căpătând curaj în înfruntarea mediului ostil. Prima mutație pe care o va suporta această unitate sufletească vine din schimbarea obiectului anticipației. De la anticiparea propriilor stări se trece la preîntâmpinarea, prin anticipații, a neprevăzutului împrejurărilor. Mutația în cauză nu schimbă "profilul" eului sau al personalității, dar pregătește depășirea stării de efuziune emoțională și trecerea la conștiința opozițiilor, care va scoate sufletul omului de sub vraja "misticismului". Mutația este, desigur, logică și dă sens evoluției eului către o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
stări se trece la preîntâmpinarea, prin anticipații, a neprevăzutului împrejurărilor. Mutația în cauză nu schimbă "profilul" eului sau al personalității, dar pregătește depășirea stării de efuziune emoțională și trecerea la conștiința opozițiilor, care va scoate sufletul omului de sub vraja "misticismului". Mutația este, desigur, logică și dă sens evoluției eului către o creștere a conținutului său rațional. Prin urmare, istoria, raportată la unitatea sufletească a omului, are semnificația raționalizării eului. Mentalitatea omului primitiv rămâne, încă, sub dominația senzorialului. "Specificul acesteia (al mentalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
treptei senzoriale a cunoașterii, al cărei produs principal l-ar constitui reprezentarea colectivă"; aceasta ar fi "un rudiment al viitoarei noțiuni, fiind ca și aceasta un rezultat al unei unități sintetice, dar nu a intelectului, ci a "intuiției naive"".182 Mutația "logică" despre care a fost vorba mai sus are un corespondent emoțional: simțirea noutății. Aceasta se impune conștiinței misticului cu atât mai mult cu cât noutatea apare ca o amenințare la existența lui. Misticismul nu este depășit, ci reprezintă încă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]