1,692 matches
-
orașe din secolul al XV-lea pînă în secolul al XVIII-lea Între secolul al XV-lea și începutul secolului al XVIII-lea, populația Franței oscilează după conjunctură, fără să fie niciodată depășit plafonul de 20 de milioane de locuitori: natalitatea și mortalitatea, la fel de puternice, se echilibrează. Agricultura cerealieră este activitatea principală. Francezii, în unanimitate creștini, găsesc în solidaritățile de familie, de parohie, de meserie, cadre liniștitoare împotriva precarității existenței. Populația În 1328, am văzut, populația franceză, în limitele Franței actuale
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și în celelalte țări, o creștere continuă a populației. Căsătoria. Această stagnare pe termen lung și aceste brutale oscilații pe termen mediu sînt consecințele structurilor demografice vechi, caracterizate prin importanța mortalității pe care abia reușește să o compenseze o puternică natalitate. Aceste structuri sînt astăzi bine cunoscute datorită cercetării sistematice a *registrelor parohiale. În Franța din Ancien Régime, căsătoria este în același timp un sacrament indisolubil, bazat pe liberul consimțămînt al soților, și un contract civil care pune în joc interese
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
XVIII-lea, oamenii se căsătoresc tîrziu, 28-29 de ani în medie pentru băieți, 25-26 de ani pentru fete. În absența limitării voluntare a nașterilor, vîrsta tardivă a fetelor la prima căsătorie constituie într-adevăr "marea armă contraceptivă a Franței clasice". Natalitate și mortalitate. Căsătorite tîrziu, alăptînd majoritatea copiilor (ceea ce antrenează o sterilitate temporară), născînd în medie o dată la doi ani, adesea de timpuriu sterile ca urmare a nașterilor dificile, murind adesea tinere, în special la naștere, femeile au mai puțini copii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
20%. Pe de altă parte, în ciuda amplorii sale, această creștere nu constituie o adevărată revoluție demografică, în măsura în care ea se înscrie în structuri aproape neschimbate. Vîrsta medie la prima căsătorie este tot întîrziată și tinde chiar să crească și mai mult. Natalitatea rămîne foarte puternică, în ciuda începuturilor timide ale limitării voluntare a nașterilor, care constituie o originalitate franțuzească, dar care nu va căpăta o importanță reală decît începînd cu deceniul revoluționar. Cît despre mortalitate, în special la primele vîrste, ea rămîne de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de ideile republicane și socialiste. Această Franță, încă tradițională, cunoaște, începînd cu 1840, mutații decisive. În timp ce se continuă o oarecare creștere demografică populația este de 35.402.000 de locuitori în 1846, față de 30.462.000 în 1821 -, scăderea ratei natalității este însoțită de o lentă scădere a ratei mortalității. Populația franceză crește mai puțin repede decît cea a restului Europei. Industria intră într-o fază de expansiune rapidă în favoarea dezvoltării căilor ferate și a metalurgiei, care se va continua pînă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pînă în 1913, a trecut de la 35.800.000 de locuitori la 39.000.000. Dar, ținînd cont de pierderea Alsaciei și Lorenei și de cîștigarea Nisei și a regiunii Savoia, această creștere se datorează mai mult imigrației decît unei natalități care este în scădere. Rata natalității trece într-adevăr de la 26% în 1850-1855, la 22% pentru perioada 1891-1895, înainte să scadă la 20% în 1900-1914. Mortalitatea rămîne totuși ridicată pînă către 1895. Stagnarea demografică a Franței este un fapt major
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
35.800.000 de locuitori la 39.000.000. Dar, ținînd cont de pierderea Alsaciei și Lorenei și de cîștigarea Nisei și a regiunii Savoia, această creștere se datorează mai mult imigrației decît unei natalități care este în scădere. Rata natalității trece într-adevăr de la 26% în 1850-1855, la 22% pentru perioada 1891-1895, înainte să scadă la 20% în 1900-1914. Mortalitatea rămîne totuși ridicată pînă către 1895. Stagnarea demografică a Franței este un fapt major într-o Europă în plină expansiune
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
2,8% din populația activă în 1974 la 6,3% în 1980 și 10,9% în 1986. Evoluția demografică este îngrijorătoare. În patru decenii, populația a crescut cu o cincime, atingînd 55.506.000 de locuitori în 1987. Creșterea ratei natalității se menține pînă în 1965, antrenînd întinerirea populației. În schimb, ea scade, de vreo douăzeci de ani încoace: ea trece de la 17,9 (la mie) la mai puțin de 14 (la mie). Această cădere, mai puțin accentuată decît în țările
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Armata și impozitul, 154 Stările, 155 Document: Devastarea satelor franceze în timpul războiului de O Sută de Ani, 156 13. Viața în sate și orașe din secolul l XV-lea pînă în secolul al XVIII-lea, 158 Populația, 158 Căsătoria, 159 Natalitate și mortalitate, 159 Crizele demografice, 160 Activitățile economice, 161 Agricultura, 161 Industria, 161 Comerțul, 162 Crizele economice, 163 Religie și culturi, 163 Credințele, 164 Practicile, 164 Cadrele vieții cotidiene, 165 Familia, 165 Parohia rurală și orașul,166 Tensiunile sociale, 167
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
spațiul cultural românesc după a doua jumătate a secolului XIX (2007). 13 Pe de altă parte, Ceaușescu manifesta fără doar și poate un conservatorsim rural, concretizat prin accentul pe care îl punea pe valorile familiei, ostilitatea față de adulter sau încurajarea natalității. Și acesta era însă articulat în direcție ideologică, urmărind creșterea numerică a populației pentru a se putea asigura suficientă mână de lucru ambițioaselor planuri de industrializare a României (vezi Fischer: 1989, 25-34; Tismăneanu: 2005, 248; Kligman, 1992, 364-418 sau Comănescu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
totuși a fi, probabil, destul de semnificativ. Creșterea competitivității economice a determinat constrângeri financiare asupra cheltuielilor destinate sistemelor de bunăstare socială. Schimbările demografice și sociale au implicații majore asupra sistemelor de servicii sociale. Cele mai mari consecințe sunt datorate reducerii ratei natalității și fenomenului accentuat de îmbătrânire a populației. Prin urmare, una din provocările cărora trebuie să le facă față un sistem de servicii sociale, se referă la capacitatea de a asigura servicii de îngrijire, suficiente și de calitate, apte să răspundă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173504_a_174833]
-
minorități, majoritatea populației fiind lipsită de drepturi și de libertăți”(Dicționar de neologisme, Editura Academiei RSR, 1978); Raymond Aron consideră ca trăsătura definitorie a totalitarismului, existența unui singur partid (Tismăneanu, 2005). megalomane de industrializare intensă a țării, de sporire a natalității într-o vreme când în întreaga lume aceasta era în scădere, de sistematizare forțată, de plată a datoriilor externe și chiar de „creare a omului de tip nou, multilateral dezvoltat”, concomitent cu sacrificiul oricărui nivel decent de viață a populației
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
modificări ale structurii și funcționării familiei, cu sacrificarea creșterii și a educării copiilor. Propaganda realizată în învățământul politic, devenit obligatoriu din 1982, pentru întreaga populație adultă a țării, vorbea despre un „viitor luminos”posibil prin sacrificiile prezente (Linden, 1986). Sporirea natalității într-o vreme în care natalitatea scăzuse peste tot în lume și toate statele încercau măsuri de revigorare a ei, în România, politica demografică a fost în mod explicit pusă în scopul construirii socialismului astfel încât se poate afirma că „nicăieri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu sacrificarea creșterii și a educării copiilor. Propaganda realizată în învățământul politic, devenit obligatoriu din 1982, pentru întreaga populație adultă a țării, vorbea despre un „viitor luminos”posibil prin sacrificiile prezente (Linden, 1986). Sporirea natalității într-o vreme în care natalitatea scăzuse peste tot în lume și toate statele încercau măsuri de revigorare a ei, în România, politica demografică a fost în mod explicit pusă în scopul construirii socialismului astfel încât se poate afirma că „nicăieri nu s-a produs o asemenea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de copii. 6. Anuarul Statistic al RSR. de intervenție din secțiile de obstetrică ginecologie (Moskoff, 1980). Pentru puținele avorturi ce se mai provocau în secțiile de obstetrică se cerea aprobarea lor, pe dosarul medical al femeii. în anii următori, rata natalității a scăzut treptat, continuu, astfel încât în deceniul al optulea, natalitatea în România ajunge la nivelul celei din alte țări comuniste (Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia), țări în care măsurile luate pentru sporirea ei au fost măsuri de încurajare economică (Moskoff, 1980), și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
secțiile de obstetrică ginecologie (Moskoff, 1980). Pentru puținele avorturi ce se mai provocau în secțiile de obstetrică se cerea aprobarea lor, pe dosarul medical al femeii. în anii următori, rata natalității a scăzut treptat, continuu, astfel încât în deceniul al optulea, natalitatea în România ajunge la nivelul celei din alte țări comuniste (Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia), țări în care măsurile luate pentru sporirea ei au fost măsuri de încurajare economică (Moskoff, 1980), și nu de penalizare. Consecutiv acestei scăderi, în 1985, Ceaușescu a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
partidului unic și a votului unic. Lipsa libertăților individuale: lipsa libertății de exprimare, de asociere, imposibilitatea de a circula peste graniță, lupta aproape sisifică pentru a putea divorța; decretul 770 din 1966 ce a dus la o creștere forțată a natalității (în 1967 numărul născuților s-a dublat față de 1966). Povestea "vânzării sașilor", în schimbul acordării libertății de emigrare. Povestea programelor TV de două sau trei ore, neapărat alb-negru ("parțial color" la sfârșitul anilor '80), în care dacă aveai noroc "primeai" un
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
imigranți pe an, ceea ce ar echivala cu un spor de un copil pentru fiecare femeie europeană 38. Numai Germania ar trebui să primească 500.000 de tineri imigranți În fiecare an pentru următorii treizeci de ani sau să dubleze rata natalității atât pentru a evita un declin demografic brusc de la 83 de milioane de oameni În prezent, la mai puțin de 70 de milioane, cât și pentru a inversa procesul de Îmbătrânire a populației, asta deoarece se așteaptă ca media de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Problema cauzelor aparente. Introducerea legilor cauzale din regularități empirice poate duce adesea la imaginarea de cauze false, aparente. Relația clasă socială-natalitate (Stinchkomb, 1968). Analizele întreprinse în SUA au scos în evidență o relație clară de covariație între clasa socială și natalitate. Clasele sociale mai sărace prezintă o natalitate semnificativ mai ridicată decât clasele mai bogate. Putem, pe această bază, să considerăm clasa socială o cauză a natalității? Stinchkomb argumentează că o asemenea presupoziție, care adesea a fost făcută, este falsă. În
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
regularități empirice poate duce adesea la imaginarea de cauze false, aparente. Relația clasă socială-natalitate (Stinchkomb, 1968). Analizele întreprinse în SUA au scos în evidență o relație clară de covariație între clasa socială și natalitate. Clasele sociale mai sărace prezintă o natalitate semnificativ mai ridicată decât clasele mai bogate. Putem, pe această bază, să considerăm clasa socială o cauză a natalității? Stinchkomb argumentează că o asemenea presupoziție, care adesea a fost făcută, este falsă. În realitate, nu clasa socială, ci mediul urban
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
SUA au scos în evidență o relație clară de covariație între clasa socială și natalitate. Clasele sociale mai sărace prezintă o natalitate semnificativ mai ridicată decât clasele mai bogate. Putem, pe această bază, să considerăm clasa socială o cauză a natalității? Stinchkomb argumentează că o asemenea presupoziție, care adesea a fost făcută, este falsă. În realitate, nu clasa socială, ci mediul urban/rural de proveniență este cauza care se ascunde în spatele clasei sociale. Controlândmediul de proveniență, clasa socială nu mai apare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asemenea presupoziție, care adesea a fost făcută, este falsă. În realitate, nu clasa socială, ci mediul urban/rural de proveniență este cauza care se ascunde în spatele clasei sociale. Controlândmediul de proveniență, clasa socială nu mai apare asociată cu variații ale natalității. Ceea ce a indus în eroare este faptul că, în clasele sărace, o proporție mult mai mare de persoane provin din mediul rural decât în cazul claselor bogate. După cum se poate observa, relația adevărată de cauzalitate a fost stabilită în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
După cum se poate observa, relația adevărată de cauzalitate a fost stabilită în acest caz pe baze strict empirice. Ea nu oferă, în consecință, nici o garanție că în alte societăți clasa socială nu este în mod efectiv un factor determinant al natalității. Relația caracteristici personale-sărăcie. De multe ori, presupunerea unor cauze eronate nu se datorează în primul rând unor relații empirice care pot induce în eroare, ci ideologiei, prejudecăților colective ce se sprijină pe unele evidențe empirice, dar tendențios interpretate. Tom Burns
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
generațiilor respective (proporția bărbați/femei), cât și între generații (proporția copii, maturi/bătrâni). Configurația piramidei demografice, determinată de evenimente ca războaiele, reprezintă un factor structural de care trebuie să se țină seama în analiza unui larg număr de fenomene sociale: natalitate, divorțuri, moravuri, delincvență, locuri de muncă. Nivelul de dezvoltare economică reprezintă, de asemenea, un puternic factor structural care trebuie luat în considerare în explicarea, practic, a tuturor fenomenelor sociale: mod de viață, participare la cultură, stratificare socială, sistem politic etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
istorice, a cărei coeziune, libertate și - pe termen lung - chiar supraviețuire, era amenințată de o serie de pericole externe și interne, provocate conștient sau inconștient de către elite. Aceste pericole includeau fenomene diverse, precum: inegalitatea economică, în creștere, destrămarea familiei, scăderea natalității, creșterea infracționalității, apariția culturii de consum și integrarea în Uniunea Europeană. Sládek (1992:27-9) a explicat că sarcina mișcării Republicane, este aceea de a contracara aceste forțe centrifuge și dezintegratoare și de a canaliza expresia "voinței națiunii" (vůle národa). În consecință
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]